Sportul, august 1984 (Anul 40, nr. 10771-10796)

1984-08-01 / nr. 10771

..GIGANŢII"SUNT ÎN VÎRSTĂDL. 13-17 ANI! Intre stafia de cale ferată Bărboşi şi Galaţi, trenul trece pe lingă Combinatul siderurgic, marele iz­vor de otel al ţării. Privirile se fixează uimite pe grandioasa construcţie. Dacă este soare, ochiul este je­nat de razele care se reflectă dintr-un lu­ciu de apă aflat in­tre combinat şi calea ferată. Parcă un co­pil ghiduş se joacă cu o oglindă. Este la­cul Cătuşa, cocheta bază nautică a spor­tivilor gălăţeni. Din zori şi v­ână-n seară plutesc pe apă ca­iace, canoe şi bărcile de urmărire ale an­trenorilor de la „Du­nărea“, „Ancora“ şi de la Clubul sportiv şcolar nr. 1. Zilnic, pe lac se perindă in jur de 200 de copii, toţi in căutarea unui „certificat de reco­mandare“ pentru ,,flo­tila de aur“ a ţării... In vizita noastră la Galaţi, auzim, prin­tre altele, şi despre „giganţii“ antrenoru­lui Isac Totolici, de la Asociaţia sportivă „Ancora“. Deşi are numai 30 de ani si au trecut doar 8 de cină a sărit din caiacul de concurs in barcul an­trenorilor, Isac Toto­lici se poate mindri cu palmaresul elevilor săi : 6 titluri de cam­pioni naţionali de ju­niori. Discutăm des­pre caiacul şi canoea din Galaţi. Antreno­rul Totolizi este o en­ciclopedie in materie Ne vorbeşte despre primele concursuri cu bărcile de agrement pe Dunăre, despre primul caiac de con­curs construit in ţara noastră de gălăţeanul Ion Bujeniţă, un pa­sionat al sporturilor nautice, şi nu uită să ne spună că la caiacu­­rile „Bujeniţă“ a con­tribuit şi priceperea maistrului tâmplar Nicu Nasopol, azi pen­sionar, despre cursele de mare fond de Du­năre cu caiacele, des­pre generaţiile mai tinere care au urmat şi din rindul cărora a făcut parte şi re­gretatul Vasile Ni­­coară, multiplu cam­pion mondial... Îl în­trebăm ce este cu centrul său de „gi­ganţi“, de care am auzit. „Giganţii mei — ne răspunde zim­­bind — sunt, de fapt, nişte copii între 13 şi 17 ani. Tineri cu un gabarit deosebit, ca­pabili, cred eu, de mari performanţe. I­­deea de a face o ase­menea selecţie nu-mi aparţine în totalitate. Ea mi-a fost sugerată de antrenorul federal Cornel Bârsănescu, de antrenorul coordo­nator al lotului na­ţional, Manoilu Mili­cin, şi despre «giganţi»► vorbea chiar şi regre­tatul antrenor emerit Nicolae Navcsari. De la ei am învăţat multe in perioada cînd am dat şi eu o mină de ajutor la lot. Ca să-mi adun «giganţii» — am acum o grupă de 25 (13 băieţi şi 12 fete) — am colindat timp de două luni aproape toate comunele jude­ţului. Am copii din Firţăneşti, din Vir­­lezi, din Smulţi, din Tg. Bujoru şi de prin alte localităţi. Cei mai mulţi dintre ei, cu­rios, nu ştiau ce este o barcă decit din cărţi. Acum vîslesc uşor aproape 6 ore pe zi şi cred că vor de­veni campioni...“. Noi le dorim „giganţilor“ gălăţeni mult succes ! Petre HEN7 %S2 ÄTI ÄTÄ-ÜSr ffifÄT PATRU DECENII DE VIAŢĂ NOUĂ, LIBERĂ, PROSPERĂ (Urmare din pag 1) noastre. Sigur, prin chiar forţa lucrurilor, prin faptul că mun­citorii aveau acces limitat pe stadioane, paleta disciplinelor nu era atît de bogată ca in zi­lele noastre. Totuşi, înainte şi imediat după 1944, Bihorul a­­vea 5 campioni naţionali la diferite probe atletice, se min­­drea cu înotători şi poloişti de valoare. Irma Kiss, cu cinci decenii in urmă campioană na­ţională şi cîştigătoare a con­cursului balcanic. Tirana 1946, la săritura în înălţime, azi membru în biroul executiv al C.J.E.F.S. Bihor şi secretară a comisiei judeţene de atletism. Îşi aminteşte de colegii ei de arenă sportivă, inglobindu-i în această noţiune pe poloişti, fotbalişti, săritori la trambuli­nă şi înotători. Tradiţia a dat naştere unei puternice secţii de nataţie la clubul Crişul. Vicepreşedintele acestei unităţi, Ion Alexandres­­cu, ne spune : „Au fost mulţi dintre cei care au pus bazele înotului orădean de perfor­manţă. Iar exemplul unul Ni­colae Rujinschi, sau unui Emil Voicu, sau al antrenorului de azi al secţiei noastre, fostul recordman naţional Herman Scher, a fost de-a dreptul molipsitor. Cu fraţii Horaţiu şi Ioan Neagrău, cu Ladislau Szakadati, aflat şi azi în acti­vitate, şi continuînd cu noul val reprezentat de Monica Groza şi László Bay — la înot, apoi cu Cristina Szakács şi Da­niela Popa, autentică lideră a noii generaţii — pentru sări­turi, toţi aceştia au făcut să se vorbească de Bihor, atît în întrecerile din bazinele de mare performanţă din ţară, cit şi în cele de dincolo de graniţele ei“. Să nu uităm, insă, pe po­­loiştii orădeni, nume cunos­cute celor care iubesc acest frumos sport : Dorin Costrăş, Liviu Garofeanu, Cornel Gor­ Sportul este o treabă de suflet...­­ După ce am stat de vorbă cu numeroşi activişti, an­trenori şi sportivi orădeni, l-am „prins“ într-o discuţie pe preşedintele C.J.E.F.S. Bihor, Bujor Mera. — Ne-a făcut o puternică impresie, stimate tovarăşe preşedinte, numărul mare de discipline care dau con­tur sportului de performantă bihorean. In acelaşi timp, sintem­ plăcut surprinşi de acţiunile specifice incluse in calendarul propriu privind activitatea sportivă de masă. Cum reuşiţi să cuprinde­ţi o arie atît de mare de oameni, de sporturi şi de localităţi ! — Este adevărat, in ulti­mii ani, mai exact din 1965 încoace, activitatea sportivă de masă şi de performanţă in judeţul nostru a căpătat o extindere foarte mare. O diversificare pe care n-o în­trevedeam, dar care a de­venit realitate graţie condi­ţiilor ce le avem şi, deopo­trivă, faptului că bihorenii iubesc sportul, mişcarea în aer liber. Toate acestea — şi aici este secretul, dacă secret se poate numi — nu ar fi posibile fără activul nostru obştesc. Ştiţi, sportul este o treabă de suflet. Oa­meni de cele mai diverse ocupaţii, angrenaţi în multe ramuri de producţie, îşi fac timp şi pentru a sprijini activitatea sportivă. Desigur, cei ale căror nume nu vor apărea nu vor trebui să se supere. Omisiunile se vor datora numărului mare de activişti devotaţi sportului. Cîteva nume care îmi vin acum în memorie : ing. Ho­­ria Cozma, Petru Cărmăzan, Gheorghe Nicoară, Nicolae Pantea, dr. Mircea Pop, Francisc Tulvan, Constantin­­ Ștefănoiu, loan Borz. ingi-­­ ner șef la S.M.A. Vaiea Tui . Mihai, Tiberiu Borş, Traian • Sima, Emil Blaga. Cum spu- ’ neam, dacă ar fi să-i nu- [ mese pe toti cei care for- . mează activul nostru ob- * stesc, oameni pentru care " sportul înseamnă pasiune,­­ muncă devotată, ar trebui­­ să vă dictez 500 de nume. • Ceea ce, desigur, ar fi prea ■ mult... . — Intr-adevăr, este im- - presionant ceea ce spuneți. ■ Trebuie să vă dau dreptate,­­ „sportul este o treabă de­­ suflet“. • Cluburi sportive • Asociaţii sportive 9 Sportivi legitimaţi 9 Sportivi clasificaţi - maeştri ai sportului - candidat maestru - categoria 1 - Alte categorii • Profesori de educaţie fizică • Antrenori şi profesori la cluburi sportive şcolare 9 Sportivi in loturi • Arbitri © Secţii afiliate • Centre iniţiere copii şi juniori • Echipe divizionare • Titluri şi recorduri naţionale \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ dan şi Ioan Fejer. Ei sunt no­minalizaţi în lotul olimpic, iar contribuţia lor la ajungerea pînă in sferturile de finală ale „Cupei cupelor“, a fost, de­sigur, hotărîtoare. Despre celebrul Mircea Da­vid au auzit, sîntem siguri, atît cei care au lovit un balon de fotbal, cit şi alţii care nu ştiu decit simple date din spor­tul cu balonul rotund de la noi. Ei bine, pe meleagurile bihorene fotbalul trăieşte o nouă tinereţe prin formaţia F.C. Bihor. Dorinţa cea mai mare a orădenilor este ca în­tr-un viitor tot mai apropiat, poate chiar in 1985, echipa lor favorită să-şi cîştige dreptul de a evolua într-o cupă euro­peană. Faptul că există, acum, la Oradea un club sportiv şco­lar de fotbal, cu un­­colectiv de antrenori tineri, dornici să contribuie la cizelarea talente­lor şi să le pregătească pentru onorarea cărţii proprii de vizi­tă — iată ce ne face să cre­dem că F.C. Bihor îşi va rea­liza ţelul propus. Luptele greco-romane, un sport care abia după 1944 şi-a găsit adevărata matcă pe pla­iurile bihorene, judo-ul, secţie puternică pe lingă Institutul de învăţămint superior din Ora­dea, de unde provin Gheorghe Dani şi Ştefan Nagy, echipa de judo a C.S.S.­­ — cam­pioană naţională în 1983 şi 1984, puternicele secţii de la „înfrăţirea“, „Crişul“, Spartac şi Rapid — sunt argumente care au decis ca intr-un viitor apropiat la Oradea să se în­fiinţeze un centru naţional de pregătire olimpică, bazat în primul rînd pe elemente lo­cale. Pentru că ne aflăm la acest capitol, să precizăm că încă in acest an la Oradea va lua fiinţă şi un centru olim­pic de atletism (pentru fond şi semifond) destinat pregătirii Juniorilor şi seniorilor. Pen­tru că, nu trebuie uitat, Maria Radu — campioană mondială universitară în 1983 (Edmon­ton), pe distanţa de 1 000 m, ca şi campioana naţională la ma­raton. In 1981 şi 1982, Doina Pop — ambele sunt produse „made in Oradea“. La Jocuri (baschet, handbal) Bihorul s-a înscris, de aseme­nea, în aria performanţei. Bas­chetul, mai ales, prezent de mulţi ani în elita naţională (în 1979 formaţia „Crişul“, antre­nată de Traian Constantinescu, cucerea titlul de campioană naţională de senioare), oferă în fiecare an, şi la fiecare eşalon elemente talentate pen­tru loturile şi echipele naţio­nale, acestea provenind fie de la Dinamo Oradea — divizio­nară „A“, fie de la C.S.S. 2, echipa de fete a acestei uni­tăţi şcolare (antrenoare Ilona Ghiţă) ciştigînd de trei ori titlul de campioană a Româ­niei la junioare. Liviu Nagy, Adriana Niculescu, Maria Leit­­ner-Grigoraş, Marius Dolhan, Vasile Moga, Gabriela Nagy, Carmen Brînda, Luciana Cutuş — iată doar cîteva nume de baschetbaliste şi baschetbalişti care au fost ori sunt acum în loturile naţionale de seniori, senioare, juniori şi junioare. Intrucît baza materială era aproape inexistentă, primul pas în generalizarea activităţii sportive în judeţul Bihor s-a făcut prin amenajarea unor te­renuri, săli de sport, bazine de înot. Oraşul Dr. Petru Groza , el însuşi creaţie a regimului nostru, dispune de o sală de sport cu peste 1 500 de locuri ; are o echipă masculină de volei divizionară „B“, 2 e­­chipe de fotbal în Divizia „C“ (acestea au la dispoziţie două stadioane) ; un club sportiv şcolar cu secţii de volei (m), box, handbal şi tenis . Salonta se leagă, între altele de nu­mele boxerului Carol Hajnal, al colegului său de ring Ni­colae Talpoş — component al lotului olimpic şi deopotrivă de unitatea sportivă şcolară de performanţă. C.S.Ş., cu secţii de atletism, baschet, box, te­nis . Marghita, oraş care are o tradiţie în sportul luptelor, continuă pe această linie, dar şi-a dezvoltat, în acelaşi timp, secţiile de handbal, atletism şi fotbal ; un club sportiv şcolar există şi la Beniş (atletism, volei, handbal, baschet, fotbal) — toate acestea întregind pro­filul sportiv al unui judeţ care nu şi-a spus nici pe departe ultimul cuvînt în performanța românească... 1944 1964 1984 1­0­1 11 23 473 490 328 1 896 6 997 284 1 150 1 459 21 13 5 26 196 825 1 228 11 97 380 9 124 185 12 48 98 63 498 639 35 150 339 18 74 5 14 38 6 18 63 • A Început o nouă lună. Sfct* încă un motiv pentru a vă an succes şi la acţiunile Administra­ţiei de Stat Loto-Pronosport, or­ganizate fn­ această perioadă, ac­­ţUmnd la care vă Invităm să par­ticipaţi. ^ • Prima tragere a lunii august FXPR#IerT® °bL?nUltă PRONO­­EXPR­es la care se pot cîştiga şl autoturisme „Dacia 1300“) vă începe astăzi la ora 17,15, în­ sa­te clubului sportiv Progresul din București str. Dr. Stoicovici nr. 42. Rezultatele se vor transmite te radio în jurul orei 10 (pr. m. in jurul orei 23 (pr. i), precum UTIMVOSPOST INFORMEAZĂ și a doua zi la ora 9,55, tot pe programul L încercaţi şi la ser­viciul telefonic de Informaţii spe­cale (051), care de regulă deţine şi rezultatele tragerilor. • Se obţin în continuare mari câştiguri la LOZUL VACANŢEI. Invitîndu-vă să vă procuraţi acest loz, vă atragem atenţia că şi ce­lelalte lozuri vă pot aduce un autoturism, precum și importante sume de bani. Fiecare loz — o posibilă surpriză pentru oricare dintre dv.­­ CIŞTIGURILE TRAGERII PRONOEXPRES DIN 25 IULIE Cap. I : 1 variantă 100 m/p — un autoturism „Oltcit“ plus obiecte din magazine pînă la suma de 70.000 lei și 2 variante 25% a 17.500 lei ; cat. 2 : 4,50 a 12.809 lei ; cat. 3 : 26 a 2.217 lei ; cat. 4 : 99,75 a 578 lei ; cat. 5 : 239,25 a 241 lei ; cat. 6 : 7.534,25 a 40 lei ; cat. 7 : 225,50 a 200 lei ; cat. 8 : 3.794,75 a 40 lei. REPORT LA CATEGORIA 1 : 25.802 lei. Cîştigul de categoria 1, obținut pe o variantă jucată 100%, a revenit participantului STAN PUIU din București. „CUPA ELIBERĂRII“ LA BOX Iubitorii boxului din Capi­tală vor putea urmări, înce­­pînd de miine, de la ora 16, cîteva interesante gale pugilis­­tice prilejuite de competiţia „Cupa Eliberării“, organizată de asociaţia sportivă „Tim­puri Noi“. Vor avea loc între­ceri de juniori, tineret şi se­niori de la 14 cluburi şi aso­ciaţii sportive bucureştene, printre care „Metalul“, „Rapid , „Mecanică fină“, „I.M.G.B.“, „Timpuri noi“, „Locomotiva“, „Vulcan“ etc. Celelalte gale vor avea loc după următorul program : vineri la ora 16 şi duminică dimineaţa, la ora 10, întreaga competiție va­ fi găz­duită de cocheta arenă „Tim­puri Noi“, din Calea Dudeşti. FINALELE CAMPIONATULUI DE CĂLĂRIE După numai două săptămâni de la desfăşurarea concursului in­ternaţional de călărie, amatorii de sport din Sibiu vor putea urmări începînd de miine şi finalele Campionatului naţional de călărie (obstacole) pentru se­niori. La capătul a patru ore de dispute vor fi cunoscuţi noii campioni ai seniorilor. Pentru călăreţii noştri fruntaşi aceste Întreceri constituie şi un impor­tant test înaintea startului în cea de a XV-a ediţie a Campio­natelor Balcanice, care vor debuta la sfirşitul lunii la Atena. Competiţia se anunţă deosebit de atractivă, printre competitori aflindu-se Dumitru Velea, Florin Stoica, Mircea Neagu, Alexandru Bozan, Gruia Deac ş.a., candi­daţi la cele şase titluri puse în joc. In programul de mîine (de la 9,30 şi 16,30) figurează cele două manşe ale categoriei uşoare. ÎNTRE DOUĂ ANIf\ n ivrr* (Urmare din pag 1) doar 14 ani — e născută la 16 mai 1970 în Ploieşti, cînd mai ai un an de juniorat pe plan interna­ţio­nal, cînd ai atâta talent şi multe, multe visuri. Iulia şi-a făcut, iară, un nume în înot, după şapte ani de muncă, cu profesorul ei Mihai Gothe, atît de sobru, de dă­ruit meseriei. Aşteptam, de fapt această salbă de medalii de la eleva Liceului „C. Dobro­­geanu Gherea“ din Plodeşti, pe lingă care funcţionează şi C.S.Ş.-ul, unde e legitimată. In glasul antrenorului simţim însă o undă de regret. O şi spune de altfel : „Iulia putea mai mult, era capabilă de aur. Nu i-a ieşit însă cursa de 200 spate, în prima zi, şi am sim­ţit-o apoi nu tocmai in apele ei“. Iată de ce, îmbrâţişînd-o pe tripla medaliată, o aştep­tăm mai sus, la anul, la ediţia viitoare... ★ La înot, ca şi in atletism, cifrele iţi po­t da dreptul la speranţe. Dar la jocuri sporti­ve, situaţia e altfeL Spre pildă, la polo. Intr-un moment în care rezultatele slabe ale polo­‘Ştilor ii Cam Oamenii , dezumflaseră pe E ^rpriza a stud­jav. a venit ped de succesul echL- § de 17 ami, î?*1- al u’nor tineri g fi ție CnTM.,‘"Puternica compc-A vcn,rt i spune an tron! de oxigen - cum I Grințescu ~P°‘ru'1 federal Analol ■ au mai dknf P€ al cărui chiP ■ cute. ionS^t adîndle I Iau Balanov­­?Se.leSTM’. LIULT “ tălin Dima ’ P,®mn. Ch,ru’ Că" ■ Gabriel n ’ Daniel Fruth, 1 cerof r.?ea?tă’ Cătălin Gran-­­ RăzvanNu Lisac- Da' Marcu, S­TM?* , Cornel Popa, Bog- I dan Jufan, Mihai Zahar& _ cel I in urma fiind cel dintâi între toti jucătorii turneului. Au­­ luptat, in Bulgaria, „pe rupte”, aşa cum le-au cerut-o andre- I Emren ^1CXandTM Bădiţă şi­­ Eugen Georgescu, cu „speran- I TMor mari şcoli de polo | U.R.C.S., Ungaria, Cuba. Un succes care-1 dorim I suportul unor redeşteptate am- I 1 P^tru toţi oamenii ap­ă Ulm nostru 011 mingea pe ■ - A_,fc­st frumos la Otopeni cînd I doua curse de avion au venit aproape una de alta, avînd I printre pasageri tineri înotători­­ sau poloiști întoreîndu-se cu fruntea sus... e Echipa de polo, cîștigătoare a „Cupei Prietenia“ — 1984 SUCCES CATEGORIC AL COPIILOR ÎNOTULUI BĂIMĂREAN La Baia Mare au avut loc, la sfirşitul săptăminii trecute, întrecerile concursului republi­can la înot pentru copii (9—12 ani). Cu acest prilej, au fost stabilite o serie de recorduri naţionale la diferite categorii de vîrstă : 50 fluture­­—31,96 Eugen Adamiţă (Galaţi) ; 50 m liber b—29,30 Eugen Ad­amiţă ; 50 fluture f—33,12 Livia Co­­paxiu (Siibiu) ; 100 m liber b—1:03,92 Marius Crişan (Hu­nedoara),­­ 50 m spate b—33,26 Marius Crişan — toate la cart. 11 and ; 50 m spate f, cat. 12 and — 32,73 Andrea Szigyarto (Baia Mare) ; 100 m fluture f, 11 ani — 1:12,62 Corina Dumi­tru (Braşov) ; 50 m fluture f, 9 ani — 35,59 Liliana Coman (Sibiu). In clasamentul general al competiţiei­, pe primul loc s-a clasat clubul sportiv municipal şcolar Baia Mare, cu 802 punc­te, urmat la „distanţă“ apre­ciabilă de C.S.S. Sibiu 498 p, C.S.S. Reșița 416 p. O EXCURSIE DE NEUITAT PE AGENDA CONCEDIULUI DV. OFICIILE JUDEŢENE DE TURISM din întreaga ţară, în colaborare cu OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM TULCEA, organizează în lunile august şi sep­tembrie excursii în mirifi­cul peisaj al DELTEI DU­NĂRII. Transportul pînă la Tul­­cea cu trenul. Cazarea la popasul tu­ristic din comuna Crişan, masa la restaurantele Del­ta, Egreta din Tulcea şi Le­băda din Crişan. Transportul Pe canalele Deltei este efectuat cu hi­­drobuze de mică capacitate. Informaţii şi înscrieri la toate agenţiile şi filialele oficiilor judeţene de tu­rism şi la oficiul judeţean de turism Tulcea (telefon 915/11607). APORTUL SUPORTERILOR - CONDIŢIE INDISPENSABILĂ AUTOFINANŢĂRII CLUBURILOR ŞI SECŢIILOR DE FOTBAL Ca aproape pretutindeni în lume, la noi fotbalul este spor­tul care se bucură de cea mai largă popularitate. O dovedeş­te, printre altele, afluenţa pu­blicului spectator la meciurile de fotbal, fie ele cu caracter internaţional (în cazul cărora nu de puţine ori tribunele sta­dioanelor s-au dovedit — cu deosebire la Bucureşti şi Cra­iova — neîncăpâtoare), fie din­tre cele disputate în cadrul campionatelor divizionare „A" şi „B“ sau chiar amicale. Evi­dent, numărul ridicat al spec­tatorilor are efecte dintre cele mai pozitive: asupra moralului jucătorilor, calităţii jocului practicat, dar şi — d­oc de neglijat — sub aspect financi­ar, prin încasările obţinute din vînzarea biletelor de intrare Faptul acesta a şi determinat, de altfel, măsura ca , în spiri­tul normelor financiare, clu­burile şi secţiile de fotbal divi­zionare să fie trecute in re­gim de autofinanţare, acope­­rindu-şi integral cheltuielile — care au devenit din ce în ce mai mari — din venituri. Să vedem, însă, cum reuşesc ele în ultima vreme — în raport de numărul spectatorilor, im­plicit de cota încasărilor reali­zate , să facă faţă acestei ce­rinţe de autofinanţare. O statistică recent Întocmită in redacţia noastră, bazată, pe datele furnizate etapă de eta­pă de cronicarii ziarului, con­cluzionează că la meciurile ultimei ediţii a campionatului Diviziei .,A“ au asistat în to­tal 3 228 300 spectatori. In me­die, s-au înregistrat deci 94 800 spectatori de etapă şi 10 500 spectatori la fiecare meci. Bi­neînţeles, aceste cifre sunt a­­proximative, fiindcă la nici un meci organizatorii nu se do­vedesc în măsură să comunice în timp util numărul exact al spectatorilor, evaluarea lor fă­cindu-se „după 02hl“. Așa cum realitatea a dovedit-o, numărul spectatorilor plătitori este ade­seori mai mic decit cel apro­ximat din ochi în timpul me­ciurilor, fiindcă înseși sisteme­le de control la stadioane au în­că destule fisuri, prin care reuşesc să se strecoare mulţi neplătitori. Chiar admiţind că media mai înainte menţionată de 10 500 spectatori la fiecare meci ar fi şi cea reală a spectatorilor plătitori, ea nu este totuşi nici pe departe în măsură să sa­tisfacă­ să aducă încasările de care cluburile şi secţiile de fot­bal au nevoie pentru a se au­­tofinanţa. De altfel, nu poate decit surprinde faptul că a­­ceastă medie de 10 500 specta­tori a scăzut faţă de aceea din campionatul anterior, ediţia 1982—83 (cind a fost de 11 109), în loc să fi crescut, cum era firesc, avînd în vedere momen­tele de ascensiune pe care le-a trăit fotbalul românesc in ulti­mul an competitional sub ra­portul reprezentării sale inter­naţionale, precum şi lupta strânsă, interesantă, care s-a dat în campionat, la ambii poli ai clasamentului, pînă în final Desigur, sunt oraşe cu echi­pe de Divizia ,,A“ în care me­dia de meci a spectatorilor o depăşeşte pe cea da ansamblu. Astfel, la Craiova, media spec­tatorilor care asistă la meciuri­le de campionat s-a menţinut relativ ridicată, 20 600, aproape dublă faţă de media generală. Fapt explicabil, ţinind seama de pasiunea statornică a supor­terilor olteni, care sunt alături de echipa lor favorită şi la bine şi la rău. La fel ca şi su­porterii Rapidului, prezenţi în număr mare la meciurile echi­pei lor îndrăgite. O plăcută constatare ne-au oferit-o ora­şele Galaţi şi Ploieşti, ca o medie de meci a spectatorilor­­ de 13 400, respectiv 12 800, în ciuda faptului că Dunărea CSU şi Petrolul s-au zbătut mult timp în coada clasamentului, retrogradînd în cele din urmă. Surprinde, în schimb, neplăcut afluenţa mai scăzută a iubito­rilor fotbalului din oraşe ca Piteşti, Bacău, Slatina, Rm. Vîlcea, Petroşani, unde la mul­te meciuri cifra spectatorilor a oscilat intre 4 000—7 000, uneori fiind chiar şi mai mică, deşi divizionarele „A“ din aceste localităţi au avut în general e­voluţii bune, situindu-se in majoritatea lor in prima ju­mătate a clasamentului. Nu in­­tîmplător, unele din aceste e­­chipe se şi află la ora de faţă în grele situaţii financiare. Şi mai nefirească este situaţia Sportului studenţesc, ec­­ipa fruntaşă a primei noastre divi­zii, care — în pofida eforturi­lor depuse de conducerea clu­bului — nu a reuşit încă să-şi formeze un public mai nume­ros şi statornic. Sigur că fluxul publicelui spre stadioane a fost m­­ult puţine ori negativ influenţat şi de transmisia în direct pe mi­cul ecran a unor meciuri de mare interes la aceeaşi oră cu disputarea celorlalte partide din programul etapelor (chesti­une spinoasă, asupra căreia factorii interesaţi ar trebui sâ mai reflecteze pentru găsirea celei mai bune soluţii). Dar a­­ceasta nu a făcut decît să dea alte dimensiuni unei probleme care rămînea oricum deschisă, aceea a nesatisfăcătoarei pre­zenţe din ultima vreme a spec­tatorilor la meciu­rile echipelor divizionare „A“. Pentru cei mai puţin avizaţi trebuie să reamintim aici că cheltuielile legate de existenţa şi activitatea unei echipe de fotbal din prima divizie sunt deosebit de mari. Ele încep de la procurarea şi îngrijirea e­­chipamentului, repararea şi în­treţinerea stadioanelor şi merg pină la efectuarea deplasărilor în ţară sau peste hotare. Fi­reşte, este important şi spriji­nul moral pe care iubitorii fot­balului îl oferă echipelor noas­tre, încurajările lor, care dau adeseori aripi jucătorilor. Dar la fel sau chiar mai important este aportul financiar al aces­tor spectatori, căci fără înca­sările de la meciuri — care constituie baza veniturilor pro­prii — echipele de fotbal n-ar putea nici măcar parţial să-şi acopere cheltuielile. Iată de ce creşterea substan­ţială a numărului spectatorilor la meciurile echipelor divizio­nare devine un adevărat impe­rativ pentru noul sezon. La în­făptuirea căruia trebuie să concure nu numai iubitorii fot­balului, prin prezenţa lor mai masivă pe stadioane, ci şi e­­chipele în cauză, prin creşte­rea calității jocului practicat. Constantin FIRANESCU ŞTIRI • ŞTIRI • CURS DE PERFECŢIONARE PENTRU ANTRENORII DE CO­PII ŞI JUNIORI. Federaţia de fotbal şi Centrul de perfecţiona­re organizează, în perioada 6—11 august, cursul de perfecţionare cu antrenorii de la centrele de copii şi juniori şi cluburile spor­tive şcolare, care va avea loc la Centrul sportiv „23 August" din Bucureşti, B-dul Muncii. Prezen­ţa — luni 6 august, ora 8,30, la sala de cursuri,­­ „CUPA MARMAŢIEI“. EDI­ŢIA A IlI-a. In zilele de 10, 9 şi 12 august va avea loc la Si­­ghet ediţia a IlI-a a „Cupei Marmaţiei". La această competi­ţie participă echipele Olimpia Satu Mare, C.S.M. Suceava, Mi­nerul Cavnic şi C.I.L. Sighet,­­ CURSUL DE INSTRUIRE A ARBITRILOR DIN LOTUL DIVI­ZIONAR „A“. In perioada 13—15 august se va desfăşura la Poia­na Braşov cursul de instruire a arbitrilor din lotul divizionar „A". Cu acest prilej arbitrii vor fi testaţi teoretic şi fizic. © EDIŢIA 1984/1985 A POPU­LAREI COMPETIŢII FOTBALIS­TICE, „CUPA ROMÂNIEI­ pro­gramează în ziua de 19 au­gust o etapă, în care se vor întrece echipele din campionatul Divi­ziei „C“. Pe lingă cele 192 de divizionare „C“ mai participă la această etapă a competiţiei for­maţii din campionatele judeţene. Se vor disputa, in total, 116 me­ciuri, echipele din „Judeţ“ fiind gazde. • Campionatul Finlandei a con­tinuat cu etapa a lS-a. Rezul­tate: Halca Valkaakoski — ROPS (Rovaniemi) 7—0, HJJC. Helsinki — KUPS (Kuopio) 2—1, KEPS (Kenti) — PJ.T. (Porii) 8-0, Koparit (Kuopio) — lives (Tam­pere) 1—3, KPV (Kokkola) — MP (Mlkkeli) 6—0, Kuusysl — T.P.S. (Turku) 1—0. Pe primele locuri: Haka Valkeakoski 24 p, lives Tampere 22 p, T.P.S. Turku 19 p, H.J.K. Helsinki 18 p, Kuusyisi şi ROPS Rovaniemi cîte 1-7 p. © In Ungaria se desfăşoară o competiţie internaţională de ju­niori dotată cu „Spicul de aur“. ŞAHIŞTI ROMÂNI Mihai Şubă învingător în Franţa Un frumos succes internaţio­nal şi-a trecut un palmares ma­rele maestru Mihai Şubă, imul dintre fruntaşii şahului nostru. Participînd la tradiţionalul tur­neu „open“ desfăşurat la Val Thorens în Franţa, şahistul ro­mân s-a clasat pe primul loc, cu 8 puncte din cele 9 posi­bile.­­ In turneul feminin al Fes­tivalului șahist de la Nalenc­­howe (Polonia), primele două locuri au fost ocupate de so­vieticele Irina Levitina 7,5 p și Alia Grunfeld 6,5 p. Pe locul trei s-a clasat jucătoarea ro­mâncă Margareta Perevoznic, cu 5,5 p. Concursul masculin a fost cîștigat de V. Gavrikov (U.R.S.S.) cu 9,5 p. Io grupa „A“: Ungaria — R.D. Germană 5—1, U.R.S.S. — Elve­ţia 3—0. In grupa „B“: Ser. Ha­vanei (R.F.G.) — Franţa 1—0, Cehoslovacia — Iugoslavia 5—2.­­ In prima zi a turneului In­ternaţionali de la Banska Bystri­ca (Cehoslovacia), echipa locală Dukla a învins cu 3—1 (2—8) for­maţia S.K.A. Rostov pe Don, iar Duna Praga a întrecut cu 2—1 (2—0) echipa Legie Varşovia. © Turneul Internaţional de la Viena a fost cîştigat de formaţia iugoslavă Rijeka, învingătoare cu 1_0 în finala disputată cu echi­pa Wiener Sportklub. © In meci contînd pentru pre­liminariile campionatului mondial (zona Africii), selecţionata Gam­bled a învins pe teren propriu, cu scorul de 3—0 11—0), echipa Ugandei. Golurile au fost înscri­­ se de Hangumyu, Msiska şi Bwalya. Partida retur se va dis­puta, la 25 august, la Kampala. © Rezultate în „Cupa de vară“: Borussia Mönchengladbach — F.C. St. Gallen 1—4, Fortuna Düsseldorf — Roda Kerkrade 3—1, Eintracht Braunschweig — Go Ahead Deventer 2—1, F.C. Magde­burg — F.C. Nürnberg 3—0, F.C. Karl-Marx-Stadt — F.C. Lucerna 5—0. © Echipa A.S. Roma și-a înce­put pregătirile in vederea noului sezon. Lotul se află cantonat la Calda­ro, în munţii Dolom­iți.­ ­ International vest-german Lothar Matthäus (24 de ani) a fost transferat de la Borussia Mönchengladbach la Bayern Mün­chen. Un alt trans^r în ..Bun­­dcslijíjci“! va 6-volua la Hamburger S.Y­ „POLI“ (şi Giuchici), CU GÎNDUL LA GOL Poiana Braşovului. Hotel Sport. Poli Timişoara. („Sin­gura Poli“ — cum spun Cioses­­cu. Pain şi toţi ceilalţi). Timişorenii au venit mai tîr­­ziu la munte, „pentru că au fost examene... şi asta contea­ză mult la o echipă universi­tară“. Reîntilnire cu Dembrovschi. Care ar fi noutăţile ? Sînt ele destule. In primul rînd, s-a retras Şerbănoiu. (O pierdere importantă). „Motiv pentru care trebuie să umblăm la fundaşii centrali — afirmă Dembrovschi. — O avem pe Sunda, care a crescut vizibil, dar ar mai fi un fundaş cen­tral talentat. Ionut, de la Cîm­­pia Turzii, inalt cu­ Păltinisan. Dacă nu reușim cu Ionut, ar mai fi Crăciun...". A doua noutate. (De fapt, prima). Giuchici a ajuns, pro­babil, la plafonul maxim... își spune cuvin­tul maturizarea, la 30 de ani. El ar fi acum jucăto­rul nr. 1, „capul nostru de afiș“. — Ce e cu Giuchici ? — Cred că am reușit să-i simplificăm jocul. Din visăto­rul de altădată, care spunea că o bară e mai frumoasă de­cît un gol. Giuchici a ajuns un om de gol. De fapt, linia tac­­tică pe care i-am dat-o e sim­plă. I-am spus că-i cer un sin­gur lucru : în momentul recu­perării balonului din presing, să paseze direct şi să se de­­marce. Ar părea un sfat ele­mentar, dar fotbalul e mai greu cînd e mai simplu. In sfîrşit, pentru că ştiu cine e Giuchici, i-am spus că de la 20 de metri de poarta adversă are voie să facă orice. Şi cum Giuchici are în cap mai multe variante decît majoritatea înaintaşilor din fotbalul nostru, contez mult de capacitatea lui de creaţie... Care ar mai fi noutăţile ? „Poli“ e de părere că Roze­­şan cel mic, care se află şi el ..cu băieţii“, e cel cu tîn la fel de talentat ca ăl mare. Mai sînt în curtea lui „Poli“ studentul Oancea şi aspirantul — deocamdată — Cojocaru de la Hunedoara. Mai e si mure­­şanul Sorin Dumitrescu. A mai dat examen de admitere si bra­şoveanul Şulea, pe care aveam să-l revedem însă chiar în a­­ceeasi după-amiază in autoca­rul lui F.C.M. Braşov. „De acord. Dembrovschi, aui marcat 93 de goluri in Divizia B şi au­ primit doar 22­, (Inter­venţia antrenorului : „Dintre care doar trei în retur“). Ce se va întîmpla în prima Divi­zie?“ Dembrovschi nu pare intimi­dat. „Sigur că diferenţa dintre A şi B e mare, dar eu cred că o să încheiem campionatul în jurul lui +1 sau —1 la adevăr. In ceea ce priveşte golurile, vă rog să mă credeţi, am marcat si vom marca în deplasare. POLI de astăzi e mai bună in atac decît în apărare. Grupul ofensiv format din vîrfurile Bolba si Giuchici, nins mijlo­caşii Manea — Rotaru — Boze­­şan­u — Titi Nicolae e superior apărării, care mai are probleme. De fapt, noi am atacat mereu şi din convingerea că apărarea nu trebuie pusă prea mult la încercare“. E plăcut să asculţi o aseme­nea idee, cu atît mai mult cu cît ea e îmbrăţişată şi de doc­torul Horia Vermeşan, şi de antrenorul secund V. Boiţ, care ne atrage atenţia că progresul cel mai evident în cadrul e­­chipei l-a înregistrat Manea. ..Și în cazul lui a intervenit o schimbare de cadru tactic. A­­cum doi ani, Manea era mijlo­caş de acoperire și nu avea voie să treacă linia de centru. O dată cu această ieșire din corset, valoarea lui a crescut mult, deşi are 31 de ani, sau poate tocmai de aceea“. Să deschidem acum o paran­teză, pentru prezentarea lotu­lui, minus jucătorii incerţi... Portari : Clipa. Suciu şi Leu (un junior de 1.91). Fundaşi : Pascu. Murar, Deac. Lehmann. Sunda. Cră­ciun. Vuşcan („cangurul“ ară­dean). Ganea (care se reface după o hepatită). Mijlocaşi : Manea. Rotaru. T. Nicolae, Vlătănescu, Bozeşan I, Anghel. înaintaşi : Giuchici. Bolba. In topul Timişoarei, ordinea ar fi : 1—2. Giuchici. Manea. 3. Bozeşan. 4. Şunda. 5. Bolba. (Se confirmă înclinaţia valori­că a balanţei spre atac. Ra­mme de văzut câte din cele 93 de goluri ale ediţiei trecute vor intra in poarta Diviziei „A". Dembrovschi e de părere că o jumătate din această cifră ijar susţine planurile la adevăr­. Giuchici e de aceeaşi părere. „Şi chiar dacă n-o să fie aşa, aflaţi că Miro Giuchici II, băieţelul meu, care nu se des­parte de minge nici cît mă des­part eu, o să fie golgeter şi la A. Cu cel puţin 29 de go­luri...". Nu este exclus ca atuul lui Poli în campionatul care se apropie să fie în tupeul de vîrf frenetic al lui Miroslav Giuchici. Ioan CHIRILA DEMBROVSCHI TELEX Q TELEX ® TELEX Q TELEX ® TELEX ® TELEX BOX © Mexicanii Mario Marti­nez şi Julio Cesar Chavez, pri­mii doi clasaţi în bilanţul W.B.C. la „super-pană“ îşi vor disputa titlul de campion mondial. TENIS © In semifinalele tur­neului de la Washington, An­dres Gomez (Ecuador) a dispus de Guillermo Vilas (Argentina) cu 6—1s 7—5, iar Aaron Krikstein (S.U.A.) l-a întrecut pe Thierry Tulasne (Franța) cu 6—3, 3—6, 6—3. In finală: Gomez — Kric­­kstein 6—2, 6—2 © Suedezul An­ders Jarryd a cîștigat turneul de la Hilversum, întrecîndu-1 pe ce­hoslovacul Tomas Smid cu 6—3, 6—3, 2—6, 6—2 . Turneul de la Kitzbuhel a revenit spaniolului Jose Higueras cîștigător cu 7—5, 3—6, 6—1 în finala cu paraguaya­­nul Victor Pecci. BUCURIA GOLULUI $I PETARDELE Un gol marcat de echipa favorită declanşează totdeauna en­tuziasmul tribunelor, suporterii, „fansii", „tifosii“ sau cum le-o mai fi ap­unind exultînd de bucurie, se îmbrăţişează şi aruncă în aer ce au la în­de­mină, pălării, şepci, căciuli sau fulare (după anotimp), confetti, acele „papelitos“ (cum fac argentinienii) sau fîşii de hîrtie lungi de mulţi metri (cum fac mulţi alţii). Din păcate, în ultimii ani, în afara acestor obiecte — nevinovate — făcînd parte din recuzita „adevăra­tului“ suporter, nu ştiu eline a adus pe stadioane... petardele! Şi după un gol sau chiar numai după o fază mai încinsă, iată că pe teren, printre jucători, încep să pleznească pe-Nu cu multă vreme în urmă, în Franţa, pe stadionul Ger­­land din Lyon, în timpul unui meci de fotbal, un tînăr spec­tator a fost ars de o petardă (care s-a oprit în tribună !) aruncată de un alt spectator, poate la fel de tânăr, poate mai vîrstnic. De pe urma arsurilor, victima a decedat, la puţine zile, la spitalul unde fusese transportat de urgenţă. Drept urmare, Federaţia franceză de fotbal s-a decis nu doar să interzică — formal — aruncarea de petarde pe stadioane, ci şi să ia măsuri foarte serioase (cu ajutorul poliţiei) împo­triva celor care, manifestîndu-şi bucuria, se folosesc de astfel de­­termen deloc inofensive, după cum s-a văzut ! Şi băiatul acela din Lyon n-a fost, «din păcate, singura victimă a unei atari stări euforice, căci arsuri, mai mult sau mai puţin grave, s-au mai întâmplat şi în alte oraşe, pe alte stadioane, în diverse colţuri ale lumii. In această privinţă U­E.F.A. dar şi F.I.F.A. s-au decis să acţioneze prompt şi să sancţioneze cu severitate orice infrac­ţiune (căci este vorba de o infracţiune !) de acest fel. Deo­camdată plătesc echipele ai căror suporteri depăşesc o anu­mită limită a bunei-cuvinte... Romeo V/l­ARă

Next