Sportul, noiembrie 1984 (Anul 40, nr. 10849-10874)

1984-11-01 / nr. 10849

Vizita de lucru a tovarăşului ] NICOLAE CEAUŞESCU pe şantierul Gurbăneşti din cadrul complexului de lucrări hidrotehnice Mostîştea, din judeţul Călăraşi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat, miercuri dimineaţa, o vizită de lucru pe şantierul Gurbăneşti din cadrul com­plexului de lucrări hidrotehnice Mostiştea, din judeţul Călăraşi. După ce a survolat Cartea centrală a Cîmpiei Mostiştei, e­­licopterul prezidenţial a ateri­zat în zona Barajului Gurbă­­neşti. La acest punct de lucru de pe salba lacurilor ce se în­tind de la Dunăre pînă la rîul Ialomiţa, au fost aduse sisteme de maşini folosite la lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărirea apelor. Muncitorii de pe acest şantier de lucrări hidrotehnice, ca şi numeroşi ţărani cooperatori, mecanizatori din comuna Gur­băneşti au întimpinat pe condu­cătorul partidului şi statului nostru cu cele mai calde senti­mente de stimă şi dragoste, i-au exprimat direct recunoştinţa pentru activitatea sa neobosită pusă în slujba creşterii continue a forţei economice a patriei noastre si, pe această cale, a bunăstării intregului popor. Cei veniţi în întimpinare scandau cu putere . ..Ceausescu—P.C.R.“. ..Ceausescu si poporul". „Ceausescu reales la al XIII-lea Congres". „Stima noastră si mîndria. Ceausescu. România". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat modul în care sunt transpuse în practică măsurile si orientările stabilite, cu un an in urmă, pentru realizarea de maşini si utilaje de înalt ran­dament necesare importantelor lucrări prevăzute în Programul naţional de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului. Secretarul general al parti­dului a examinat cu multă a­­tenţie fiecare utilaj, a cerut ex­plicaţii asupra caracteristicilor tehnice­, a randamentului şi con­sumului de carburanţi­, a con­diţiilor de teren în care por fi utilizate. A reţinut în mod de­osebit atenţia instalaţia com­plexă de excavat cu rotor cu cupe realizată la întreprinde­rea Mecanică Timişoara după concepţia originală a specialiş­tilor români. De asemenea, a fost examinat modul de func­ţionare şi randamentul dragli­­nei fabricată la uzinele „Pro­gresul“ din Brăila. Conducătorul partidului şi statului nostru a examinat a­­poi stadiul lucrărilor de acu­mulări de pe riul Mostîştea, obiectiv care, la final, va asi­gura apa pentru irigarea unor­­ mari suprafeţe agricole. Din complexul de lucrări prevăzute , pe acest şantier au fost ter-­­ minate două baraje, iar cel de-al treilea, aflat în apropie­rea comunei Gurbăneşti, se află în construcţie. Cu ajuto­rul lor se acumulează apa m­a­lul Mostîştea şi se pot pre­lua, printr-un canal de legătu­ră, debitele mari de inundaţii ale rîului Ialomiţa. Regularizarea cursului rîului Mostîştea şi folosirea apelor lui, împreună cu ale salbei de lacuri din această zonă, pentru irigarea unor Întinse suprafeţe agricole asigură obţinerea unor recolte sigure şi stabile. In orice condiţii climatice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se intensifice rit­mul lucrărilor pe acest şantier, iar pentru ridicarea eficienţei investiţiilor să se pună un ac­cent deosebit pe admne­rea văi­lor şi lacurilor pentru a se crea condiţii acumulării unor canti­tăţi cit mai mari de apă cu investiţii cit mai reduse şi a se evita folosirea pentru lucrări de hidroamelioraţii a unor tere­nuri cultivabile Miniştrii prezenţi, specialiştii au mulţumit tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru vizită, pentru indicaţiile şi orientările date cu acest prilej şi l-au asigurat că vor fi luate toate măsurile pentru transpunerea lor in via­ţă, pentru a-şi aduce şi pe această cale contribuţia la creş­terea potenţialului productiv al pămîntului, la obţinerea de pro­ducţii agricole stabile, cit mai îmbelşugate. Prin întreaga sa desfăşurare, noua vizită de lucru a pus pu­ternic în lumină preocuparea permanentă a secretarului gene­ral al partidului pentru crearea unei puternice sisteme de ma­şini şi utilaje care să asigure înfăptuirea in cele mai bune condiţii a amplului program de irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului, menit să con­tribuie la dezvoltarea şi moder­nizarea continuă a agriculturii româneşti, ramură de bază a economiei noastre naţionale. PROLETARI DIN TOATF . ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA SI SPORT ţ ANUL XL - Nr. 10 849 |­4 PAGINI - SO­LANI ] Joi 1 noiembrie 1934 \ M­idii PHCEPN­H, PASIONA­L mm îi CHIP COMUNIST, MUN­ASCnSMIA SPORTULUI MW Este necesar si se acorde o atenţie mult mai mare ridicării nivelului gc.„ S­portu­lui de performanţă, promovării şi afirmării pe scară tot mai largă a noi şi noi talente din rindul tinerilor care obţin rezultate de valoare in întrecerile sportive pe plan naţional şi in­ternaţional. In legătură cu aceasta aş dori să subliniez necesitatea de a se acţiona mai ferm pentru antronarea in toate organizaţiile sportive a unui climat de muncă asiduă, de înaltă exi­genţă şi responsabilitate, de ordine şi disciplină. NICOLAE CFAlJSFSr­] Rod al talentului şi sirguin­­ţei sportivilor, dar şi al pri­ceperii, pasiunii şi abnegaţiei tehnicienilor — succesul din Super Cupa campionilor mon­diali şi olimpici se înscrie intr-im bogat palmares al e­­chipei noastre de handbal, în imagine : echipa noastră revenită acasă după străluci­tul ei succes. Marile succese ale sportului românesc din cei 40 de ani de viaţă nouă, liberă şi prosperă al ţării — cu deosebire în ul­timele două decenii d in Epoca Ceauşescu — sunt datorate Par­tidului, clarviziunii cu care a clădit, pe solide baze ştiinţifi­ce, mişcarea sportivă. Orien­­tind-o spre cuprinderea maselor largi de oameni ai muncii, în­deosebi a tineretului, in prac­­ticarea exerciţiilor fizice şi a sportului, creind o puternică şi modernă bază materială, asigu­­rind un proces ştiinţific de instruire, Partidul a jalonat ce­le două drumuri de esenţă ale sportului : întărirea sănătăţii şi mărirea capacităţii de muncă a tuturor, realizarea unor succese de prestigiu care să ridice România — şi pe plan sportiv — intre forţele de prim rang ale lumii. In marea sa grijă, Partidul a îndrumat permanent mişcarea sportivă spre selectarea, pregă­tirea şi promovarea cadrelor de tehnicieni, ca suport de nădejde în procesul de pregătire ştiin­ţifică a viitorilor performeri, tehnicieni c­are să acţioneze permanent pe baza principiilor şcolii socialiste româneşti de sport. Aşa se face că astăzi ne putem mindri cu antrenori, me­­todişti, profesori preţuiţi in în­treaga lume pentru pregătirea şi pasiunea lor, pentru con­tribuţia permanentă la progre­sul sportului prin ştiinţifizare. Căutaţi acasă, în România, sau solicitaţi în ţările Europei şi Asiei, ale Africii şi Americii, pentru pregătirea reprezentati­velor naţionale sau a echipelor de club, pentru a conduce cursuri de perfecţionare a an­trenorilor sau pentru a îndru­ma sectoare importante de ac­tivitate din cadrul federaţiilor internaţionale, tehnicienii din handbal şi volei, atletism și Hristache NAUM Hristache NAUM (Continuare In pag 2­ 31 în Cetatea otelului din­­Călăraşi PRIETENI AI SPORTULUI­­ LA TOT PASUL. Ne aflăm ne­platforma si­derurgică a municipiului Că­lăraşi, din vecinătatea Dunării una dintre cele mai tinere Ce­tăţi ale oţelului. Ridicată din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, impunătoarea ceta­te, cu hale uriaşe întinse pe zeci de hectare, reflectă la mo­dul cel mai convingător dimen­siunile construcţiei socialiste în grandioasa „EPOCĂ CEAUŞESCU“, cea mai strălu­cită perioadă a istoriei poporu­­lui nostru. ...Din capul locului, oamenii Cetăţii otelului din Călăraşi ne oferă o frumoasă surpriză: în 10 puncte specifice de lucru, ei practică gimnastica la locul de muncă. „Este o noutate aici — ne precizează Ion Stanciu, şeful comisiei sport-turism a Consiliului Judetean al sindi­catelor — care a fost primita, însă, cu mare interes de toată ieri, In Divizia „A“ de fotbal DINAMO — S. C. BU­îi 2-0 (5­0) (Citiţi cronica in pag. 2—3) Astăzi, la Craiova, de la ora 14 UNI4IRSIIAIIA CRAIOTA — mi BEIROŞANI lumea. Firesc, pentru că fiecare practicant s-a convins de uti­litatea acestei activităţi, pentru sănătate, pentru sporirea capa­cităţii de muncă". Ion Stanciu şi prof. Aurel Ră­­dulescu, preşedintele C.J.E.F.S. Călăraşi ne prezintă,însă, şi alte laturi ale bogatei­­activi­tăţi sportive de masă ce se desfăşoară aici. Cea mai re­centă, pentru că se află in plină desfăşurare o reprezintă competiţia iniţiată în întîmpi­­narea marelui forum al comu­niştilor şi Înscrisă sub gene­ricul „Daciadei" „Este o acţiune care a trezit an entuziasm general, in toate secţiile si sectoarele", ni se spu­ne. Lucru de care aveam să ne şi convingem, aflînd că nici o subunitate a „Cetătii" n-a ră­mas in afara întrecerii, mai ales în competiţia de fotbal care angajează 12 echipe. „încă un prilej pentru cel de la Pre­lucrări metalice de la Otelăria electrică sau de la Uzina cac­­sochimică de a-si dovedi vo- Tiberiu STAMA (Continuare in pag 2-3) Pe aleile parcului din Călăraşi, alergările de cros sunt, acum, toamna, la ordinea zilei. Participă nu numai oamenii muncii din noua „Cetate a oţelului", ci şi familiile acestora, copiii lor, cei care peste ani —­­or prelua ştafeta muncii pe marea platformă siderurgică GIMNASTICA LA LOCUL DE MUNCA, UN „COLABORATOR“ IMPORTANT In folosul Sânâtâţii, ca şi al producţiei Pornind de la o realitate — gimnastica la locul de muncă este foarte utilă atît oamenilor, cit şi producţiei, ea practic­ndu-se în multe întreprinderi şi instituţii din ţară de către sute de mii de oameni — ne-am propus să discutăm cu ciţiva dintre conducătorii unor unităţi economice despre această importantă acţiune de sănătate, de înviorare. Ing. Mircea Urmuzache, di­rector al întreprinderii de ace din Bucureşti, zâmbeşte plin de înţelegere cînd află moti­vul vizitei noastre şi, în cu­noştinţă de cauză, îşi prezin­tă convingător opiniile : „Ştiiţi, la noi, anumite operaţii — de control, sortare ş.a. — cer ca muncitoarea sau muncitorul să stea ore întregi pe scaun. Muncă „de birou“, in general, cu efectele ei negative asu­pra organismului şi — fără îndo­ială — asupra randamentului Motiv pentru care, încă de prin 1950 — eu sunt de mulţi (Continuare In pag 2-3) Exerciţiul fizic la locul de muncă —­­ adevăraţi repriză de sănătate, de refacere a forţelor

Next