Sportul, ianuarie 1985 (Anul 41, nr. 10902-10926)

1985-01-03 / nr. 10902

MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) Acordăm, in continuare, o importanţă deosebită lărgirii bazei energetice şi de materii prime, în­făptuirii programelor speciale privind ridicarea nivelului tehnic şi al calităţii producţiei, creş­­terea productivităţii muncii, reducerea consumu­rilor materiale şi energetice, aplicarea fermă a principiilor noului mecanism economico-financiar, ale autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, sporirea mai puternică a eficienţei întregii acti­vităţi. Va continua, de asemenea, procesul de dezvoltare ţi modernizare a agriculturii, de în­făptuire a noii revoluţii agrare in România, de transformare a modului de muncă, de viaţă ţi de gindire a ţărănimii. Se va acţiona cu toată hotărirea in vederea îndeplinirii planului in do­meniul investiţiilor, precum şi in celelalte sec­toare de activitate. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea ştiinţei, invăţămîntului şi culturii — factori de cea mai mare importanţă pentru desfăşurarea cu succes a întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Se va intensifica activitatea politico-educativă pentru lărgirea orizontului de cunoştinţe ai oamenilor muncii, de formare a omului nou, cu o conştiinţă patriotică revoluţio­nară, înaintată. Toate acestea ne cer să acţionăm neabătut pentru perfecţionarea continuă a întregii activi­tăţi, pentru lărgirea democraţiei muncitoreşti re­voluţionare, pentru a pune în valoare iniţiativa şi capacitatea creatoare a oamenilor muncii, pen­tru introducerea unui inait spirit de ordine, dis­ciplină şi responsabilitate în toate domeniile vie­ţii economice şi sociale. Să facem totul ca anul 1985 să asigure reali­zarea in cele mai bune condiţii a prevederilor cincinalului actual, să marcheze noi şi tot mai mari progrese în înfăptuirea Programului parti­dului, in ridicarea nivelului general de viaţă al poporului român, in întărirea independenţei ţi su­veranităţii patriei noastre socialiste ! Dragi tovarăşi şi prieteni, Anul 1984 s-a caracterizat printr-o încordare deosebit de gravă a situaţiei internaţionale, prin intensificarea cursei înarmărilor — îndeosebi a celor nucleare - ceea ce a dus la creşterea pe­ricolului unui nou război mondial, care s-ar transforma, inevitabil, intr-o catastrofă nucleară ce ar putea distruge intreaga viaţă şi civilizaţie de pe planeta noastră. lată de ce problema fun­damentală a epocii noastre este oprirea cursei înarmărilor nucleare ţi trecerea la dezarmare, în­lăturarea primejdiei de război ţi apărarea păcii. Intrind in anul 1985 este necesar să facem astfel incit să fie oprită evoluţia periculoasă a eveni­mentelor spre agravarea incordarii, să asigurăm reluarea politicii de destindere ţi soluţionarea paşnică a tuturor problemelor, apărarea dreptu­lui suprem al popoarelor, al oamenilor — la existenţă, la libertate şi independenţă, la viaţă, la pace ! Salutăm negocierile ce urmează să aibă loc, la începutul acestui an d­intre Uniunea Sovietică ţi Statele Unite — ţi dorim ca ele să răspundă aş­teptărilor popoarelor de a deschide calea unor înţelegeri corespunzătoare in problema arma­mentelor nucleare şi a neutilizarii Cosmosului in scopuri militare. Dat fiind că problema rachetelor priveşte ne­mijlocit viaţa ţi existenţa popoarelor europene, considerăm că toate ţările continentului nostru — ţi in primul rînd cele din N.A.T.O. ţi Tratatul de la Varşovia — trebuie să participe nemijlocit, intr-o formă sau alta, la realizarea unor înţele­geri corespunzătoare, care să ducă la înlăturarea rachetelor cu rază medie de acţiune ţi, apoi, a oricăror arme nucleare din Europa ţi din intrea­ga lume. Popoarele europene — care in 1985 vor aniversa împlinirea a patru decenii de la încheierea ce­lui de-al doilea război mondial ţi de la infrin­­gerea fascismului - vor trebui să ţină seama de învăţămintele istoriei ţi să conlucreze activ pen­tru a realiza - pe deasupra oricăror deosebiri de orinduire socială - o Europă unită, a păcii şi colaborării, fără arme şi fără războaie. Ca şi pînă acum, România va milita cu toată hotărirea pentru dezarmare, pentru securitate, colaborare şi pace in Europa şi in lume. O aten­ţie deosebită vom acorda dezvoltării colaborării in Balcani, transformării acestei regiuni intr-o zonă a păcii şi conlucrării rodnice, fără arme nucleare şi baze militare străine. In întreaga noastră activitate internaţională vom promova, în modul cel mai ferm, principiile deplinei egalităţi în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, ale respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur des­tinele, fără nici un amestec din afară. Suntem­ ho­­tărîţi ca, di­­n viitor, să ne aducem contribuţia activă la soluţionarea paşnică, prin tratative, a problemelor litigioase dintre state, la lichidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini econo-­­ mice mondiale bazate pe deplină egalitate şi­­ echitate în relaţiile dintre state.­­ Consecventă politicii sale de pace ţi cola-­­ borare, România va întări continuu conlucrarea, cu ţările socialiste, cu ţările in curs de dezvoltare , ţi nealiniate, cu statele capitaliste dezvoltate, cu­­ toate popoarele lumii, fără deosebire de orin­­i­duire socială, pentru soluţionarea constructivă­­ a marilor şi complexelor probleme ce confruntă­­ epoca noastră. Intrăm în Noul An avind convingerea că, popoarele, mişcările pentru pace şi dezarmare, de pretutindeni — cărora poporul român li se­­ alătură cu toată forţa - au capacitatea de a-şi impune voinţa ţi de a da un nou curs eveni­mentelor, de a asigura triumful politicii de cola­borare ţi pace, de independenţă, de afirmare­­ liberă şi suverană a tuturor naţiunilor intr-o­­ lume mai bună şi mai dreaptă. Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Fie ca anul 1985 să aducă poporului nostru noi victorii in activitatea sa de construcţie paş­nică, in realizarea actualului cincinal şi trecerea cu succes la înfăptuirea noului plan de cinci ani, a istoricelor hotăriri ale Congresului al Xlll-lea al partidului ! Fie ca anul 1985 să marcheze un moment im­portant in lupta pentru pace, destindere, securitate şi înţelegere între toate naţiunile lumii, pentru o largă şi rodnică colaborare internaţio­nală ! Vă urez, dragi compatrioţi, un An Nou fe­ricit, plin de satisfacţii şi bucurii, realizări tot mai mari în muncă şi în viaţă, îndeplinirea tuturor dorinţelor de mai bine, multă sănătate şi feri­cire ! „La mulţi ani !" GÎNDURI PENTRU NOUL AN, 1985 (Urmare din pag. 1) Anul 1984 a Însemnat pen­tru mine încheierea celui de al 3-lea ciclu olimpic, la ca­pătul căruia am adăugat un palmares încă o medalie, cu­cerită în confruntarea cu unii dintre cei mai buni specialiști ai tirului din lume. Noul an Înseamnă Intrarea în cea de a patra „repriză“ olimpică, pe­rioadă în care mă voi strădui, ca şi pînă acum, să obţin re­Pentru mine, la cei 21 de ani, 1984 a fost foarte fruc­tuos. Iată de ce mă pot de­clara pe deplin mulţumit : cu­cerirea titlului olimpic, locul 5 la „Cupa Mondială“, un pro­gres, in 12 luni, de 40 de kilo­grame ! Ce voi face în 1985 ? Ştiu că va fi un an foarte greu, pentru motivul că mi-am câştigat un prestigiu interna­ţional pe care trebuie să-l menţin. Asta înseamnă mai multă muncă, o perseverenţă continuă, pentru ca la martie concursuri să mă prezint în formă maximă. Este vorba de Campionatele europene de la Katowice şi apoi de Campio­natele mondiale din Suedia. Sper că — cu ajutorul ant re­zultate cît mai bune, care să confirme valoarea tirului ro­mânesc. Drumul nu va fi de­loc uşor, ne aşteaptă o muncă deosebită, eforturi înzecite, dar, ca şi pînă acum, nu vom pre­cupeţi nimic pentru ca, la ma­rile confruntări din anul 1985, tricolorul românesc să fluture mîndru pe cel mai înalt ca­targ. Un prim obiectiv vor fi Campionatele europene din Iu­goslavia, un test major în ja­lonarea drumului ce­­ avem de parcurs, norilor mei, in frunte cu prof. Ştefan Achim — voi reuşi să realizez indicii planurilor de ^ pregătire şi să-mi Îndeplinesc ^ rezultatele pe care le vizez. Ca ^ o noutate, voi spune că, în 1985, voi trece de la categoria 0 semigrea (90 kg), unde deţin î­ recordul olimpic cu 392,5 kg ^ şi cel naţional cu 397,5 kg, la -5 categoria imediat superioară, grea-uşoarâ (100 kg). Imi do- ^ resc un rezultat mare la a- 0 ceastă nouă categorie, avind in js vedere că şi ponderea greu- ^ tăţii personale va creşte cu ^ 10 kg. Un rezultat de 240 kg ^ la ,,aruncat" îl vizez de mult. 0 NICU VLAD, I campion şi recordman olimpic , la haltere. 1. VREAU SĂ RIDIC 240 DE KILOGRAME MEDALIE DE AUR ŞI LA HAZEWINKEL 1984 a fost pentru mine un an foarte bun, iar pe plan sportiv am trăit suprema sa­tisfacţie pe care şi-o doreşte oricare performer : cucerirea, împreună cu echipierul meu Petru Iosub, a medaliei de aur în proba de schif dublu fără ciimaci — primul titlu olimpic din istoria canotajului nostru masculin. Bucuria acestei mult visate izbînzi, realizate pe la­cul Casilas, în compania celor mai valoroase echipaje din lume, a răsplătit sutele de ore de eforturi susţinute, miile de MEDALIILE OLIMPICE AU (Urmare din pag. 1) poziţie care mă onorează S , care mă obligă si P« ma' de­­­parte la o muncă asiduă. Ei , nu pot uita nici o clipă că, ii I ceea ce priveşte cariera mei I sportivă, am crescut o dată c­­e ţara, intr-o epocă de care nu simţim mîndri şi pe care tre­­­buie s-o cinstim. Privesc acum­­ medaliile, fotografiile şi-m­i spun : «Eu sunt aici, pe cea mai înaltă treaptă», dar în fani este sportul românesc ! Deci să închinăm pentru noi vic­torii ! Şi tuturor celor care nu sprijină le doresc, de aseme­nea, succes în toate ! La mult ani !“ Sfătuitorul şi indrumătoru permanent al paşilor Maricică spre atâtea ,şi atitea rezultate deosebite, Ion Puică, este, l­a rîndul său, nu mai puţin emo­ţionat : „In sport se spune a­­desea : este mai uşor să ajungi în frunte decit să te menţii. Este un adevăr indiscutabil. După ce a... ratat de cîteva ori finişul, Maricica a fost aleasă în 1984 cea ma bună sportivă. A urcat pe pri­ma treaptă şi este hotărită şi se menţină. Cît timp ? Depin­de de munca ei, de munca noastră ! Noroc şi sănătate !’ In casa soţilor Pui­că, luminile s-au stins mai devreme decit în alte locuri. Este o altă destăinui­re făcută la despăr­ţire : „Dacă vrei că Moş Gerilă să pună în tolba lui şi­„ me­daliile de campioană, atunci nici chiar in această atit de veselă noapte nu trebuie să uiţi că eşti sportiv..." ştie precis ce şi cum a fost atunci cind... Dar, cum cei doi sunt „apărători" cu experienţă, nu s-au descurajat, reuşind să se descurce cu succes şi fără... goluri. Profităm de o scurtă pauză, pentru a executa un... „pe­nalty“. Silviu Lung parează, însă, prompt : „Ei, multe îmi doresc eu in acest an 1985 ! Mai întîi să obţinem califica­rea la faza finală a campiona­telor mondiale. Trebuie, însă, să recunosc, drumul este greu şi, asemenea unui schior de Luminile sclipesc în feres­trele blocurilor din cartierul bucureştean Titan. Intr-unul din apartamente locuieşte o tînără medaliată olimpică , Simona Păuca. Este reunită in jurul unui frumos brad în­treaga familie, mama, tatăl, sora şi fratele. Simona este me­zina familiei, aşa cum a fost mezina echipei de gimnastică şi la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, acolo unde a cu­les două medalii de aur şi una de bronz. „Momen­tele de acum sunt din­tre rarele când întreaga fami­lie se află la un loc, prilej fericit de a rememora clipele plăcute ale anului care abia se încheie“ — ne spune Dumi­­tru Păuca. Evident, in centrul Un Revelion liniştit in casa maestrei internaţionale a spor­tului Elena Andreescu, una dintre jucătoarele de bază ale echipei de popice Voinţa Bucu­reşti şi a reprezentativei na­ţionale. O atmosferă calmă, tulburată doar de muzica dis­cretă şi de programul T.V. Pentru gazda noastră, anul care a trecut a însemnat încă o victorie de prestigiu adăugată unui bogat palmares : trofeul „Cupei Campionilor Europeni“, la cucerirea căruia şi-a adus un aport substanţial. „Este aşa cum mi-ara dorit această noapte, care pentru slalom, nu trch„. o poartă. Am­ “ scăpată nici mei de club „« u 5i c0,eg" portare cu­ mL12rira °. com' turul campionat ,i ^una . ,n„ re~ României. Drent U Sl ,n Dupa camdată urmăm “rma.reVdc" tratament - T...9 Perioadă de sin, I. HoeJS, ““'S care ne vom rn.? ’ Să ştiţi, nu ne v a pregăti rî mul cuvînt...“ ara spus alt'’ La complexul „Dobrogea“ „un-doi“-urile între „Heteni au continuat. Este (joar noaptea cea mai lunga I atenţiei s-a aflat Simona, care n~a avut iniţâ răgazul de a po­vesti in amănunt clipele petre­cute la Paulley Pavilion, acolo unde a cunoscut cu adevărat consacrarea sportivă. Şi, vă a­­sigurăm, a avut multe de po­vestit... „Fireşte, succesele su­rorii mele — ni se destăinuie Cornelia m-au bucurat foar­te mult şi ele sint urmarea unei munci indîrjite, f£rj răgaz. De altfel, să ştiţi, pe noi ne bucu­ră orice lucru bine făcut. Este, dacă vreţi, ceea ce am învăţat de la părinţi...“ In apartamentul familiei Pă­uca veselia este în toi. Aşa cum se cuvine la capătul unui an rodnic, aşa cum trebuie la un nou început de an care se anunţă la fel de bogat în suc­cese. MAREA FAMILIE A SPORTIVILOR DE LA „TRACTORUL" „Zăpadă multă, aici, la Bra­­şov se aude in receptor vocea cunoscută a coresponden­tului nostru Carol Gruia — şi multă veselie la clubul Trac­torul. In sala de scrimă, fru­mos Împodobită, sunt reuniţi sportivi, antrenori şi acti­vişti ai acestei puternice uni­tăţi sportive braşovene. Se află, printre alţii, voleibalistul Ioan Hînda cu soţia sa Camelia, componentă a lotului naţional de baschet, colegul său de e­­chipă Eugen Stere, scrimerii Ion Nicolae şi Gheorghe Radu, antrenorii Gheorghe Ferariu şi Şerban Vlad. Ambianţa este deosebită, fiecare toastînd pen­tru frumoasele victorii ale spor­tivilor clubului, dar şi pentru cele aşteptate în 1935. Perfor­manţele realizate de scrimerul Vilmos Szabó şi boberul Do­rin Degan sunt doar două din­tre numeroasele exemple ce se vor urmate de toţi sportivii braşoveni. Din partea lor, pen­tru toţi sportivii ţării un căl­duros «La mulţi ani« !“ mine nu va fi prea lungă, dar cu siguranţă foarte fericită. O ambianţă de intimitate, cu gin­­dul la cea mai mare fericire pe care o poate avea o fa­milie : bucuria de a avea co­pii“ — ne spune Elena Andre­escu. Băiat sau fată ? Popice sau baschet ? „Ceea ce vreau inainte de toate — ne spune fostul internaţional dinamo­­vist Mircea Andreescu — este să fie un copil sănătos şi voi­nic. Apoi vom vedea...“ Ne despărţim de familia An­dreescu dorindu-i ca fiica (sau fiul) să crească aşa cum spun vechile basme româneşti.„ „Atenţiune ! Trenul Orient Expres, în direcţia Budapesta- Viena-Paris Est, va pleca pes­te cinci minute...“ Sîntem la marea „poartă“ feroviară a ţării, Gara de Nord. La scara unuia dintre vagoane recunoaş­tem pe boberii noştri, bronzaţi deja de albul zăpezilor. Cei patru componenţi ai lotului naţional, Dorin Degan, Gildo Tudor, Gheorghe Peptea, Csaba Nagy, şi antrenorii Dragoş Pa­­naitescu şi Dorel Cristudor. Se pregătesc de plecare spre loca­litatea austriacă Innsbruck. Un rapid schimb de cuvinte cu pilotul“ Dorin Degan. „ Gata de start ? Gata ! “ Unde veţi trece pragul spre 1985 ? Noi vom face Revelionul 1985 un­deva între Mediaş şi Alba Iu­­lia, iu... ritmul roţilor de tren ? Cum a fost în 1984 ? Pentru boberi, anul care se va înche­ia a fost fructuos, dar vrem ca 1985 să fie şi mai rodnic. In ceea ce mă priveşte, voi încer­ca să-mi consolidez locul frun­taş pe care-l ocup acum in clasamentul piloţilor „Cupei Mondiale“ şi, cine ştie, poate chiar să ajung în frunte . Care este primul obiectiv ? Vrem ca în Noul An primele veşti despre o comportare bună a sportivilor români la întrece­rile internaţionale să sosească de pe pirita de la Igls, acolo unde au loc disputele pentru „Cupa Naţiunilor“, a treia eta­pă din „Cupa Mondială“. Trenul s-a pus in mişcare. Ultime urări de succes din partea prietenilor şi familiilor aflate pe peron. Cu siguranţă, peste cîteva ore, la masa fes­tivă, cei dragi vor închina un pahar şi pentru „oamenii vite­zelor ameţitoare“ plecaţi să aducă sportului românesc noi şi meritate aprecieri. Grupaj realizat de Emanuel FANTANEANU Fotografii de Aurel D. NEAGU .CANDEA AMIRAL“ A TRAS LA BAC ! Ivan Patzaichin a mai ridicat, încă o dată, în anul care a trecut, „marele pa­voaz“, fiind ales, din nou, cel mai bun sportiv al țării. Acum a tras „canoea ami­ral“ la bac, pentru a încerca să plutească în apele (oare mai „calme“ ?) ale antre­­noratului. Un vis a luat sfîrșit, altul în­cepe să se înfiripe... Erou al au­tor şi atî­­tor reportaje, marele sportiv nu putea lipsi nici din acesta. Am aflat că locul prefe­rat pentru a-şi petre­ce Revelionul este complexul de la Pinul Rece. Deci... Un apel telefonic și, in scurt timp, auzim vocea jovială a lui Ivan Patzaichin... — La mulţi ani, Ivane, şi vînt din pupa în noua ta ca­rieră ! — Mulțumesc. Sînt sigur că „vîntul pasiunii“ nu va Înceta să­ sufle din direcţia dorită. Mă simt excelent și vreau să cred că „tânărul“ care abia a intrat pe uşă îmi va aduce nu­mai v­eşti bune... — Despre cine este vorba ? — Cum despre cine?! Noul An, 1985 ! An in care, alături de reputatul tehnician Radu Huţan, aş dori să lansăm la apă bărcile unor noi campioni. Am au­tea să le arăt, să-i în­văţ pe tinerii performeri, in­cit nu ştiu unde să găsesc ceva mai mult timp. — Cum este la Piriul Rece ? — Afară, zăpadă şi dor de săniuş, aici, înăuntru, veselie şi mult antren. încă un gind pentru 1985 7 Aş vrea ca fiica mea să repete performanţa din clasa întii şi să fie prima şi intr-a Il-a. în vitrina cu tro­fee am lăsat loc şi pentru cele ale Ivonei.„ DOI OLTENI LA... „DOBROGEA“ , , . , . , * ^ Atmosferă veselă, cu muzică, kilometri_ de vislit pe vreme ^ glume, rîsete și confeti la caniculară,^ ori pe frig. ^ complexul „Dobrogea“ din Ma-Acum, gîndul imi zboară că- ^ maia. Printre oaspeţii de onoa­­tre competiţiile anului 1985, ^ re ai Revelionului şi doi „ci­­cea mai importantă — Ca- ^ teni“, fotbaliştii numărul 1 şi P­onatele mondiale din Belgia, 0 3 în „topul“ ziarului nostru, de la Hazewinkel. Avem con-g adică portarul Silviu Lung şi c­itii excepţionale de pregătire. ^ căpitanul formaţiei Universita- Vom face totul ca la această ^ tea Craiova, Costică Ștefănes­­mare regata sa reprezentăm cu g cu. Sint aici împreună cu fa­­'Ul0r­,Ie, P.amnei noastre g miliile și prietenii. Cei doi, mV ^fânUTC*ind df­n n0U Te Cea § ca Și pe terenul de fotbal, au mai înalta treapta a podiumu- ^ trebuit mai întîi să facă fală lui de Premiere. g mai multor „reprize“ de... în-Ţ°MA, g treburi adresate de numeroşii campion olimpic la canotaj­i simpatizanţi, care au vrut să CEA MAI TÎNĂRA CAMPIOANĂ OLIMPICA IN AŞTEPTAREA CELEI MAI MARI BUCURII... UN „AUR OLIMPIC“ Şl UN „BALON OVAL" A Intrat In tradiţia rugbyş­­tilor de la Farul Constanţa să-şi petreacă noaptea de la cumpăna anilor in echipă, aşa cura sânt şi pe teren. Este un obicei al acestor tineri vinioşi să se reunească tot la stadion — poate fi ales un loc mai frumos­­! — pentru a cinsti împreună anul care a trecut şi anul care vine. Se află aici şi Dan Prisăcaru, şi Remus Mar­­cu, şi Ene Necula, şi Nicolae Dinu, şi Mihai Helban, şi A­­drian Pitolschi, şi Florin Con­stantin, intr-un cuvînt aproape toată formaţia constănteană. „Rezerve“ — ori poate dimpo­trivă — membrii de familie... Intre tradiţionalele urări de inceput de an, reporterul con­semnează şi citeva ginduri : „îngemănarea aceea din «gră­madă» mi se pare cel mai fru­mos simbol rugbystic al prie­teniei şi întrajutorării intr-un moment dificil şi, de aceea, să nu vi se pară curios că ne gă­siţi reuniţi şi in jurul bra­dului de Apul Nou. Noi sin­tem­ întotdeauna împreună şi la bine şi la greu". (Mihai Hei­ban) ; „Primul gind ni l-am îndreptat, firesc, spre rugbyş­­iii noştri aflaţi acum în An­glia, care la 5 Ianuarie vor sus­ţine meciul test“. (Nicolae Dinu) ; „Eu am un motiv In plus să fiu şi mai emoţionat : in XV-le tricolor *« »Hă şi fratele meu, Ştefan, căruia ii doresc o evoluţie de excepţie !“ (Florin Constantin). Gînduri, urări de succes pentru rugby, pentru sportul românesc. Pe locul de onoare al mesei de Revelion se află oTM me­dalie de aur olimpică, de fapt purtătorul ei, luptătorul Ion Draica. Încununat cu lauri la Los Angeles, dar şi la cam­pionatele mondiale şi europene, astăzi vicepreşedinte al clubu­lui constănţean . „Vreau să ri­dic paharul şi nn cinstea vic­toriilor viitoare ale reprezen­tanţilor clubului nostru, dar şi ale celor care vor intra în pa­trimoniul sportului româ­nesc !“ BRADUL DE AMIL NOU ! Marele nostru sportiv Ivan Patzalchin, împreună cu Ivona și Georgiana, ridicind cupa pentru victoriile lui 1985, la care, de această dată, va contribui ca antrenor. . . In mijlocul familiei, medaliata cu aur si bronz a Olimpiadei de la Los Angeles, gimnasta Simona Păuca IN RITMUL ROJILOR DE TREN... O filă de neuitat In agenda „Daciadei“ şi a vacanţei de iarnă. h­lPA N­ A S T R­E LA SCHI Este fără dubiu faptul că schiul rămîne cel mai Îndrăgit intre sporturile sezonului alb. Și aceasta la nivelul tuturor vîrstelor. O dovadă de dată recentă , sîmbătă şi duminică, pe pirita Clăbucetului, din ve­cinătatea Predealului, s-au a­­flat sute şi sute de concurenţi, copii şi virstnici. Printre ei, însă, marcînd un moment de referinţă al actualei vacanţe de iarnă a tineretului studios, participanţii la finalele „Cupei U.A.S.C.R.“, acum la a 2-a e­­diţie, in varianta reluată, care debutează cu iniţiere în tabăra de la Predeal, special organi­zată aici, cu reprezentanţi ai tuturor centrelor universitare. „Cupa U.A.S.C.R.“, ca întrecere, constituie o reuşită finalizare a activităţii de iniţiere (pentru unii de perfecţionare) în schi, o reuşită pentru care cei care au inspirat-o (Comisia de spe­cialitate a U.A.S.C.R.) şi au sprijinit-o, pe plan propagan­distic şi tehnic (Consiliul Na­ţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, prin federaţia de re­sort şi secţia de performanţă), merită toată preţuirea. Stu­denţii, prin schiorii care au concurat la Predeal, au scris o nouă filă în bogata agendă a „Daciadei“, demonstrînd — nu puţini — virtuţi reale pentru acest sport al îndeminării şi cutezanţei, fapt recunoscut nu numai de antrenorii lotului re­publican (care au fost prezenţi la o demonstraţie cu cei mai reprezentativi schiori ai ţării), ci şi de un numeros public, cîteva mii de oameni ai muncii­­ veniţi la odihnă, copii şi elevi­­ în vacanţă, generoşi în aplauze adresate celor mai buni... „ Cei mai buni , Iată-i, in or­­g­­inea urcării pe podium, la­­ finele probei, un slalom com­­binat — uriaş şi special — , programat pe aproape întregul­­ parcurs al Clăbucetului. FETE, grupa I : 1. Mariana Axinte­­ (Bucureşti), 2. Ileana Vladislav 8 (Petroşani), 3. Iudith Rasco­v (Petroşani) ; grupa a II-a : 1. Aurelia Lăzărescu (Braşov), 2. Ioana Cartian (Bucureşti), 3.­­ Ileana Ceauşescu (Bucureşti). BĂIEŢI, grupa I : 1. Cătălin ■ Fusulan, 2. Cristinel Bucur, 3.­­ Florin Voinea, toţi din Braşov ; grupa a 11-a : 1. Marius Cenţiu­g (Bucureşti), 2. Nicolae Petraşcu 8 (Bucureşti), 3. Radu Grosu I (Cluj-Napoca). De notat faptul că, paralel­­ cu finalele „Cupei U.A.S.C.R.“ , la schi, tot pe Clăbucet, au avut loc, intr-o prezentare inedită, 8 şi frumoase acţiuni cultural-­­ artistice dedicate aniversării Republicii, cu participarea u­­g­nor studenţi care s-au eviden­ g­­iat în întrecerile din cadrul ■ Festivalului Naţional „Cintarea­­ României“, ceea ce a sporit in­ g­­eresul spectatorilor şi a făcut­­ din această dublă ipostază, a vacanţei studenţilor, sportivă­­ şi culturală, o veritabilă săr­­g­­ătoare a tinereţii, de neuitat pentru toţi cei prezenţi. Tiberiu STAMA -­ H. C. MINAUR BAIA MARE PE LOCUL SECUND in tu­lentu­l de la berlin Tradiţionalul turneu de Hand­bal masculin de la Berlin a re­venit echipei Dynamo Berlin, care, in finală, a dispus de for­maţia română H.C. Minaur Baia Mare cu scorul de 17—16 (9—8). In semifinale Jucătorii de la H.C. Minaur au dispus de EMA Moscova cu 18—17. In gene­­rii, echipa română a lăsat o impresie dintre cele mai fru­moase, printre altele fiind de subliniat faptul că Marcel Voi­nea a fost golgeterul turneului V­. Si rio oAluri insu­rise. ADMINISTRATIA DL STAT 1010 PRONOSPORT INTORNEAIJ NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDI­NARA LOTO A REVELIONU­LUI DIN 1 IANUARIE 1985 FAZA I : Extragerea I : 25 66 15 8 41 72 46 21 57 70 ; Extragerea a II-a : 84 64 37 7 85 79 5 73 62 74. FAZA A II-a : Extragerea a IlI-a : 66 22 57 83 89 80 54 52 30 21 ; Extragerea a IV-a : 37 79 82 75 68 69 11 59 14 48 ; Extragerea a V-a : 9 70 76 25 1 41 45 75 29 48 ; Extra­gerea a Vl-a : 5 36 35 6 55 73 10 56 78 79 ; Extragerea a VII-a : 79 13 50 9 54 78 7 32 84 58 ; Ex­tragerea a VlII-a : 35 90 5 42 87 40 19 3 55 6 ; Extragerea a IX-a : 14 80 35 5 57 13 39 27 62 79 ; Extragerea a X-a: 22 23 24 4­6 61 64 31 20 70. FAZA A I-a : Extragerea a Xl-a : 19 32 9 2 27 73 40 20 70 7 . Extragerea a XlI-a : 10 6 52 74 60 72 90 18 50 30. FOND TOTAL DE CIȘTIGURI: 12.319 981 lei. Divizionarele „A“ la sfirşitul turului UN PLUS OE VITEZĂ PE TRASEUL IORGUUSCII - BOZEŞAN - M. SANDU - VAGI . Sportul studenţesc mar­chează un plus evident faţă de anul trecut, care se încheia cu următoarea linie de clasament: 17 9 3 5 27—18 21 ...deci, acum, trei puncte in plus şi, mai ales, 14 goluri mai mult ! 0 Sigur că prima tentaţie a cronicarului ar fi să spună că cele 14 goluri sunt, de fapt, golurile lui Iragi. Cu toate a­it pentru că recent încheiatul tur a demonstrat echipelor frunta­şe, prin forcingul Stelei, că ne­­pierderea meciului în deplasare este o variantă deloc asigură­toare. „ Dincolo de acest amănunt, o problemă se ridică — este vorba de ritmul ca Coraş şi fără Coraş. Arădeanul — ac­cidentat în ultimele etape — e un jucător combinativ, cu des- 3. SPORTUL STUD. © Puncte realizate acasă : 16 (a pierdut cite un punct cu Dinamo şi Steaua). © Puncte obţinute in deplasare : 8 (cite două cu Gloria Buzău, Jiul şi Rapid, cite unul cu S.C. Bacău şi A.S.A. Tg. Mureş).­­ Golgeterii echipei : Hagi 14 goluri, M. Sandu 12, Bucurescu 4, Bo­zeşan 3, Munteanu II şi Terheş — cite 2, Iorgulescu, Coraş, Şerbănică şi FI. Grigore — cite 1.­­ Jucători folosiţi : 19, Pană 17 meciuri, Speriatu, Munteanu II, Boze­şan şi M. Sandu — cite 16, Hagi 15, M. Mihail şi Iorgulescu — cite 14, Şerbănică 13, Cazan 12, Coraş 11, Fl. Grigore şi Bucurescu — cite 10, Munteanu I, Terheş şi Chihaia - cite 9, Zarisou 4, Burchel şi Popescu — cite 3. © A beneficiat de 5 lovituri de la 11 m: una transformată (Hagi), 4 ra­tate (Hagi 3, Coraş). © Jucători eliminaţi : Coraş (etapa a 7-a) şi Munteanu II (etapa a 9-a).­­ Cartonaşe galbene : 15 , cele mai multe : Iorgulescu 4.­­ A expediat 233 de şuturi (156 acasă — 77 in deplasare), dintre care 126 pe spaţiul porţii (91 acasă — 35 in deplasare). cestea, chiar dacă cele 14 go­luri sunt o realitate, procesul de transformare e mai com­plex, şi asta in pofida faptu­lui că Sportul din acest final de an 1984 nu se deosebeşte de formaţia aliniată în ultima eta­pă a turului 1983, care a avut următoarea alcătuire : Speria­ta— M. Mihail, Iorgulescu, Ca­zan, Munteanu II — Şerbănică, Pană, Coraş — Terheş, M. San­du, Hagi (min. 80 Bucurescu).­­ Opunind această formaţie celei care rezultă din examina­rea fişelor actualului tur, ajun­gem la „11 “-le : Speriata — M. Mihail, Iorgulescu, Cazan, Mun­teanu II — Şerbănică, Pană, Bozeşan, Hagi — Coraş, M. Sandu. Şi, din nou, tentaţia cronicarului este de a sublinia apariţia unui important nume nou — l-am numit pe Bozeşan. „ Ce reprezintă Hagi şi Bo­zeşan in economia de astăzi a Sportului studenţesc ? Probabil mai mult decit cele 17 goluri (marcate in doi), şi cele trei penalty-uri ratate de... Hagi. Rolul deosebit al acestor doi jucători e in sporirea vitezei de joc a întregii echipe,­­un plus de viteză care l-a găsit la post pe inepuizabilul Mircea Sandu şi a stimulat clasa in­contestabilă a lui Iorgulescu, cel mai activ şi mai degajat dintre stoperii campionatului nostru. „ Sportul studenţesc are re­surse mai mari decit cele pe care le sugerează linia sa de clasament A probat-o, intre altele, excelentul joc cu Dina­mo în repriza a doua. A pro­bat-o, cum spun cei din antu­rajul echipei, jocul foarte bun cu Inter, la Milano, un Inter care urcă din nou spre virful piramidei europene.­­ Unde s-ar afla resursele Sportului ? In primul rînd in activizarea jocului în deplasare. Raportul şuturilor pe spaţiul porţii (91 acasă şi numai 35 ha deplasare) e o primă dovadă şi un argument Împotriva canto­nării in­defensivă pe teren străin, chiar dacă o asemenea tactică oferă echipei alb-negre varianta lui 0-0 sau chiar ceva mai mult Amănunt de reţinut, 17 10 4 3 41-15 24 tule meandre, unele foarte pro­ductive, ca de pildă aceea a „dublului dribling“ care a cul­cat apărarea spaniolă la Saint Etienne, permiiţându-i lui Bölöni acel gol spectaculos, care des­chidea atâtea perspective ; pe de altă parte, acest îndrăgostit de minge e uneori în contra-timp cu demarajele lui Hagi şi Bozeşan. Sperăm că antre­norii vor găsi un numitor co­mun pentru „profilurile“ aces­tor jucători foarte valoroşi. „ O ultimă observaţie : se spune mereu că Sportul studen­ţesc este o echipă care apasă pe pedală toamna, pentru a nu-şi face griji in frumoasele zile de primăvară. Un e­­xemplu? Acum doi ani, Sportul avea o linie de clasament su­perioară chiar şi celei din a­­cest tur, cu nu mai puţin de 26 (!) de puncte. Este momentul ca această echipă talentată, cu Bagi şi M. Sandu în fruntea clasamen­teului golgetterflow, să depăşească socotelile care îl asigură prezenţa In Cupa U­E­F­A şi să tindă mai sus. Are destule atuuri tehnice .. • Cam atât despre echipa care a Înscris cele mai multe goluri In campionat şi nu a pierdut in meciurile cu Steaua şi Dinamo, tandemul din frun­tea acestui tur... Ioan CHIRILA IORGULESCU FIECARE BILET IVLAI - O SANSA PENTRU DV„ UN CADOU PIACUT $1 UTIL PENTRU CH DRAGI. bi cadrul a fO extrageri, ai an total da 60 da ihi­­■nere, sa pot obţine i © AUTOTURISME „DA­CIA isotr © EXCURSII IN UJLS.S. © MARI SUME DE BANI (variabila fl­exe) Cons­uitaţi prospectul tragerii şi jucaţi numerele preferate ! Nu ocoliţi prilejul da a *8 număra printre marii detiuctori al NOULUI ANI Agenţiile Loto — Pro­nosport vS stau la dispo­ziţie pînă marţi , Ianuarie 1983. ATACUL ARE CUVINTUL ! Anchete şi iar anchete top-uri şi tot top-uri. Ca la orice sfîrşit de an, ca la orice oră a bilanţului Sigur, fiecare dintre ele are un anume procent de relativitate, de subiecti­vism, dar un adevăr exis­tă, cit de cît, şi în aces­te „retrospective“. Ne vom opri, o clipă la fotbal, la fotbalistul ara­l al Euro­pei, poate şi al lumii, pe ’84, la Michel Platini. În­cununat şi cu „Balonul de aur“ in anul care abia s-a încheiat, pentru o activitate intr-adevăr re­marcabilă. Despre Platini s-a scris şi se va mai scrie mult. Nu despre el vrem să discutăm acum ci despre clasamentul „Ba­lonului de aur“, stabilit de 26 cronicari de fotbal din bătrânul nostru conti­nent și publicat, in final de decembrie trecut, in „France Footbal“: 1. Plati­ni, 2. Ţigana, 3. Elkjaer, 4. Bush, 5. Chalana, 6. Soum­­nes, 7. Schumacher, 2. Rummenigge 9. Giresse, 10. Robson. Este un veritabil CLASAMENT AL OFENSI­VEI, prezenţa lui Schu­macher fiind singura ex­cepţie. In rest, nici un fundaş, nici un alt apă­rător, deşi au existat in fotbalul anului ’84 şi un Bossis, şi un Maceda, şi un Lerby, şi un Bats, şi un... şi cite exemple n-ar mai fi.. Prezenţa abso­lută a jucătorilor de a­­tac, de construcţie şi fi­nalizare pe primele cinci locuri este foarte semni­ficativă. Fotbalul modern, fotbalul eficace şi fotba­­lul-spectacol presupun, în primul rînd, ofensivă, curaj, un joc gîndit, in care axioma „cea mai bună apărare este atacul" operează, permanent. A­­ceastă retrospectivă euro- I peană nu trebuie, nu poa­te ocoli fotbalul nostru. Prezenta lui Hagi, sin­gurul atacant, singurul din afara apărării in primii­­ cinci din ancheta ziarului nostru este o invitaţie la atac. Mai ales in acest an, ’85, cind fotbalul nos­tru are literalmente ne­voie de un spirit pronun­țat ofensiv. Pentru că dacă ’84 nu ne-a adus prea multe succese, prea multe bucurii, de vină a fost numai... atacul. Dacă „tricolorii“ ar fi atacat in acel meci de debut cu Spania, la Euro '84... Dacă Universitatea nu şi-ar fi oprit la Craiova asalturile în min. 46 al meciului cu Zeleznicear... Dacă Steaua ar fi atacat şi la Bucureşti în meciul cu Roma, în care a tras nu­mai două şuturi pe poar­tă, dintre care cel mai periculos a fost al unui fundaş (Iovan)... Dincolo de acest clasic „dacă“ pentru nerealizări, rămîne concluzia necesară . TRE­BUIE JUCAT MULT MAI OFENSIV în noul an. In campionat, la naţională, la tineret şi la juniori, in cupele europene. Prezen­ţa lui Hagi printre lau­reaţii anului nostru fotba­­listic reprezintă un sim­bol, nevoia de ofensivă a fotbalului românesc. Si­gur, de La Hagi pină la Plătini, Elkjaer sau Rush, drumul e mare, insă dis­tantele ce străbat cel mai rapid in fotbal. Iar scuza oferită de unii antrenori sau conducători de echipe că „n-am avut noroc“ Își are contrareplica : „Fortu­na ii ajută pe cei cuteză­tori“. Si avem mai mult curaj in acest ’95 plin de responsabilităţi pentru fot­balul nostru, să oferim multă atenţie (şi... timp!) atacului. Nu un a­­tac la Intîmplare, ci sus­ţinut de ideile fotbalului modern. Pentru că nu­mai atacul i-a făcut cele­bri pe Platini, Elkjaer sau Bush. Nu înseamnă că î­u preţuim jucătorii care işi desfăşoară activitatea cu precădere In preajma pro­priului careu, nu înseamnă că nu vom evidenţia for­ma lor. Este vorba Insă despre necesitatea unei noi atitudini faţă de joc. De o atitudine mult mai curajoasă. Şi nu numai a celor din faţă. Este nevoie de un joc ofensiv in esen­ță. Atacul are cuvintul! Mircea M. IONESCU

Next