Sportul, mai 1985 (Anul 41, nr. 11003-11027)

1985-05-03 / nr. 11003

In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU, MARŢI A AVUT LOC ÎN CAPITALĂ ADUNAREA FESTIVA CONSACRATA ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauş­es­cu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au Par­ticipat, marţi după-amiază la adunarea festivă consacrată al­b­i de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc, într-o deplină unitate şi vi­brantă trăire patriotică, toţi fiii ţării au adus — în această zi de scumpă sărbătoare, de strălucit bilanţ al marilor îm­pliniri, al istoricelor izbînzi în edificarea noii orîaduiri — pri­nosul lor de caldă recunoştinţă eroicului nostru partid comu­nist, continuatorul celor mai înaintate tradiţii ale luptei re­voluţionare duse de poporul român, forţa politică conducă­toare a societăţii, inima puter­­­­nică, veşnic tinără a naţiunii, în acelaşi timp, ei şi-au la­­dreptat grindurile pline de dra­goste şi stimă spre conducă­torul iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care şi-a dedicat în­treaga viaţă, gîndirea şi fapta revoluţionară cauzei nobile a partidului, patriei şi poporu­lui, binelui şi fericirii naţiunii, înfloririi continue a României, în deplină libertate şi indepen­denţă, triumfului idealurilor socialismului şi păcii. Aceste înalte gînduri şi sim­ţăminte şi-au găsit o vie şe pregnantă expresie în primirea însufleţită făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu de miile de bucureşteni prezenţi în Parcul Tineretului, care au aclamat îndelung pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă, pentru minunatul ei ponor, construc­tor victorios al socialismului. Coruri reunite au intonat atît de îndrăgitul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România". Aceeaşi atmosferă entuziastă domnea şi în Palatul Sportu­rilor şi Culturii, care a rân­duit adunarea festivă, în uralele şi ovaţiile celor prezenţi la adunare. In Crea­­­dia au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Constantin Dăscălescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Lina Cioba­­nu, Ion Coman, Nicolae Con­stantin, Ion Dincă, Min Do­­brescu, Ludovic Fazekas, Alexandrina Găinuşe, Manea Mănescu, Paul Niculescu, Con-­­ stantin Olteanu, Gheorghe O-­­ prea, Gheorghe Fană, Ion Pâ­­ş­­«a Dumitru Popescu. Giaeor-­­ ghe Rădulescu. His Verdeţ, sic- : fan Andrei, Ştefan Bîrlea, Nicu • Ceauşescu, Gheorghe David,­­ Petru Enache, Mi­hai Gere. Ni­­­ colae Giosan, Suzac* Gâdea, : Ana Mircean, Tudor Post­elni­ : cu: Ion Radu, Ion Stoian, Ioan­­ Totu, Ion Ursu, Richard Win- ; ter, Silviu Curticeanu. Constan- : fin Radu. A fost intonat Imnui de Stat­­ al Republicii Socialiste Româ-­­ ni­a. Adunarea festivă consacrată­­ zilei de 1 Mai a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Pană,­­ membru al Comitetului Politic­­ Executiv al C.C. al P.C.R.,­­ prim-secretar al Comitetului­­ municipal Bucureşti al P.C.R.,­­ primarul general al Capitalei.­­ Despre semnificaţia zilei de­­ 1 Mai a vorbit tovarăşul Ion­­ Dincă, membru al Comitetului­­ Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministr al guvernului. Marea adunare a luat sfârşit într-o atmosferă de vibrant şi înălţător patriotism. în continuare, a avut loc un frumos spectacol festiv dedi­cat zilei de 1 Mai La ieşirea din sala Palatului Sporturilor şi Culturii şi pe aleea centrală a Parcului Ti­neretului, mii de bucureşteni au intîmpinat din nou pe secre­tarul general al partidului cu aceleaşi sentimente de dra­goste si preţuire. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu răs­­­­pund cu căldură şi prietenie acestor emoţionante manifes­tări cu care sunt înconjuraţi de miile de bucureşteni, la ieşirea din parc fiind invitaţi să se prindă într-o mare horă. în uralele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau, apoi, un călduros rămas bun de la numeroşii cetăţeni prezenţi la această emoţionantă manifestare prilejuită de sărbătorirea zilei de 1 Mai, care s-a constituit într-o vibrantă expresie a dra­gostei şi recunoştinţei neţărmu­rite a naţiunii faţă de Partidul Comunist Român, faţă de con­ducătorul încercat al partidului şi statului, iniţiatorul tuturor iz­­binzilor dobîndite de poporul român pe caisa luminoasă a socialismului şi comunismului. In preliminariile C. M. de fotbal ROMÂNIA — ANGLIA 0-0 DUPĂ UN JOC DOMINAT DE „TRICOLORI In general, un 0—0 pe teren propriu, fie el obţinut chiar şi In compania unei echipe de forţa Angliei (14—0 în grupă) creează o senzaţie de neîmpli­­nire. Dar iată că, de astă da­tă, „tricolorii" au fost cei care au făcut majoritatea marilor faze ale partidei, dînd deseori ciştig de cauză fotbalului con­tinental în duelul său istoric ca Insula. Am putea spune că miercuri, în faţa Angliei, fot­baliştii români au jucat mai generos şi mai dens decit in partida devenită clasică cu Italia, ei cutezind mai mult, riscînd mai mult, schimbînd registrele si flancurile ca o anume ușurință, caracteristică unei echipe mature. Finalmen­te, cronicarul poate să afirme că acest 0—0 a avut un profil de 4—2 in favoarea echipei Ro­mâniei. Un match care, dacă ar fi fost punctat ca la box, ar fi oferit un 5S—57 pentru echipa lui Ştefănescu­ DE LA LUCESCU LA BRYAN GLANVILLE încercând o sinteză, să luăm ca repere două din declaraţiile la card, imediat după meci.­­ Spunea Lucescu : „Am încercat­­ toate manevrele. Ara jucat­­ destule minute de fotbal ca­­­­ract­eristic Europei centrale —­­ care e şi al nostru —, am jud­i­cat şi englezeşte, am avut (prin­­ Hagi) scurte reprize de fotbal­­ brazilian, dar golul, din păcate,­­ golul pe care l-am fi meritat­­ nu a venit“. La cîţiva paşi de­­ Lupescu. G­lan viile, trimisul lui : „Sunday Times“ şi trimis­ permanent la turneele finale i ale Campionatului mondial 1 i „îi datorăm lui Solton acest : 0—0". Să completăm aceste­­ două repere cu un regret al • Iui Lucescu („Oh, dacă Hagi­­ ar fi avut un an in plus î“), i pentru a oferi, de fapt, ta­­­­bloul meciului. I Echipa României a jucat mai­­ mult fotbal, a avut un regis­­­­tru mai bogat Ea a manifestat­­ si o frumoasă prospeţime, în­­ pofida faptului că a avut des­tui jucători nerefăcuţi (Iorgu­­lescu, Coraş, Klein). A venit în compensaţie vitalitatea cra­­iovenior. Fundaşii laterali, Ungureanu şi Negrilă, au fost intr-o vervă deosebită, stimu­li­nd mereu, prin sprinturi, o linie de mijloc care a dus greul unei munci invizibile In duelul cu un „mijloc" de clasă, care a sfîrsit prin a ceda, terito­rial, Insistenţei unei echipe a­­vîntate, mai ales după pauză. CAMATARU, DEASUPRA TUTUROR Deasupra tuturor s-a aflat miercuri Cămătaru, cel mai bun jucător de pe teren, de­bordant pe toate culoarele, să­ritor, cîştigind aproape toate duelurile la cap cu­­turnurile, numite Butcher şi Wright, a­­mortizind mingi pe piept cu o măiestrie demnă de un Bă­lăci, depăşind adversari direcţi cu o forţă atletică... englezeas­că, închizind culoare chiar şi în careul propriu, într-un cu­­vint un Cămătaru care l-a de­păşit pină şi pe cel de la Li­sabona din meciul cu Benfica — confirmă cei care au văzut ambele jocuri. La terminarea Ioan CHIRILA Fotografii de Dragoş NEAGU şi Iorgu BĂNICĂ (Continuare in f­ag. 2—3) 44 Cămătaru sau copia*, golului de la Stockholm, cu o diferență de cițiva centimetri 2 mai *— Ziua tineretului 11 ——— ENTUZIASTE FINALE PE ŢARĂ IN CADRUL „DACIADEI“ • „Cupa Congresul al Xll-lea al U.T.C.“ - o splendidă sărbătoare sportivă • Complexul apli­cativ „Pentru apărarea patriei" - o amplă şi convingătoare demonstraţie de măiestrie • In probele de cros — mii de participanţi ; in tribune - 25 000 de spectatori BUZĂU, 2 (prin telefon). El­ven­imentul sportiv central pr­­mu r­o -'-‘a­­n ziua de 2 mai, de „Ziua Tineretului", a avut drept gazdă municipiul Buzău acolo unde ,sub em­blema Anului Internaţional al Tineretului, Analiştii Crosului tineretului, cel mai vrednici dintre cei aproape 4­­milioane de a tle­­i, care s-au prezentat la prima etapă a întrecerii şi-au desemnat acum campio­nii pe ţară al „Daciadei“. Ediţia 1935 a Crosului tine­retului şi-a sporit semnificaţia­, fiind dotată cu trofeul „Cupa Congresul al Xll-lea al U.T.C.“, ca un cald şi vibrant omagiu adus apropiatului fo­rum al tineretului din ţara noastră. Deschis de tovarăşul Vasîle Carolică, prim-secretar al Co­mitetului Judeţean Buzău al P.C.R., preşedintele Comisiei de organizare, bogatul program al manifestărilor sportive orga­nizate cu prilejul finalelor Tiberiu STAMA (Continuare in pag 2­5) Start in marele cros organizat in cadrul manifestărilor sportive dedicate Anului Internaţional al Tineretului. Foto : A D. NEAGU PnvtrtBri­l­b, toate tSrOm. I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XII­­ Nr. 11 003 4 PAGINI - 50 BANI Vinul 3 mai 1985 In „repriza culiselorJJ, la vestiare Bobby Robson : „ECHIPA ROMÂNIEI PĂSTREAZĂ SANSE MARI DE CALIFICARE' „10... 9„ 8„ 7... 6... Minutele trec încet, extrem de încet pentru formaţia oas­pete, care îşi apără, stringind din dinţi, un 0—0 la Bucureşti. In scopul de a mai răsufla acolo, pe banca sa, Bobby Rob­son încearcă să mai taie tem­poul „tricolorilor“, operind o nouă schimbare. Pe gazon, ce­lălalt Robson, Bryan, şeptarul­­dispecer, trimite „acasă“ de la 30 de metri. Wright şi Butcher, „măturînd“ din „cîmpul mi­nat“, caută tuşa ca pe vremea în care fotbalul nu se despăr­ţise incă de... rugby. S-a scurs, astfel, şi ultimul minut al partidei, urmărită, la faţa locului, de zeci de mii de oameni, precum şi de milioane de telespectatori. O nouă „re­priză“, mai lungă, de circa o oră, va începe, însă, sub tri­bunele din care a plecat şi ul­timul spectator, la vestiarele unde trupurile celor 24 de ju­cători, biciuite într-o încleş­tare de 90 de minute rar intil­­nită, sunt încă încordate... In uşa cabinei, îmbrăcat mai demult, Gino Iorgulescu nu-şi poate ascunde un justificat gind de nemulţumire : „Tre­buia să învingem ! Am avut mai multe ocazii ca ei, dar go­lul, atît de aşteptat, n-a ve­nit !“ , înăuntru, în cabină. Mircea Lucescu, cu fruntea brăzdată de cute, ca a unui antrenor trecut de 50 de ani, deşi n-a împlinit incă 40, simte nevoia să-şi descarce din sufletul greu : „Cred că de multă vre­me Anglia n-a fost dominată atit de copios. Angajîndu-se exemplar la un efort care de­pășește considerabil ceea ce arată meciurile din campionat. CLASAMENTUL GRUPEI A IlI-a AU MAI RAMAS DE JUCAT 22.V. Finlanda — Anglia; 6.VI. Finlanda — ROMANIA ; 28.VIII. ROMÂNIA — Finlanda ; ll.IX. Turcia — Irlanda de Nord şi Anglia — ROMANIA; 25.IX. Fin­landa — Turcia ; 16.X. ROMÂNIA — Irlanda de Nord şi Anglia — Turcia ; 13.XI. Anglia — Irlanda de Nord ; 14.XI. Turcia — RO­MANŢA fotbaliştii noştri au arătat to­tul : să joace si cu mingi la firul ierbii, şi cu pase lungi, la intilnire, in spatele defensi­vei adverse. Shilton, t­să, a apărat extraordinar“ Şi rezul­tatul, ce crezi ? „Ne dezavanta­jează, desigur, dar jocul prac­ticat de echipă — cel puţin la nivelul Angliei, prezumtiva cîştigătoare a grupei — îndrep­tăţeşte, in continuare, speran­ţele mele in calificarea la tur­neul final al C.M. din Mexic“. Lingă noi, antrenorul Mircea Rădulescu sintetizează la ma­ximum : „Trei sferturi din meci, partenera noastră s-a vă­zut nevoită să distrugă tot ceea ce construiam noi. Așa incit, nu încape vorbă, -remi­za«- nu reflectă cele petrecute în teren“. Calm și lucid, ca în teren, Costică Ștefănescu ne surprin­de plăcut cu următoarea apre- Gheorghe NICOLAESCU (Continuare in pag. 2—3) 1. Anglia 4 3 10 14- 0 7 2. Irlanda de Nord 5 3 0 2 7- 5 6 3. Finlanda 4 2 0 2 4- 8 4 4. România 3 111 5-3 3 5. Turcia 4 0 0 4 1-15 0

Next