Sportul, august 1985 (Anul 41, nr. 11080-11105)

1985-08-02 / nr. 11081

După C. M. de caiac-canoe pentru juniori „NOUL VAL“ CONFIRMĂ După campionatele mondiale de caiac-canoe pentru juniori, desfăşurate pe lacul Albano (Italia), se impune o analiză a rezultatelor — bune — obţi­­nute de sportivii noştri, în­torşi în ţară cu 7 medalii (3 de argint şi 4 de bronz). O primă concluzie se referă la valoarea ridicată a loturi­­rilor R.D. Germane, U.R.S.S. şi Ungariei, care au ocupat primele trei locuri, în această ordine, in clasamentul pe na­ţiuni, înaintea lotului juniori­lor noştri. Pornind de la a­ceastă premisă, ca şi de la faptul că un astfel de bilanţ reprezintă cel mai bun rezultat obţinut de caiaciştii şi canoiştii juniori in competiţii interna­ţionale de mare anvergură, se poate pune problema dacă ar fi fost posibilă o clasare mai bună, cu mai multe puncte, deci, decit cele acumulate. Marea noastră favorită, în acest campionat, era Genoveva Alexandru SOLOMONESCU (Continuare in pag. 2-3) Proletari din toate ţările, uniti-vi­d ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCARE FIZICA SI SPORT ANUL XLI­­ Nr. 11 081 I 4 PAGINI - 50 BANI Vineri 2 august 1985 Astăzi, de la ora 13,30, la arena Progresul din Capitală, va începe atractiva intîlnire de tenis România — Egipt. O confruntare între două formaţii puternice şi omogene, dornice de afirmare in competiţia su­premă a „sportului alb“. Tot­odată, pentru amîndouă, o treaptă de urcat spre promo­varea în categoria superioară a „Cupei Davis“ — grupa mon­dială. Să aruncăm încă o privire pe fişele statistice ale acestei întîlniri. Aşadar, semifinalele grupei „A“ din zona europeană, una din cele patru diviziuni continentale ale acestei între­ceri cu ramificaţii multiple. Alături de echipele României şi Egiptului, în semifinalele aceleiaşi grupe figurează Mo­naco şi Danemarca, care se in­­tîlnesc la Monte- Carlo, pentru desemnarea celeilalte finaliste. Este, de asemenea, al 85-lea meci al tenismanilor români înscris în analele competiţiei, de la startul lor luat în anul 1922. Pină acum, echipa noas­tră a cîştigat 40 de întîlniri şi a pierdut 44. A fost — se ştie — de trei ori finalistă a „Cu­pei Davis“, în 1989, 1971 şi 1972. Acum, cu o formaţie ti­­năra, încercăm să revenim în rindurile elitei tenisului. Doar două bariere ne mai stau în cale, semifinala şi — în caz de victorie — finala zonală, programată pentru 4—6 octom­brie. Este a treia întîlnire dintre reprezentativele celor două ţări. Prima a avut loc in e­­diţia din 1969 a competiţiei, cînd tenismanii noştri se în­torceau de la Cairo cu o vic­torie cucerită cu greu : 3—2. Scor repetat şi în a doua con­fruntare, zece ani mai tîrziu, la Bucureşti, iar echipa română a luat, cu acest prilej, startul spre prima sa mare finală. De la intîlnirea din acest an 1969, doar un singur participant se mai află şi acum în teren. Este vorba de Ismail El Shafei, pe atunci echipierul care aducea cele două puncte ale formaţiei oaspete, actualmente căpitanul ei nejucător. De azi, la arena Progresul, in „Cupa Davis” ECHIPELE ROMÂNIEI ŞI EGIPTULUI INTR-O ATRACTIVĂ DISPUTĂ PENTRU PROMOVAREA I ELITA TENISULUI Aspect din timpul solemnităţii de ieri a tragerii la sorţi Foto : V. BAGEAC ROMANIA - EGIPT Teren Progresul Vineri 1 august, ora 13.30 Segărceanu — El Sakka Dîrzu — El Mehelmy Sîmbătă 3 august, ora ÎS Solemnitatea de pre­zentare a echipelor, ur­mată de partida de dublu. Duminică 4 august, ora 13.30 Segăreeanu — El Mehelmy Dîrzu — El Sakka Ieri, la prînz, primul moment oficial in cronica viitoarei dispute, într-unul din saloa­nele hotelului „Bucureşti“ a avut loc tragerea la sorţi, în prezenţa vicepreşedintelui F.R. Radu VUIA Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. 2-3) - • — *—7 — • Campionatele Balcanice de atletism MULTE TINERE LA STARTUL ÎNTRECERILOR­ STARA ZAGO­­RA, 1 (prin telefon) A 44-a Balcania­dă de atletism es­te găzduită de a­­cest oraş care es­te un puternic centru al indus­triei chimice, e­­lectronicii, indus­triei uşoare şi, de asemenea, un cen­tru agricol foarte dezvoltat. La a­­ceastă oră, oraşul numără 1 700 000 de locuitori, care, în­­majoritatea lor, iubesc exer­ciţiul fizic şi sportul, o dovadă fiin­d şi comple­xul sportiv „Be­­roe“, nou con­struit şi bine uti­lat, care a fost a­­les ca gazdă a Balcaniadei. Prin­tre performerii sportivi din a­­ceastă localitate se află şi Ludmi­la Andonova, cea care anul trecut a ridicat şta­cheta recordului mondial la înălţi­mea de 2,07 la­şi pe care, bineînţeles, numeroşii săi suporteri doresc să o vadă ciştigind şi aici, în oraşul ei. In cursul zilei de joi au a­­vut loc lucrările Congresului Balcanic, precum şi şedinţa tehnică. La aceasta din urmă, dat fiind faptul că la întreceri iau parte numai patru ţări — Grecia, Iugoslavia, România şl Bulgaria — s-a hotărît ca În­trecerile să se desfăşoare di­rect în finale. Din păcate, ca In multe alte părţi ale Europei, şi acest oraş, în ciuda marilor sale Romeo VILARA ' (Continuare In pag. 1­3)­­ Ion Păc­ulanu şi Liviu Giurgian, reprezen-' tanţii noştri în proba de 110 m garduri in „Concursul Prietenia“ la pentatlon CONCURENŢI DIN 6 TARI PROMIT­E 1­1 u SPECTACOL DE BUNA CALITATE „Sportul celor cinci sporturi“ — pentatlonul modern — reu­neşte, începînd de duminică, speranţele acestei dificile dis­cipline din Bulgaria, Ceho­slovacia, Polonia, Ungaria, U.R.S.S. şi, bineînţeles, Româ­nia, intr-o confruntare tradi­ţională : „Concursul Prietenia“, competiţie care, întotdeauna, a prefigurat... viitorul acestui sport. Gazdă ospitalieră va fi, din­­ nou, Bucureştiul, locul unde, in ultima vreme s-au organizat cîteva competiţii de anvergură din domeniul pen­tatlonului. La ora cinci apar aceste rînduri, pregătirile sunt încheiate, iar sportivii efectu­ează ultimele antrenamente,­ pentru a se afla la ora star­tului în cea mai bună formă. La stadionul Olimpia — a­­colo unde, de fiecare dată, are loc proba de călărie —, la sala de scrimă Steaua — care va Emanuel FÂNTÂNEANU (Continuare in pag. a 4-a) NATAŢIA ROMÂNEASCĂ­­ LA ORA MARELUI EXAMEN AL „EUROPENELOR“ E limpede ca şi cristalul apa bazinului „23 August“. Şi e a­­tît de îmbietoare, acum, cînd, vorba poetului, „soarele s-a topit şi a cura pe pămînt“. Ce au făcut, aici, înotătorii noştri de frunte în ultimele zile ? Simplu : au înotat de zor. Mai puţin cu doar cîteva zile îna­intea primelor starturi la eu­ropene, în perioada de fini­sare. Mai mult înainte, grupul băimărean, spre pildă, însu­­mind peste 2 500 de kilometri — dacă nu cumva chiar 3 000 — într-un an de pregătire. Mii de kilometri, pentru o cursă de cîteva zeci de secunde sau­ de puţine minute. Plus pregă­tirea pe uscat, cu alergări, hal­tere şi aşa mai departe, totul in multe ore pe zi. Muncesc mult tinerii aceştia, care, pe lingă viaţa de sportiv, o mai au şi pe aceea de... elevi. • Munca intensă din perioada de pregătiri, principalul suport al aspiraţiilor • Două fete am­biţioase in concursul de sări­turi în apă • Poloiştii vor şi pot să revină în primul pluton Sîmbăta trecută — spre a vorbi la concret — dimineaţa a început, la ora 7, cu cinci ture de alergare pentru învio­rare, la 8 s-a trecut în sala de forţă, la 9 in bazin, pină la miezul zilei. Cu ochii pe cronometre caiete, veşnic nemulţumitul antrenor emerit Gheorghe Dimeca avea destule de spus pentru Noemi Lung, Maricica Culică, Enikő Palen­­csar sau Robert Pinter. După toate astea, tinerii găseau pu­terea să zîmbeascâ, uitînd. Geo RAETCHI (continuare în pag. 2-3) Start, la antrenament, In procedeul preferat — spate — al mul­tiplei noastre campioane Carmen Bunaciu (in pom-pian). La deschiderea stagiunii 1985-1986 „MAI AVEM MULTE DE FĂCUT PENTRU DEPLINA AFIRMARE A FOTBALULUI NOSTRU ' hib­mut cu vicepreşedintele I.R.I., Mircea Pascu — Cum apreciaţi dezvoltarea fotbalului* în ultimii ani ? Care sunt principalele reuşite ? Ce insatisfacţii persistă ? — Fotbalul a fost şi rămine cel mai popular sport din ţara noastră. Raportat la numărul locuitorilor ei, România dispu­ne în planul performanţei­­ de un sistem competiţional dez­voltat, cele trei eşaloane („A“, „B“ şi „C“), precum şi catego­riile speranţelor şi juniorilor, adunînd săptăminal, în com­petiţii organizate, peste 500 de echipe aparţinînd unor cluburi şi asociaţii sportive care acti­vează pe principiul autofinan­ţării. Această creştere fără pre­cedent a fost posibilă datorită dezvoltării de multiple planuri a ţării, datorită ridicării stan­dardului de viaţă a populaţiei, în baza unor acumulări can­titative, sportul cu balonul ro­tund din ţara noastră a obţi­nut, în ultimii ani, o serie de re­zultate prestigioase, cum ar fi : calificarea echipei noastre naţio­nale la turneul final Euro ’84 (du­pă ce „tricolorii“ eliminaseră pu­ternicele reprezentative ale Ita­liei, campioana mondială en­­titre, Cehoslovaciei şi Suediei), calificarea unor formaţii de club, ca Dinamo Bucureşti şi Universitatea Craiova în faze superioare — semifinale — ale competiţiilor europene, C.C.E. şi, respectiv, „Cupa U.E.F.A.“, locul 3 obţinut de selecţionata de juniori la C.M. din Austra­lia şi — tot acolo, la Antipozi — cucerirea „balonului de aur“, atribuit celui mai valoros fot­balist al turneului, hunedorea­­nul Romulus Gabor. Toate aceste reuşite nu ne împiedică însă să afirmăm că F. R. Fotbal mai are încă mul­te de făcut pentru a realiza o şi mai puternică dezvoltare şi afirmare a sportului cu ba­lonul rotund" atit pe plan in­tern, cit şi pe plan internaţio­nal. Este un obiectiv la care (sub o îndrumare şi un con­trol eficient) trebuie să contri­buie tot mai multe cluburi şi asociaţii sportive. Dar pentru ca obiectivele de performanţă ale tuturor unităţilor noastre sportive să prindă viaţă , sunt necesare eforturi sporite în di­recţia organizării lor la un­ul- Gheorghe NICOLAESCU (Continuare in pag. 2—3)

Next