Sportul, august 1985 (Anul 41, nr. 11080-11105)
1985-08-02 / nr. 11081
După C. M. de caiac-canoe pentru juniori „NOUL VAL“ CONFIRMĂ După campionatele mondiale de caiac-canoe pentru juniori, desfăşurate pe lacul Albano (Italia), se impune o analiză a rezultatelor — bune — obţinute de sportivii noştri, întorşi în ţară cu 7 medalii (3 de argint şi 4 de bronz). O primă concluzie se referă la valoarea ridicată a loturirilor R.D. Germane, U.R.S.S. şi Ungariei, care au ocupat primele trei locuri, în această ordine, in clasamentul pe naţiuni, înaintea lotului juniorilor noştri. Pornind de la această premisă, ca şi de la faptul că un astfel de bilanţ reprezintă cel mai bun rezultat obţinut de caiaciştii şi canoiştii juniori in competiţii internaţionale de mare anvergură, se poate pune problema dacă ar fi fost posibilă o clasare mai bună, cu mai multe puncte, deci, decit cele acumulate. Marea noastră favorită, în acest campionat, era Genoveva Alexandru SOLOMONESCU (Continuare in pag. 2-3) Proletari din toate ţările, uniti-vid ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCARE FIZICA SI SPORT ANUL XLI Nr. 11 081 I 4 PAGINI - 50 BANI Vineri 2 august 1985 Astăzi, de la ora 13,30, la arena Progresul din Capitală, va începe atractiva intîlnire de tenis România — Egipt. O confruntare între două formaţii puternice şi omogene, dornice de afirmare in competiţia supremă a „sportului alb“. Totodată, pentru amîndouă, o treaptă de urcat spre promovarea în categoria superioară a „Cupei Davis“ — grupa mondială. Să aruncăm încă o privire pe fişele statistice ale acestei întîlniri. Aşadar, semifinalele grupei „A“ din zona europeană, una din cele patru diviziuni continentale ale acestei întreceri cu ramificaţii multiple. Alături de echipele României şi Egiptului, în semifinalele aceleiaşi grupe figurează Monaco şi Danemarca, care se intîlnesc la Monte- Carlo, pentru desemnarea celeilalte finaliste. Este, de asemenea, al 85-lea meci al tenismanilor români înscris în analele competiţiei, de la startul lor luat în anul 1922. Pină acum, echipa noastră a cîştigat 40 de întîlniri şi a pierdut 44. A fost — se ştie — de trei ori finalistă a „Cupei Davis“, în 1989, 1971 şi 1972. Acum, cu o formaţie tinăra, încercăm să revenim în rindurile elitei tenisului. Doar două bariere ne mai stau în cale, semifinala şi — în caz de victorie — finala zonală, programată pentru 4—6 octombrie. Este a treia întîlnire dintre reprezentativele celor două ţări. Prima a avut loc in ediţia din 1969 a competiţiei, cînd tenismanii noştri se întorceau de la Cairo cu o victorie cucerită cu greu : 3—2. Scor repetat şi în a doua confruntare, zece ani mai tîrziu, la Bucureşti, iar echipa română a luat, cu acest prilej, startul spre prima sa mare finală. De la intîlnirea din acest an 1969, doar un singur participant se mai află şi acum în teren. Este vorba de Ismail El Shafei, pe atunci echipierul care aducea cele două puncte ale formaţiei oaspete, actualmente căpitanul ei nejucător. De azi, la arena Progresul, in „Cupa Davis” ECHIPELE ROMÂNIEI ŞI EGIPTULUI INTR-O ATRACTIVĂ DISPUTĂ PENTRU PROMOVAREA I ELITA TENISULUI Aspect din timpul solemnităţii de ieri a tragerii la sorţi Foto : V. BAGEAC ROMANIA - EGIPT Teren Progresul Vineri 1 august, ora 13.30 Segărceanu — El Sakka Dîrzu — El Mehelmy Sîmbătă 3 august, ora ÎS Solemnitatea de prezentare a echipelor, urmată de partida de dublu. Duminică 4 august, ora 13.30 Segăreeanu — El Mehelmy Dîrzu — El Sakka Ieri, la prînz, primul moment oficial in cronica viitoarei dispute, într-unul din saloanele hotelului „Bucureşti“ a avut loc tragerea la sorţi, în prezenţa vicepreşedintelui F.R. Radu VUIA Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. 2-3) - • — *—7 — • Campionatele Balcanice de atletism MULTE TINERE LA STARTUL ÎNTRECERILOR STARA ZAGORA, 1 (prin telefon) A 44-a Balcaniadă de atletism este găzduită de acest oraş care este un puternic centru al industriei chimice, electronicii, industriei uşoare şi, de asemenea, un centru agricol foarte dezvoltat. La această oră, oraşul numără 1 700 000 de locuitori, care, înmajoritatea lor, iubesc exerciţiul fizic şi sportul, o dovadă fiind şi complexul sportiv „Beroe“, nou construit şi bine utilat, care a fost ales ca gazdă a Balcaniadei. Printre performerii sportivi din această localitate se află şi Ludmila Andonova, cea care anul trecut a ridicat ştacheta recordului mondial la înălţimea de 2,07 laşi pe care, bineînţeles, numeroşii săi suporteri doresc să o vadă ciştigind şi aici, în oraşul ei. In cursul zilei de joi au avut loc lucrările Congresului Balcanic, precum şi şedinţa tehnică. La aceasta din urmă, dat fiind faptul că la întreceri iau parte numai patru ţări — Grecia, Iugoslavia, România şl Bulgaria — s-a hotărît ca Întrecerile să se desfăşoare direct în finale. Din păcate, ca In multe alte părţi ale Europei, şi acest oraş, în ciuda marilor sale Romeo VILARA ' (Continuare In pag. 13) Ion Păculanu şi Liviu Giurgian, reprezen-' tanţii noştri în proba de 110 m garduri in „Concursul Prietenia“ la pentatlon CONCURENŢI DIN 6 TARI PROMITE 11 u SPECTACOL DE BUNA CALITATE „Sportul celor cinci sporturi“ — pentatlonul modern — reuneşte, începînd de duminică, speranţele acestei dificile discipline din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, U.R.S.S. şi, bineînţeles, România, intr-o confruntare tradiţională : „Concursul Prietenia“, competiţie care, întotdeauna, a prefigurat... viitorul acestui sport. Gazdă ospitalieră va fi, din nou, Bucureştiul, locul unde, in ultima vreme s-au organizat cîteva competiţii de anvergură din domeniul pentatlonului. La ora cinci apar aceste rînduri, pregătirile sunt încheiate, iar sportivii efectuează ultimele antrenamente, pentru a se afla la ora startului în cea mai bună formă. La stadionul Olimpia — acolo unde, de fiecare dată, are loc proba de călărie —, la sala de scrimă Steaua — care va Emanuel FÂNTÂNEANU (Continuare in pag. a 4-a) NATAŢIA ROMÂNEASCĂ LA ORA MARELUI EXAMEN AL „EUROPENELOR“ E limpede ca şi cristalul apa bazinului „23 August“. Şi e atît de îmbietoare, acum, cînd, vorba poetului, „soarele s-a topit şi a cura pe pămînt“. Ce au făcut, aici, înotătorii noştri de frunte în ultimele zile ? Simplu : au înotat de zor. Mai puţin cu doar cîteva zile înaintea primelor starturi la europene, în perioada de finisare. Mai mult înainte, grupul băimărean, spre pildă, însumind peste 2 500 de kilometri — dacă nu cumva chiar 3 000 — într-un an de pregătire. Mii de kilometri, pentru o cursă de cîteva zeci de secunde sau de puţine minute. Plus pregătirea pe uscat, cu alergări, haltere şi aşa mai departe, totul in multe ore pe zi. Muncesc mult tinerii aceştia, care, pe lingă viaţa de sportiv, o mai au şi pe aceea de... elevi. • Munca intensă din perioada de pregătiri, principalul suport al aspiraţiilor • Două fete ambiţioase in concursul de sărituri în apă • Poloiştii vor şi pot să revină în primul pluton Sîmbăta trecută — spre a vorbi la concret — dimineaţa a început, la ora 7, cu cinci ture de alergare pentru înviorare, la 8 s-a trecut în sala de forţă, la 9 in bazin, pină la miezul zilei. Cu ochii pe cronometre caiete, veşnic nemulţumitul antrenor emerit Gheorghe Dimeca avea destule de spus pentru Noemi Lung, Maricica Culică, Enikő Palencsar sau Robert Pinter. După toate astea, tinerii găseau puterea să zîmbeascâ, uitînd. Geo RAETCHI (continuare în pag. 2-3) Start, la antrenament, In procedeul preferat — spate — al multiplei noastre campioane Carmen Bunaciu (in pom-pian). La deschiderea stagiunii 1985-1986 „MAI AVEM MULTE DE FĂCUT PENTRU DEPLINA AFIRMARE A FOTBALULUI NOSTRU ' hibmut cu vicepreşedintele I.R.I., Mircea Pascu — Cum apreciaţi dezvoltarea fotbalului* în ultimii ani ? Care sunt principalele reuşite ? Ce insatisfacţii persistă ? — Fotbalul a fost şi rămine cel mai popular sport din ţara noastră. Raportat la numărul locuitorilor ei, România dispune în planul performanţei de un sistem competiţional dezvoltat, cele trei eşaloane („A“, „B“ şi „C“), precum şi categoriile speranţelor şi juniorilor, adunînd săptăminal, în competiţii organizate, peste 500 de echipe aparţinînd unor cluburi şi asociaţii sportive care activează pe principiul autofinanţării. Această creştere fără precedent a fost posibilă datorită dezvoltării de multiple planuri a ţării, datorită ridicării standardului de viaţă a populaţiei, în baza unor acumulări cantitative, sportul cu balonul rotund din ţara noastră a obţinut, în ultimii ani, o serie de rezultate prestigioase, cum ar fi : calificarea echipei noastre naţionale la turneul final Euro ’84 (după ce „tricolorii“ eliminaseră puternicele reprezentative ale Italiei, campioana mondială entitre, Cehoslovaciei şi Suediei), calificarea unor formaţii de club, ca Dinamo Bucureşti şi Universitatea Craiova în faze superioare — semifinale — ale competiţiilor europene, C.C.E. şi, respectiv, „Cupa U.E.F.A.“, locul 3 obţinut de selecţionata de juniori la C.M. din Australia şi — tot acolo, la Antipozi — cucerirea „balonului de aur“, atribuit celui mai valoros fotbalist al turneului, hunedoreanul Romulus Gabor. Toate aceste reuşite nu ne împiedică însă să afirmăm că F. R. Fotbal mai are încă multe de făcut pentru a realiza o şi mai puternică dezvoltare şi afirmare a sportului cu balonul rotund" atit pe plan intern, cit şi pe plan internaţional. Este un obiectiv la care (sub o îndrumare şi un control eficient) trebuie să contribuie tot mai multe cluburi şi asociaţii sportive. Dar pentru ca obiectivele de performanţă ale tuturor unităţilor noastre sportive să prindă viaţă , sunt necesare eforturi sporite în direcţia organizării lor la unul- Gheorghe NICOLAESCU (Continuare in pag. 2—3)