Sportul, noiembrie 1985 (Anul 41, nr. 11158-11183)

1985-11-01 / nr. 11158

Mt­e, la Piteşti, la semifinalele „Cupei cupelor“ la polo. DINAMO BUCUREŞTI-SISLEY PESCARA, O DISPUTĂ CARE PROMITE MULT Printre punctele de real in­teres ale afişului competiţional din această săptămînă se nu­mără şi meciul de polo Dina­mo Bucureşti — Sisley Pescara. Intr-adevăr, partida care se dispută minic, de la ora 18, în cel mai nimerit cadru bazinul din Piteşti, această „bijuterie“ a sportului nostru­­, prezintă un grad ridicat de atracţie , faţă in faţă, două echipe valoroase, într-un joc internaţional oficial, contînd pentru faza superioară a unei competiţii europene interclu­­buri — semifinală in „Cupa cu­pelor“. In fapt, chiar capul de afiş al semifinalelor, cealaltă (dublă) întilnire avind o mare favorită în formaţia Vasas Budapesta, care joacă cu olan­dezii de la De Robben. Reprezentanta noastră nu-şi ascunde gîndul de a merge şi mai departe în importanta în­trecere, după ce şi-a asigurat o spectaculoasă calificare in cvartetul de frunte, graţie ce­lor şase victorii din tot atîtea întilniri. Dinamo cunoaşte bi­ne forţa de joc a echipei ita­liene, luindu-şi măsuri in con­secinţă. Astfel, cele două an­trenamente de ieri au avut un pronunţat caracter tactic, an­trenorul Iuliu Capşa şi secun­dul său, Dinu Popescu, insis­­tînd asupra finalizării, a situa­ţiilor de om in plus şi om în minus, ce apar, aproape inevi­tabil, de-a lungul celor 28 de minute ale unui meci. „încer­căm sâ ne punem în valoare Geo RAEȚCHI­ ­Continuare in pag. a 4.-a) ACOLO UNDE VOCAŢIA ŞI DĂRUIREA sînt intîlnîte la tot pasul... Revăd Şcoala ftr. 174 din sec­torul 6 al Capitalei după a­­proape un sfert de veac... Pe atunci învăţau acolo mai pu­ţin de 790 de copii, astăzi nu­mărul lor se apropie de 3 999- Cifră impresionantă, care im­plică prezenţa zi-lumină a în­văţătorilor şi profesorilor (91) in trei schimburi. Ca intr-o mare intreprindere ! Dintre cadrele didactice pre­zente de la crearea şcolii — în 1962 — n-a mai rămas decit o profesoară, o dăscăliţă de sport, Lidia Stănculescu. Dar, deşi anii au trecut, ,,Lidia Stănculescu a rămas aceeaşi fe­meie devotată colectivului, cu vocaţie pentru profesiune, cu spirit de dăruire“. O spune di­rectoarea de la „174“, profesoa­­ra de chimie Adriana Ilujan, fostă comandanţi a unităţii de pionieri, director-adjunct, iar acum... Cu alte cuvinte, a avut vreme să o cunoască bine pe colega ei de sport , nu ne pre­zintă o „carte de vizită“ de complezenţă. Vocaţia şi spiritul de dăruire al prof. Lidia Stănculescu îşi pun amprenta peste tot in şcoa­lă, in lecţiile de educaţie fi­zică şi în activităţile sportive cu elevii pe care le desfăşoară împreună cu ceilalţi colegi din colectivul de catedră, Gabriela Marinescu şi Cristian Ştefănes­­cu. Este un colectiv­ bine su­dat, care ştie să se apropie de copii, să-i atragă pe terenul de sport, prin lecţii-model­­cu elemente din atletism, gimnas­tică, dar şi cu o „porţie“ sub­stanţială de jocuri, bucuria co­piilor) şi prin concursuri şi competiţii care se înscriu a­­proape zilnic în calendarul a­­sociaţiei sportive a şcolii. In zilele vizitelor noastre, acest calendar cuprindea întreceri de atletism, sub formă de mini­­crosuri, baschet, handbal, vo­lei şi minifotbal , dificil pentru reporter să cuprindă lotul, să răspundă dorinţei copiilor de a-i vedea pe toţi cum aleargă, cum sar, cum aruncă la coş sau cum conduc în dribling o minge. Ne-am notat în fugă câteva nume­. Cristian Bolin­­tiş şi Adrian Ionescu — ibas­­chetbalişti, Mitoai Doneţ — handbalist, Loredana Viachescu gimnastă­­ şi, in totalitate, cla­sa a Vll-a B, cu foarte mulţi copii cu veleităţi în sport, dar vă asigur că la „174“ cei care meritau să fie consemnaţi aici sunt cu mult mai mulţi. In pri­mul rînd, toti cei peste 60 de elevi şi eleve care, în sep­tembrie, după un prim tur de selecţie au fost îndrumaţi că­tre unităţi sportive de perfor­manţă, cu prioritate către clu­burile sportive şcolare 1 şi 2, apoi către Dinamo, Steaua şi Olimpia. Fiindcă, respectând o tradiţie bine statornicită la „174“, foarte mulţi copii — e­­levi şi eleve — realizează mult mai mult decit o simplă in­struire in şcoală : ei îşi dedică o parte din timpul liber şi sportului, nutrind ambiţia de a reprezenta cu cinste şcoala şi în­­acest domeniu. Şi reuşesc 7 „Reuşesc. — ţine să sublinieze directoarea şco­lii — In primul rînd pentru că pornesc din şcoală cu o temei­nică pregătire fizică , merite­le profesorilor de specialitate. Reuşesc şi pentru că unii din­tre ei, activînd in cadrul cercu­­rilor Casei pionierilor şi soi- Tiberiu STAMA (Continuare in pag. 2-3) Pe fundalul unei fnim­oasa zile de toamna­, o „repriză“ de gimnas­tică de înviorare... Foto : Gabriel MIRON Duminică, la Timişoara, în optimile „Cupei “_ _______________ la handbal (m) POLITEHNICA - TATRAN PREŞOV (Cehoslovacia) Returul va avea loc la 10 noiemDric Iubitorii handbalului din Timişoara aşteaptă cu interes prima manşă a „optimilor“ din cadrul „Cupei Federaţiei Inter­naţionale de Handbal“ dintre formaţiile Politeh­nica Timişoara şi Tatran Preşov. Aflăm, telefonic, de la antrenorul forma­ţiei locale, Constantin Jude, că handbaliştii cehoslovaci sunt aştep­taţi să sosească în cursul dimineţii de azi, ei ur­­mînd ca imediat să facă un prim antrenament în sala „Olimpia“. Meciul este programat duminică de la ora 11, biletele fiind de pe a­­cum vîndute. Partida re­vanșă a fost programată pentru ziua de 10 noiem­brie în sala „Tatran“ din Preșov (la 11.30, ora noastră). L___ TIRGU­ MURFS Proletari din toata ţările­ uniţi ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT I ANUL XLI­­ Nr. 11 158­­­4 PAGINI - 50 BANI - Vineri 1 noiembrie 1935 . TINERETUL A DOMINAT „CUPĂ ROMÂNIEI'' LA SPADĂ • învingător — Juniorul Adrian Pop (C.S. Satu 'îdîcîî 100 de spadasini, din 16 sec­ţii de scrimă din ţară. Ieri, in etapa finală a „Cupei Româ­niei“, a doua mare competiţie din calendarul competiţional intern. Concurenţi de toate categoriile de clasificare, în­­cepînd cu candidaţii olimpici (in fapt, cei din lotul repre­zentativ) şi terminînd cu ju­niorii mici (de 14—15 ani). Or­ganizatorii — obligaţi de con­diţiile concrete de desfăşurare a acesteia, în sala Floreasca din Capitală — au hotărit, pentru a încheia disputa-ma­­raton, totuşi, într-un timp nor­mal, ca faza eliminărilor di­recte să nu mai aibă, ca de o­­bicei, şi recalificări. Astfel încît concurenţii calificaţi printre primii 32, odată ce pierdeau un asalt nu mai aveau decit şansa... spectatorului. Iată, deci, că această competi­ţie, denumită, după cum se ştie, şi „competiţia k.o.“ a triat mult mai repede şi mult mai sever concurenţii. La orele serii, in sferturile de finală ale Cupei s-au des­făşurat următoarele asalturi : I. Dima (Farul C-ţa) — F. Ni­­colae (Steaua) 10—9, E. Mâ­­nicu (Tractorul Braşov) — M. Popa (Steaua) 10—6. A. Pop (C. S. Satu Mare) — R. Szabó (Steaua) 10—5. I. Popa (Stea­ua) — S. Saitoc (Steaua) 10—9. Toate disputate şi, spre sur­priza tuturor, încheiate cu victoriile outsider-ilor, nici unul din componenţii echipei reprezentative nereuşind ca­lificarea în semifinală ! La sfirşit de an lipsit de glorie, după ce n-au reuşit vreo is­pravă deosebită nici in ma­rile întreceri internaţionale ale sezonului de virf. în semifinale, doi reprezen­tanţi ai „vechii gărzi “ — Ion Dima (30 ani) şi Ion Popa (32 ani) au intilnit doi purtători de cuvint ai „noului val“, Eduard Mănucu (13 ani) şi, respectiv, Adrian Pop (11 ani). Tineretul s-a impus frumos şi fără dubii, ambii ciştigînd la acelaşi scor: 10—7. O finală inedită, aţii Mănucu cu­ şi Pop aflindu-se pentru prima dată în această postură onorantă (dar­ şi a­nga­jar­ea pentru marea performanţă a viitorului apropiat li. A clş­­tigat, in cele din urmă, sătmă­­reanul Adrian Pop, cu 40—8, după ce condusese confortabil cu 9—6, dar se văzuse, apoi, a­­proape de egalare (9—8) Astfel, „Cupa României“ la spadă, ediţia 1985, a ades in prim-plan tineretul, dar şi necesitatea revizuirii voturi­lor reprezentative. Prologul acestei competiţii a spadasinilor i-a constituit debutul... spadasinelor, cu pl Pcul SLAVESCU .Continuare in 2-3. Punct final în sezonul de călărie VACANŢA COMPETIŢIONALĂ VA TREBUI FOLOSITA CU MAI MULTĂ EFICIENŢĂ • „Obstacolele“ pregătirii au stat in faţa... obstacolelor • Să nu dăm vina doar pe cai ! • Este necesară o re­considerare a dresajului şi concursului complet • Cum folosim juniorii • Conform tradiţiei, campiona­tul de concurs complet a mar­cat şi in acest sfirşit de oc­tombrie finalul sezonului com­­petiţional al călăriei. Să men­ţionăm, încă de la început, că acesta n-a fost nici mai bun, nici mai rău în comparaţie cu 1984, adică a avut citeva punc­te de virf (nu prea multe), ci­teva „minime“ (suficiente) şi intre ele... marea calmă şi pla­tă a mediocrităţii. Este o afir­maţie poate aspră, dar, suntem­ siguri, cei care lucrează in a­­cest domeniu o recunosc ca a­­devărată. Dar, să nu ne măr­ginim doar la constatări de or­din general... Ca întotdeauna, în prim-pla­­nul atenţiei s-au aflat probele de obstacole. Atît pe plan in­tern, cit şi internaţional, numă­rul concursurilor rezervate ob­stacolelor a fost mai mare com­parativ cu dresajul, ca să nu mai vorbim de proba comple­tă, dar rezultatele, in ansam­blu, s-au menţinut la o cotă scăzută. In campionatul naţio­nal al seniorilor a fost „anul“ călăreţilor de la Dinamo („mina“ lui Andrei Costea fă­­cîndu-se, parcă, in sfârşit, sim­ţită), în timp ce Steaua, pînă acum lideră incontestabilă, a acuzat din plin schimbarea gar­niturii de cai, fapt care s-a văzut şi prin o singură pre­zenţă în lotul reprezentativ, al­tădată în exclusivitate stelist. Să mai adăugăm acestor clu­buri (totuşi,­ fruntaşe) şi pe C.S.M. Lugoj (activitatea lui Cornel Ilin începe să dea roa­de) şi C.S.M. Sibiu, singurele care şi-au mai înscris titluri în palmares. In rest, dintre cele­lalte cluburi unele se mulţu­mesc încă cu... firimituri, iar altele au rămas complet pe „margine", neoferind nimic competitiv, dovadă a unei m­unci insuficiente. Oare nu­mai şi numai materialul caba­lin este vinovat ? Parcă am obosit auzind această „placă“, ui­tin­du-se, spre exemplu, ci în iamna trecută federaţia a di­fuzat un plan-cadm­ de pregă­tire care a fost uitat la ser­tare încă înainte de a fi des­chise... plicurile­­ Alinei ? In altă ordine de idei. Dac» specialiştii sunt de acord că, as pregătirea generali, dresajul are o importanţă deosebită, dar tocmai această latură este «­­proape complet­­neglijată. Ur­marea ? Tot caruselul de gre­şeli în conducerea calului,­­re­fuzuri, poziţii defectuoase *« s* etc., etc... Să mai adăugim, la privinţa aceluiaşi material ca­balin, că, după­­opinia nc»a34b­4, tot din cauza unei munci in­­suficiente care să conducă la un lot valoros, unii cai sânt fo­losiţi pe rînd de juniori, fete şi chiar de mai mulţi seniori, cu unicul scop — având în vede­re calităţile calului respectiv — de a obţine victoria intr-o­ pro­bă sau alta. Să ne mai mirăm că, după o scurtă perioadă, ca­lul devine un „rebut“ '■■■. Şi evidenţiem, totuşi, comportarea bună a călăreţilor Ionel Cuj.«r. .Gruia Deac, Ligi­a Ilia, Ioaaa ■David. Cristina ŞtefănescM,Sti­­vaaa Todea, Mircea îieag**» Emanuel fÂNIÂfJEAISÎ (Continuare ,« pag. 7-1) Dinamovistul Ionel Bucur s-n nm­bărat la actuala ediţie a Campionatelor naţio­nale printre cei mai buni călăreţi, cuce­rind două titluri. Foto : V. CÎRVEI-Sîbki Mingea reluată de Fiţurcă (tricou de culoare închisă), in secunda 49-a­­a lacului, se odihnește în plasă. (Cronica meciului Steaua — Politehnica, Timisoara, in pag. 2—3) Foto : iorgu BANI­CA

Next