Sportul, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 11210-11234)

1986-01-03 / nr. 11210

mesajul de anul nou adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IUrmare din pag. I) toţii, tuturor oamenilor muncii, cele mai calde felicitări şi urări de noi victorii în înfăptuirea neabătută a Programului de edificare a societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai României socialiste, începem noul an 1986 — primul an al celui de-al 8-lea cincinal - cu un program cutezător şi de mare perspectivă, care va asigura intrarea României într-o etapă nouă de dezvoltare, tre­cerea de la stadiul de ţară in curs de dezvolta­re, la cel de ţară mediu dezvoltată. Pe baza hotârîrilor Congresului al Xlil-Iea al partidului, in cincinalul 1986—1990, industria, agricultura, construcţiile, ştiinţa şi cultura vor cunoaşte o nouă dezvoltare, un puternic avint. În centrul atenţiei va sta dezvoltarea intensivă a întregii activităţi, realizarea unei calităţi noi, su­perioare, a muncii şi vieţii poporului nostru. Trebuie să trecem cu toată hotărirea, încă din prima zi de muncă a noului an, la realizarea acestor măreţe obiective, să acţionăm cu întreaga noastră pricepere şi energie pentru a asigura în­făptuirea in cele mai bune condiţii a prevederilor planului, a programelor speciale pe care le ave­m in diferite domenii de activitate. Şi in continuare, Se impune să fie pus un accent deosebit pe dez­voltarea puternică a bazei energetice şi de ma­terii prime, pe întărirea simţului gospodăresc şi a spiritului de răspundere în folosi­rea judicioasă şi reducerea consumurilor energetice şi materiale. Este necesar, de asemenea, să se acţioneze cu toată fermitatea în direcţia creşterii substanţiale a productivităţii muncii, a ridicării calităţii şi ni­velului tehnic al producţiei, pe baza aplicării ce­lor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. In agricultură va trebui să asigurăm desfăşurarea largă, in această perioadă, a noii revoluţii agra­re, care presupune, înainte de toate, producţii agricole mari în toate sectoarele, schimbarea re­voluţionară a modului de muncă, de viaţă şi de gîndire al ţărănimii, în spiritul recentelor hotărîri ale Congresului Ştiinţei şi Invăţămintului, se impune să acţionăm cu toată fermitatea pentru a asigura progresul continuu al cercetării ştiinţifice şi aplicarea mai rapidă in producţie a rezultatelor acesteia, pentru dezvoltarea pe o treaptă superioară a învăţămîn­­tului, □ activităţii de pregătire şi formare a cadrelor pentru toate sectoarele vieţii economice şi sociale. Va trebui să ridicăm la un nivel su­perior cultura şi arta, să asigurăm lărgirea con­tinuă a orizontului de cunoştinţe al oamenilor muncii, să intensificăm activitatea politico-educa­­tivă de formare a omului nou, cu o conştiinţă şi morală înaintate. Să promovăm ferm, la toate nivelele societăţii, modul de viaţă socialist, uma­nismul revoluţionar, principiile de etică şi echi­tate, de egalitate în drepturi intre toţi cetăţenii patriei. O atenţie deosebită trebuie să acordăm dez­voltării democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, perfecţionării cadrului de participare nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea tuturor dome­niilor de activitate, a întregii societăţi. Intrăm in noul an 1986 cu hotârîrea fermă de a face totul pentru perfecţionarea activităţii de conducere şi organizare a tuturor sectoarelor vie­ţii economice şi sociale, pentru ridicarea spiritu­lui revoluţionar, de răspundere, ordine şi disci­plină in toate domeniile, în vederea realizării in cele mei bune condiţiuni a hotârîrilor Congresu­lui al XI’lea, care asigură mersul ferm inainte pe caisa înfăptuirii visului de aur al omenirii - comunismul - pe pămîntul României, bunăstarea şi fericirea întregului popor, întărirea continuă a independenţei şi suveranităţii patriei noastre socialiste. Dragi tovarăşi şi prieteni, In anul 1985, situaţia internaţională a conti­nuat să se menţină gravă şi complexă, ca ur­mare a continuării cursei înarmărilor şi, îndeo­sebi, a celei nucleare, a existenţei a numeroase conflicte şi stări de tensiune în diferite regiuni ale globului, a adîncirii crizei economice şi în­răutăţirii foarte serioase a situaţiei ţărilor in curs de dezvoltare, a politicii de forţă şi de amestec brutal în treburile interna­ţia altor state. A cres­cut pericolul unui nou război mondial, care s-ar transforma, inevitabil, intr-un război nuclear care ar duce la distrugerea a înseşi condiţiilor exis­tenţei viaţii pe planeta noastră. Iată de ce, problema fundamentală a epocii noastre este oprirea cursei înarmărilor, îndeosebi a înarmărilor nucleare, apărarea dreptului su­prem al oamenilor, al popoarelor la existenţă, la viaţă, la libertate şi pace. Situaţia gravă mondială face mai necesară ca oricind unirea şi conlucrarea strinsă, solidarita­tea activă a tuturor popoarelor, a forţelor de­mocratice, progresiste de pretutindeni, pentru oprirea cursului periculos al evenimentelor spre confruntare şi război şi reluarea politicii de des­tindere, de înţelegere şi largă conlucrare, pentru asigurarea păcii în lume. Intilnirea sovieto-americană la nivel înalt de la Geneva a reprezentat un moment important al anului pe care îl încheiem, a deschis perspectiva continuării tratativelor in problemele armelor nu­cleare şi militarizării Cosmosului. Dar problemele fundamentale nu au fost soluţionate. De aceea, se impune să fie intensificate şi mai mult ac­ţiunile politico-diplomatice, unirea tuturor popoa­relor, a forţelor realiste, pentru a se ajunge, intr-un timp cit mai scurt posibil, la acorduri reciproc acceptabile, şi pentru a se trece de la declaraţii, la măsuri reale de dezarmare. Intrînd în noul an­­ proclamat de Organizaţia Naţiunilor Unite ca Anul internaţional al păcii — să ne unim forţele cu toate popoarele lumii şi să facem totul pentru ca el să răspundă pe de­plin aşteptărilor şi speranţelor întregii omeniri de a se ajunge la înţelegeri care să deschidă calea dezarmării, a înlăturării pericolului nuclear. Vom face totul pentru întărirea încrederii şi colaborării in Balcani, pentru transformarea aces­tora într-o zonă a păcii, fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. Vom sprijini realizarea de zone denuclearizate in nordul şi centrul Europei, precum şi în alte părţi ale lumii. In actualele împrejurări internaţionale este ne­cesar să se facă totul pentru eliminarea forţei şi a ameninţării cu forţa, pentru soluţionarea tu­turor problemelor litigioase dintre state numai pe Cale politicii, prin tratatiue. Vom depune toate eforturile pentru a contribui activ la soluţionarea problemelor subdezvoltării - inclusiv a datoriilor externe, extrem de mari, ale ţărilor in curs de dezvoltare­­ pentru instau­rarea noii ordini economice mondiale. In întreaga noastră activitate internaţională vom acorda - ca şi pîrsă acum - o atenţie deo­sebită dezvoltării relaţiilor cu ţările socialiste, în­tăririi unităţii şi solidarităţii lor in lupta pentru socialism, pentru progres şi pace in lume. Vom acţiona, de asemenea, cu toată fermitatea pentru extinderea în continuare a relaţiilor cu ţările in curs de dezvoltare, precum şi cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. La baza tuturor acestor re­laţii vom situa, şi în continuare, principiile de­plinei egalităţi, independenţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecului în treburile interne şi avan­tajului reciproc, ale respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur destinele, fără nici un amestec din afară. Intrăm în Noul An cu hotârîrea de a întări conlucrarea cu forţele democratice, înaintate de pretutindeni, cu toate popoarele care doresc pa­cea, pentru a contribui la triumful raţiunii, la înlăturarea pericolului unei catastrofe nucleare, la victoria politicii de dezarmare, securitate şi destindere, la asigurarea viitorului liber şi inde­pendent al poporului nostru, al tuturor naţiunilor lumii. Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Fie ca 1986 - primul an al noului cincinal - să deschidă calea unor noi si tot mai mari rea­lizări in toate domeniile de activitate, in munca și lupta harnicului nostru popor pentru înfăptui­rea hotârîrilor istorice ale Congresului al Xlil-Iea, a Programului partidului, să asigure înaintarea neabătută a patriei pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridicarea gradu­lui de civilizaţie şi bunăstare a întregii naţiuni, întărirea continuă a independenţei şi suveranită­ţii României ! Fie ca anul 1986 să ducă la realizarea unor progrese reale pe calea dezarmării, a destinderii, colaborării şi păcii ! Vă urez din toată inima, dragi tovarăşi şi prieteni, noi şi noi succese în muncă şi viaţă, un An Nou fericit, plin de satisfacţii şi bucurii, îm­plinirea tuturor dorinţelor de mai bine, multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani ! „SEMNE BlISE­­ Sl IN SPORT _ «will ARF “ (Urmare din pag. 1) casă, pe care acum o Inaugu­rez, aproape de clubul in care am găsit condiţii dintre cele mai bune de pregătire şi in palmaresul căruia sper să în­scriu noi victorii. — Aşadar, te gindeşti, deja, la anul care vine... — Cum să nu mă gîndesc ! Mă aşteaptă noi şi importante confruntări, la care doresc să A trecut de miezul nopţii. Legătură telefonică la Baia Mare. La celălalt capăt al fi­rului, Ion Marinescu, preşedin­tele Clubului sportiv municipal. — Cum a debutat noul an la dumneavoastră ? — De puţină vreme m-am despărţit de grupul tinerilor înotători al lui Gheorghe Di­­meca. Se află în ambianţa festivă a „Casei armatei" — chiar peste drum de... bazin — Nicemi Lung, Stela Pura, Ma­ricica Culică, Teodora Haup­­tricht, Simona Spaia. Împreu­nă cu familiile, ca să amintesc doar pe cîţiva dintre cei pre­zenţi. Este sărbătorit nu nu­mai noul an, „1986“, ci şi Ro­bert Pinter, care împlineşte 18 ani. — îi dorim şi noi la mulţi ani şi cu­ mai multe medalii... — Intr-adevăr, înotătorii noştri au de ce să se bucure, avînd în vedere rezultatele obţinute. Gînduri pentru 1986? Multe, foarte multe dorinţe de a face ca... acul cronome­­trului să se oprească mai re­pede ca pînă acum. Avem obţin o recoltă şi mai bogată- Deci, şi o muncă mai intensă... L-am părăsit pe campionul halterelor lăsîndu-l în compa­nia prietenilor, a colegului de club Petre Dumitru — cel care de la Olimpiada de la Los An­geles s-a întors cu un preţios argint­­ şi a rapidistului A­­drian Bran. In faţa bradului, în această „cea mai lungă noapte“, au multe de povestit, multe planuri de pus la punct, sportivi talentaţi, de la care aşteptăm rezultate pe măsură. „ Tuturor, un an bun cu sănătate şi rezultate cit mai bogate ! Mare bucurie in familia Ca­meliei Voinea, prima gimnastă laureată la un Campionat mon­dial plecată de pe meleaguri constănţene. Mare bucurie nu numai pen­tru că tînăra componentă a e­­chipei de „argint" la Montreal se află acasă, ci şi pentru că, împreună cu ea, au venit să serbeze Revelionul şi alte două binecunoscute laureate ale gimnasticii europene şi mon­diale — Lavinia Agache şi Cristina Grigoraş —, cele care ne-au ţinut, de atîtea ori, cu răsuflarea tăiată urmărindu-Ie zborurile incredibile la para­lele sau ne-au încîntat prin graţioasele evoluţii la sol. Oare ce s-ar mai putea spu­ne, pe lingă toate cite s-au scris, despre aceste fetiţe — şi nu numai despre ele — care au fost şi sînt mîndria spor­tului românesc ? încă multe, chiar foarte multe lucruri. De­ci.^ citiţi aceste rin­.’ sumnaţi cititori, una din ci­n­e reportajului de faţă • deja în „febra“ star- , primei mari competiţii a “»«»««.te masă. Sportiva _­fectivă este Otilia Bădescu , np­a campioană a cadete­­’ .cea mai bună între fetele e virsta ei, dar şi printre cele m­ai valoroase... senioare ale „bătrînului continent" —, iar competiţia în cauză este pres­tigioasa întrecere „Europa Top 12* pentru junioare, la care au fost invitate şi cele mai bune două cadete, adică Otilia a eseu şi colega ei de „aur" pildă, despre cum muncesc şi se pregătesc pentru viitoarele întreceri, despre cum învaţă la şcoală. Acum, însă, ele se bucură, se distrează cu acea fervoare caracteristică vîrstei, visind, totuşi, la viitoarele me­­lani ca la nişte preţioase... „jucării“, pe care nu le poţi obţine, însă, fără îndelungate strădanii, pentru că orice „premiu, mare sau mic, nu-i capeţi dacă nu eşti cu adevă­rat cel mai bun. Şi noi tocmai lucrul acesta îl dorim cu toa­te , să fim cele mai bune. Noi şi toate colegele noastre“. Prima medalie, de argint, cucerită de Camelia Voinea împreună cu prietenele din e­­chipă, străluceşte în bradul de Anul Nou. Altele, şi mai preţioase, sunt aşteptate cu ne­răbdare, la ultima ediţie a C.E., Emilia Ciosu. Pentru Otilia, deci, Revelionul 1986 are loc intre două antrenamen­te, „aşa că nici nu poate fi vorba de o... noapte, deoa­rece mîine dimi­neaţă trebuie să fiu, din nou, in sală“. Pînă la „ora de culcare“, în mijlocul familiei, a veseliei generale. Otilia mai găseşte timp să se joace cu păpuşa oferită de frăţiorul mai mic, dar să şi pri­vească, încă o da­tă, la cupele si medaliile care se află in vitrina cu trofee, in aştepta­rea celor din 1986. Şi, pentru că Otilia şi colegele ei, Emilia Ciosu şi Kinga Lohr, vor intra chiar mîine dimineaţă in focul disputelor noului an, le-am urat, firesc, înainte de a ne lua rămas bun de la gazdele noastre, mult succes. „Sperăm — ne-a spus tînăra campioană — ca de la La şase kilometri de Bacău, pe-o coamă de deal, se află satul Luizi Călugăra. De aici a pornit, pentru a cuceri laurii de campioană mondială, cano­toarea Elena Florea, cea care, împreună cu Rodica Alba, a triumfat pe apele lacului bel­gian Hazewinkel. Acum, mare bucurie printre locuitorii sa­tului. „Fiica“ lor a venit pe meleagurile natale să petrea­că împreună această ulti­Medling să primiţi numai veşti­­ bune, chiar dacă noi sîntem cele mai mici concurente ale­­ competiţiei !“. Aşteptăm cu­tă noapte­a anului. A­m venit împreună cu soţul,­­ rugbystul Costică Fiorea, com­ponent al lotului naţional,­­ şi cu prietenul lor, Marco Re-­­­mus, şi el rugbyst, dar la­­ Farul Constanţa. Prilej, deci,­­ de veselie pentru toată lumea.­­ Evident se cîntă, se dansează,­­ se ride, se povesteşte. Despre cite s-au mai făcut prin sat —­­ „şi s-au făcut multe şi de- I osebite lucruri, maică, pentru­­ că am avut rod bogat“ — pînă la „cum a fost, acolo, pe a- I pele acelea, de-am prins cu toţii I de bucurie, cinc­ v-am văzut ■ la televizor, învingătoare ?!...“ Poveşti frumoase. Dar ade- 1 vărate. Cu tinere svelte, pie- I cate de pe minunate meleaguri carpatine pentru a spori pres- I tigiul sportului românesc. „Ne aflăm, acum, la jumătatea dru­ g­­ului spre o nouă Olimpiadă,­­ împreună cu colega mea, Ro­ g­dica Alba — căreia îi transmit, de aici, de la mine de-acasă, ■ urarea să fim din nou cam- | pioane — ne-am­ pus în gând , să ne menţinem în frunte, să aducem canotajului românesc I noi şi cu­ mai preţioase me- I dalii. Nu va fi uşor. Dar orice­­ obstacol poate fi învins dacă vrei şî dacă ştii ce trebuie să­­ faci“.­­ Semne bune anul­are... La mulţi ani, 1980 , Grupaj realizat de Emanuel FÂNTANEANU [ Fotografii de : Aurel D. NEAGU ? SĂRBĂTOAREA MAJORATULUI TRADIŢIA NU SE DEZMINTE Formăm numărul de telefon al modernului hotel „Crişana“ de la Băile Felix. In frumoa­sa sală a restaurantului s-au reunit pentru această noapte festivă, alături de numeroşi oameni ai muncii, şi cîteva binecunoscute atlete. Doina Melinte, Cristieana Cojocaru­, Fiţa Lovin, Iulia Beşliu, un „cvartet" care a smuls, în a­­nul abia încheiat, ropote de aplauze din partea miilor de spectatori aflaţi în tribunele arenelor atletice, precum şi e­­logioase aprecieri din partea specialiştilor. După un scurt moment, auzim vocea cunos­cută a campioanei europene, Doina Melinte. — Felicitări pentru succesele trecute şi îţi dorim altele şi mai mari ! — Vă mulţumesc pentru u­rare ! Sper că noi, atletele, vom avea şi în continuare un cuvînt greu de spus în dispu­ta pentru medaliile de aur ale marilor competiţii. — Cum vă simţiţi ? — Este o atmosferă sărbăto­rească deosebită, gazdele stră­­duindu-se să ne ofere v­rea­­mai plăcute surprize. Ne sim­ţim minunat. De altfel, este locul unde întotdeauna ne-a plăcut să venim. Ce va urma după programul de Revelion ? Bineînţeles, cel de pregătire, pe care-l vom continua în zi­lele următoare, conform gra­ficului stabilit. Oricum, eu, so­ţul şi toate colegele sperăm într-un an cît mai plin de succese. Acum vă las, sînt in­vitată la dans !... — La mulţi ani ! CEL MAI SCURT REVELION UN „TRIO“ LAUREAT FIICA SATULUI - MÎNDRIA SATULUI în faţa tradiţionalului brad de Anul Nou,­­ frăţiorul ii oferă tinerei campioane a teni-­­ suiţii de masă, Otilia Bădescu, o păpuşă pentru... timpul liber n •Şi în anul care vine, să obţii succese tot mai mari" — îi urează soţul, campioanei mondiale a canotajului, Rodica Arba ÎN AŞTEPTAREA UNEI NOI FINALE Ne continuăm Itinerarul. Su­năm la unul din apartamen­tele aflate în mereu noul car­tier bucureştean Colentina. Gazda, Şerban Demetrescu, u­­nul­­ dintre cei mai fervenţi susţinători ai poloiştilor de la Dinamo, nu pare surprins. Poate că se şi aştepta la o vi­zită a reporterului sportiv, şi aceasta pentru că în jurul me­sei s-au reunit, împreună cu prietenii, şi elevii antrenoru­lui Iuliu Capşa, adică Vlad Hagiu şi Cătălin Moiceanu, dar şi portarul rapidist Mihai Simion, toţi trei componenţi de bază ai reprezentativei na­ţionale, întrebări scurte. Răspunsuri fulgerătoare, ca nişte lovituri de la 4 metri : „A fost un an bun pentru noi, cu o finală de cupă europeană, e drept, de puţin ratată, dar dorim o revanşă în faţa numeroşilor noştri suporteri" — C. Moi­­ceanu : „Am revenit la forma care m-a consacrat şi aceasta mă bucură nespus, hind hao­­tărît să mi-o menţin cît mai mult timp neschimbată. Este şi nevoie, dacă ne gîndim cîte goluri mai am de marcat..." — V. Hagiu :­­„în campionat, mă voi... opune cu hotărîre ca Vlad şi Cătălin să ajungă gol­­geteri. Va fi un semn că sînt, la rîndul meu, în formă. Oare ce echipă nu-şi doreşte un portar în zile bune, iar eu nu vreau să dezamăgesc“ — M. Simion : „Noi­ aşteptăm meciuri frumoase şi rezultate cît mai bune, cu victorii des­pre care să scrie toate zia­rele..." — prietenii. La despărţire, un pahar de şampanie pentru viitoarele succese. GINDURI PENTRU NOUL AN, 1986 PREGĂTIREA PENTRU MUNCĂ ŞI VIAŢĂ, O ÎNALTĂ ÎNDATORIRE A TINERETULUI ! Anul 1985 mi-a adus multe satisfacţii, selecţionarea în echi­pa reprezentativă de juniori a României ,fiind pentru mine o mare onoare şi responsabilitate. M-am străduit să răspund pe măsura pregătirii riguroase pe care am avut-o asigurată aca­să, la Deva, şi la lot. Victoria obţinută la Cottbus, la Campio­natele europene de atletism pentru juniori în proba de 1500 m, mi-a dat o şi mai mare în­credere în forţele mele. Am ascultat în noaptea de Anul Nou Mesajul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU şi am înţeles, din nou, ce răspunderi revin tinerei generaţii, întregu­lui popor, pentru a face din România socialistă o ţară şi mai mîndră şi mai frumoasă. Iată de ce consider că, la de­­butul întrecerii supreme a atle­tismului juvenil, Campionatele mondiale de juniori, din vara acestui an, sarcina mea de onoa­re este obţinerea unei medalii cît mai strălucitoare.. In afara marilor examene sportive, în acest an mă aşteaptă şi importante examene şcolare, ceea ce îmi prilejuieşte expri­(Urmare din pag. 1) Kolbotn­­ ştiu, însă, că, de fie­care dată, medaliile obligă ! Nu numai pe cei care le-au ob­ţinut ci, uneori mai mult, şi pe cei care îi pregătesc. Am păşit într-un nou an de muncă în care ne angajăm să facem totul pentru a răspunde prin succese cît mai mari grijii părinteşti pe care partidul,­­personal tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU o poartă pentru marea gîndurilor de recunoştin­ț­ă faţă de tovarăşa academician r. ing. Elena Ceauşescu, savant de renume mondial, care militează, cu atîta dragos­te părintească, pentru continua dezvoltare a invăţămintului ro­mânesc, pentru ca toţi tinerii să devină bine pregătiţi pen­tru profesiune şi viaţă. ana padurean campioană europeană de juniori la atletism dezvoltarea continuă a sportu­lui românesc, pentru afirmarea deplină a tineretului României socialiste. 1986 este, pentru noi, sportivi şi antrenori, nu numai anul unor­ alte mari şi grele examene“ (Campionate mon­diale şi europene), ci şi al doi­lea an, poate cel decisiv al noului ciclu olimpic. Il aştep­tăm cu speranţe, cu hotârîrea fermă de a munci cît mai bine, la nivelul cerinţelor şi al con­diţiilor ce ne-au fost create. MEDALIILE OBLIGĂ, DE FIECARE DATĂ! • í^eessasuuaisiiB/iMiMé^muBass SĂPTĂMÎNA CUPELOR EUROPENE PENTRU HANDBALUL FEMININ La sfârşitul acestei săptă­­mîni, trei echipe feminine româneşti de handbal încep o nouă campanie — totdeauna a­­nevoioasă — de urcare spre vîrful ierarhiei în cupele europene. Ţelul pe care şi l-au propus, în acest an, Şti­inţa Bacău (în „C.C.E."), TE­­ROM Iaşi („Cupa cupelor") şi Chimistul Rm­. Vîlcea („Cupa Federaţiei Internaţionale de Handbal“), este calificarea în fazele superioare ale competi­ţiilor şi chiar câştigarea trofe­elor puse în joc. In ultimii ani, reprezentan­tele handbalului românesc s-au afirmat mereu în întrecerile continentale: în 1984 Chimistul Rm. Vîlcer (feminin), şi în 1985 H. C. Minaur Baia Mare (masculin) cîştigînd „Cupa I.H.F.“ In ediţia 1985/1986 — ca şi în cea precedentă, de altfel — formaţiile româneşti prezente la startul în cupele europene au fost trase la sorţi direct în optimile de finală, ele urmînd să susţină pe teren propriu meciul-tur al acestei faze. In „Cupa campionilor euro­peni", Ştiinţa Bacău­­anul trecut, în aceeaşi competiţie, a depăşit trei tururi, dar meciurile cu Spartacus Budapesta şi Radnicki Belgrad au fost deo­sebit de grele) va evolua în compania echipei suedeze Po­­lisens Stockholm. Celelalte me­ciuri : ASK Vorwarts Frank­furt pe Oder (R.D. Germană) — LP, Frederiksberg (Danemar­ca), ATV Basel-Stadt (Elveţia) — KS Cracovia Krakow (Polo­nia), Spartak Kiev (câştigătoa­rea de anul trecut) — USM Gagny (Franţa), ZSKA Septen­­vinske Zname Sofia — Iskra Partizanske (Cehoslovacia), TSV Bayer 04 Leverkusen (R. F. Germania) — Buducnost Titograd (Iugoslavia, anul tre­cut a câştigat „Cupa cupelor"), BW Hypobank Südstadt (Aus­tria) — Iber Valencia (Spania), Vasas Budapesta — MAC Hă­răzim Ramat Gan (Israel). „Cupa cupelor" are, în acest an, printre protagoniste, pe TEROM Iaşi (joacă în compa­nia formaţiei vieneze Renault Landhaus), în celelalte meciuri urmând să evolueze : Automo­bilist Baku (URSS) — Start Bratislava (Cehoslovacia), HK Rodovre (Danemarca) — Knatt­­spyrnufelagid Valin (Islanda), Sverresborg Trondheim (Nor­vegia) — SV Fides St. Gallen (Elveţia), Spartacus Budapesta — TSC Berlin (R. D. Germană), DPS Kremikovski (Bulgaria) — TBC Cassano Magnago (Italia), Radnicki Belgrad — Mades Se­­guros (Spania), AHV Swift (Olanda) — VfL Engels-Kir­­chen (R. F. Germania). Chimistul Rm. Vîlcea doreşte — deşi din formaţie lipseşte hand­­balista nr. 1. Maria Verigeanu, ea urmînd a deveni mamă în aceste zile — să reediteze per­formanţa de acum doi ani. Duminică va face primul pas, jucînd acasă cu TV Lützellin­den (R.F. Germania). Celelalte dispute din „Cupa LH.F.' s Lo­komotiv Zagreb (Iugoslavia) — VIF G. Dimitrov Sofia, Este­block Ferrara (Italia) — Drazs­­tevnik Topolatky (Cehoslova­cia), BC Bordeaux (Franța) — IF Gjerpen Skien (Norvegia), CB Hernani (Spania) — HF Ty­­reso (Elveţia), DHC Neerpelt (Belgia) — MVSC Debreţin (Ungaria), WAT Fünfhaus Vie­­na — SC Altinordu (Turcia), Ion GAVRILESCU Divizionarele ,,A“ * la jumatatea campionatului . AŞTEPTAREA TRADITSALT După o perioadă de anoni­mat, cind naviga în a doua parte a clasamentului, fără pretenţii, doar la­­cota“ mini­mei rezistenţe, formaţia A.S.A. Tg. Mureş a reuşit în finalul ediţiei trecute a campionatului o clasare meritorie, locul 6 conferindu-i dreptul de a par­ticipa la întrecerile „Cupei Balcanice“. Această spectacu­loasă plasare în apropierea fruntaşelor Diviziei „A“, su­gera ideea că jucătorii mure­şeni d­in marea lor majoritate tineri­­este de relevat atitudinea conducerii tehnice şi a asocia­ţiei privind atenţia pe care o acordă schimbului de mîine), au ajuns la maturitate, expe­rienţa competiţională acumu­lată fiind şi ea un argument pentru performanţe viitoare. Iată însă că startul în acest tur a fost pentru echipa lui Ispir o adevărată lovitură, în­­frîngerea din prima etapă, pe teren propriu, în faţa forma­ţiei F.C. Argeş operînd adine asupra moralului mureşenilor, scoţînd la iveală o anume la­bilitate psihică, în fapt un mare — din păcate — punct sensibil. Rămasă efectiv în bloc-starturi, echipa mureşeană a intrat apoi în derivă după al doilea insucces acasă, cu Steaua. Cu 24 la „adevăr“, mureşenii se zbăteau anevoie undeva în zona subsolului, în­­cercînd să prindă direcţia cîr­­mei, pierdută din mină. „Nu mai aveam echilibru, ne ba­lansam tot timpul. Căutam re­dresarea, vizam strîngerea rîndurilor, schimbarea men­talităţii de abordare a meciu­rilor, căpătarea încrederii", aşa caracteriza preşedintele a­­sociaţiei, Cornel Cacovean, pe­rioada mai puţin fastă pe care o traversa echipa. Marile eforturi depuse şi-au găsit cu timpul rodul, mure­şenii izbutind în două depla­sări consecutive să adune nu mai puţin de trei puncte : vic­torie la Oradea şi egal la Bucureşti, cu Dinamo, acest din urmă rezultat fiind consi­derat la momentul respectiv cea mai mare surpriză a turu­lui. Au fost două zvîcniri care au redresat, în bună măsură, contul echipei la „adevăr". Dar meciurile care au urmat au dezvăluit însă şi un alt ade­văr. Acela că jucătorii mure­şeni nu se pot debarasa de ati­tudinea greşită pe care o au uneori de a-şi subaprecia ad­versarii. Şi astfel, nou promo­vatele Petrolul Ploieşti şi „U“ Cluj-Napoca, considerate „va­luri mici“ şi deci uşor de de­păşit în viziunea mureşeană, au plecat cu cite un punct. Două remize în final de sta­giune care au avut darul să contureze şi mai sugestiv par­cursul sincopat al formaţiei din Tg. Mureş. Un traseu de­venit... tradiţional dacă com­parăm poziţiile ocupate la în­cheierea ultimelor trei tururi de campionat. Iată-le : locul 13 în 1983—84, locul 8 în 1984— 85 şi locul 13 în 1985—86. Deci mai mult decit convingător. Ce determină această mai puţin spectaculoasă alternanţă a salturilor cu căderile echipei din prima linie, tinerii Soare şi Muntean, precum şi ale­­bă­trînului“ Fanici, au rămas ne­valorificate, ei căutînd mai mult rezolvări personale, care n-au avut sorţi de izbîndă. Era foarte clar că angrenajul echi­pei scîrţîie, resimţind lipsa a­­celei piese de legătură care să confere turaţia impusă de mo­mentele jocului, să limpezeas­că şi să canalizeze eficient acţiunile. Este un serios sem­nal de alarmă pentru condu­cerea tehnică problema con- 13. A.S.A. TG. MUREŞ 17 6 3 8 16-23 15 ® Punctaj „acasă“ : 12 (a pierdut cite două puncte cu F.C. Argeş şi Steaua, cîte unul cu Petrolul şi „U“ Cluj-Na­poca). ® Punctaj „în deplasare“ : 3 (a obţinut două puncte cu F.C. Bihor şi unul cu Dinamo). ® Golgeterii : Fanici 5 goluri, Muntean 3, L. Popa şi Cior­­ceni — cîte 2, Soare, Botezan, Fodor şi Jenei — cîte unul.­­ Lotul : Jenei şi Muntean — cîte 17 meciuri. Fodor, Soare şi Botezan — cîte 16, Szabó şi Fanici — cîte 15 Ispir­a 1 L. Popa — cîte 13, C. Hie şi Ciorceni — cîte 12 Varo 10, S. Dumitrescu şi V. Marton — cîte 9, Albu şi Vodă — cîte 4 Naşte 3 Chibdi­lean 2, Mathe şi Moldovan — cite unul. ® Cartonaşe galbene : 18 ; cele mai multe : Fodor şi Both II — cîte 4. ® Cartonaşe roşii : nici unul. © Nu a beneficiat de nici o lovitură de la 11 metri. ® A expediat 175 de şuturi (118 acasă — 57 în deplasare) dintre care 75 pe poartă (44 acasă — 31 în deplasare), mureşene ? Să încercăm un răspuns. Pornind de la faptul binecunoscut că fiecare forma­ţie are în componenţă un li­der al său, adică acel jucător in jurul căruia ceilalţi se a­­dună şi i se subordonează fără prejudecăţi, trebuie spus că A.S.A. duce lipsa unui aseme­nea jucător. O absenţă evi­dentă, care nu o dată a impie­tat asupra exprimării în joc, cu o evoluţie fără orizont, fără o idee clară, fără con­sistenţă, manieră prin care e­­chipa a plătit un mare tribut. A încercat să urce la rampă Ispir, decanul de vîrstă, dar a fost greu pentru unul din „linia a treia“. S-a străduit C. Ilie, insă desele accidentări i-au frînt intenţiile. Se aştep­ta să intre în rol Roth II, dar nici el n-a reuşit să-şi apro­prie partitura. Şi astfel, cali­tăţile recunoscute ale celor jucătorului de joc trebuie no­tată cu majuscule în agenda de lucru a antrenorilor. La fel şi aspectul psihic, dar şi cel disciplinar, de­ vreme ce în contul echipei apar 18 carto­naşe galbene, total care la rîndul lui scoate la iveală u­­nele carenţe de educaţie, ma­rea majoritate a avertismente­lor fiind primite pentru pro­teste. Suporterii mureşenilor ar pu­tea veni — pentru sezonul de primăvară — cu argumentul tradiţiei, spunînd că în retur echipa lor favorită va avea un... tradiţional salt. Il aştep­tăm, pentru că, pe lingă com­portarea din campionat, co­echipierii lui Ispir au o da­torie în plus, aceea a repre­zentării fotbalului nostru în „Cupa Balcanică". Adriort VASILESCU LA ÎNCHEIEREA TURULUI ÎN DIVIZIA „C" j§es*ia a I!»& • Inter Vaslui a dat, cum se spune, lovitura în ultima confruntare a turului, cind pe teren propriu a dispus de fruntaşa de pînă atunci, Uni­rea Dinamo Focșani, și a tre­cut pe primul loc. Deși pînă la acel joc a fost de departe cea mai bună echipă a grupei. Unirea Focşani (prezentă şi in „16“-imnile „Cupei Româ­niei“) a trebuit să cedeze for­maţiei care a „mers“ tot timpul în... plasă şi a ţîşnit­ la potoul primei jumătăţi a curse. Noul lider are numai două înfrîngeri în tur (la Pro­letarul Bacău şi C.S.M. Bor­­zeşti, ambele în deplasare), ceea ce constituie un record în sezonul de toamnă. La „ade­văr“ are +12 p, obţinînd trei victorii în deplasare — la Steaua Mecanica Huşi, Parti­zanul Bacău şi Mecanica Vas­lui — şi „remizted“ de trei ori, tot de deplasare, dar cu echipe mai modeste, ca Mine­rul Comăneşti. Constructorul Odobeşti şi Luceafărul Ad­­jud. 9 Seria a II-a este gol­­getera campionatului cu 357 de goluri marcate (media de meci fiind 2,9). © Jucătorii formaţiilor din această gru­pă au primit in cele 15 etape un număr mare de cartonaşe galbene — 127. © Dintre noi­le promovate, Proletarul Ba­cău s-a comportat remarca­bil, fiind aproape tot timpul de prim-plan. De schimb, Voinţa Petrolistul Rm. Să­rat n-a putut ţine pasul cu restul competitoarelor. L Inter Vaslui 15 1 0 3 2 28-13 33 2. Unirea Focş. 15 11 0 4 41-15 31 (­ penalizată cu 2 p) 3. CSM Borzeşti 15 9 3 3 31-13 30 4. Mec. Vaslui 15 8 2 5 28-17 22 5. Prolet. BC. 15 8 0 7 26-22 24 6. Uni. Negrești 15 7 1 7 20-27 22 7. Pet. Moinești» 15 6 3 6 25-21 19 8. Mec. Huși 15 7 0 8 18-25 21 9. Part. Bc. 15 6 2 7 29-15 20 IBl Text. Buhuși 15 6 2 7 23-25 20 11. Constr. Odob. 15 6 1 8 25-25 19 12. VÎnt. Gugești 15 6 1 8 10-22 19 13. Luc. Adjad 15 5 3 7 10-14 18 14. Chim. Mârăș. 15 4 2 9 13-22 14 15. Voința Rm. S. 15 4 2 9 13-39 14 16. Miner. Corn. 15 2 5­­ 19-38 11 ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDINA­RA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1986 FAZA I : EXTRAGEREA I : 14 31 81 62 38 70 5­6 50 67 ; EXTRAGEREA A I-a: 20 64 51 10 76 78 4 38 1 25. FAZA A H-a : EXTRAGE­REA A III-a : 90 25 56 86 69 83 54 64 17 8 ; EXTRAGEREA A IV-a : 45 88 31 3 21 49 42 67 60 68 ; EXTRAGEREA A V-a : 64 6 30 22 27 29 49 90 15 14 ; EXTRAGEREA A Vl-a : 4 70 62 50 45 54 69 25 46 41 ; EXTRAGEREA A Vl-a : 53 69 56 19 13 22 86 75 67 30 ; EXTRAGEREA A VLII-a : 42 90 85 51 76 2 41 55 79 12 ; EX­TRAGEREA A IX-a : 9 46 81 20 27 80 61­­ 57 31 ; EXTRA­GEREA A X-a : 56 58 84 15 82 30 38 87 26 47. FAZA A I-a : EXTRAGE­L­A ÎNCEPUT VÎNZAREA BI­LETELOR LA TRADIȚIONALA TRAGERE EXTRAORDINARA PRONOEXPRES A NOULUI AN, DIN 8 IANUARIE 1986 I­­n toate agenţiile Loto-Prono­­Sport şi prin vinzătorii volanţi se găsesc bilete pentru TRAGEREA EXTRAORDINARA PRONOEX­PRES A NOULUI AN, din 8 ia­nuarie. " . Se aduce la cunoştinţa partici­panţilor că in cadrul a 10 ex­it EA A Xl-a : 11 21 15 32 9 79 89 71 64 23 . EXTRAGEREA A XI-a : 47 62 6 88 39 45 65 14 80 61. FOND TOTAL DE CIŞTI­­GURI : 12.907.929 lei. trageri, în trei faze, cu un total de 60 numere, se vor atribui : autoturisme „DACIA 1300", ex­cursii în R.D. Germană şi câşti­guri în bani de valoare fixă şi variabilă. Ciştigurile de la faza A m-a suplimentară se suportă din fondul special al sistemului Pronoexpres. Biletele de 25 lei praticipă la toate cele 10 extra­geri. Mai multe bilete, mai multe şanse de cîştig !

Next