Sportul, februarie 1986 (Anul 42, nr. 11235-11258)

1986-02-01 / nr. 11235

­”"°~A­NUL XLII - Nr. 1. 235 | 4 PAGINI - 50 BANI | Skabátá 1 februarie 1986 | SIMNIA A COBORÎ! ÎN STADION... IAR „STADIONUL“ A URCAT ÎN LABORATOARELE ŞTIINţEI! Centrul de cercetări pentru educaţie fizică şi sport, unitate specializată a C.N.E.F.S., fiin­ţează din anul 1967, fiind una din creaţiile ultimelor două decenii, perioadă pe care o nu­mim cu mîndrie „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU“. Activitatea centrului este o­­rientată in spiritul documente­lor Congresului al XIV-lea al partidului şi al Congresului şti­intei şi învăţămîntului, avînd la bază ideea că cercetarea şti­inţifică trebuie să-şi adu­că o sporită contribuţie la promovarea progresului teh­­nico-ştiinţific în toate domeni­ile economiei naţionale şi ale vieţii sociale, în speţă în do­meniul educaţiei fizice şi spor­tului de performanţă. In Programul privind dezvol­tarea activităţii de educaţie fi­zică şi sport în perioada 1985— 1990, cercetării ştiinţifice i se acordă o importanţă deosebită. Mai mult ca oricînd, ea este chemată să acţioneze ferm pen­tru aplicarea în activitatea de educaţie fizică şi sport a ce­lor mai noi cuceriri ale revo­luţiei tehnico-ştiinţifice, factor hotărîtor al creşterii contribu­ţiei mişcării sportive la întări­rea sănătăţii populaţiei, ca şi al dezvoltării şi perfecţionării procesului de formare a spor­tivilor de înaltă performanţă, în organigrama centrului de cercetări sunt cuprinşi profe­sori de educaţie fizică (meto­­dologi), ingineri, biologi, fizio­­logi, psihologi etc., toţi uniţi într-un efort comun, slujirea cercetării, a ştiinţei sportului şi mărirea capacităţii de mun­că, a ştiinţei performanţei. Unitatea este structurată pe compartimente de profile dife­rite, cum ar fi laboratoare de biometrie şi biomecanica, bio­chimie, fiziologie, laborator de cercetări farmacologice (control doping), laborator cu mijloace audio-vizuale, oficiul uic de calcul, compartiment pentru cercetări in domeniul educaţiei fizice şcolare şi laboratorul de proiect­aire şi construcţie de pro­totipuri. In preocupările tematice, desprinse din planul unic, co­lectivul de cercetători abor­dează problematica sportului de înaltă performanţă la nivelul loturilor olimpice, naţionale, a­­vînd şi preocupări ştiinţifice în domeniul menţinerii şi întări­rii sănătăţii populaţiei, prin introducerea şi transferul de tehnologii noi, cit mai eficien­te în planul activităţii de e­­ducaţie fizică şi sport de masă. Viziunea modernă a cercetă­torilor este direcţionată spre o cercetare multidisciplinară. Rea­lizările tînărului colectiv (îm­preună cu specialiştii federa­ţiilor şi al loturilor olimpice) au contribuit la modernizarea procesului de antrenament in­tr-o viziune cibernetică şi sis­­temică. Printre acestea, e­­numerăm mod­el­area antrena­mentului sportiv, raţionalizarea şi standardizarea mijloacelor în scopul optimizării şi dirijă­rii ştiinţifice a pregătirii spor­tivilor. Rezultate — bune — in consecinţă s-au obţinut in domeniile canotajului, caiacu­lui şi canoel, atletismului — fond şi semifond —, handbalu­lui, Înotului, judoului, luptelor şi halterelor. Este de remarcat şi aportul inginerilor mecanici şi electro­­nişti Dorin Constantinescu, Vladimir Schor, Dan Bostan, Piere Hitlerim, Dumitru Po­­pescu în proiectarea şi con­struirea unor aparate-prototip pentru obiectivizarea şi testa­rea potenţialităţii biologice şi psihologice în sportul de per­formanţă. Putem aminti aici construirea simulatorului şi­­a trenatoarelor pentru canotaj, caiac­ cance, înot, atletism fe­ler gări şi aruncări­. De subli­niat că şi mini-nucleul de a­­n­al­işti a reuşit să introducă pe calculator informaţii reieşite Elena DOBINCA (Continuare in pag. 2—3) La Piteşti, în Divizia „A“ la handbal (feminin) JOCURI SPECTACULOASE ÎN PRIMA ZI A TURNEULUI­ ­ Astăzi, derbyul Ştiinţa Bacău - Rulmentul Braşov PITEŞTI, 31 (prin telefon). Spectatorii care au umplut pînnă la refuz Sala sporturilor din­ localitate au asistat la primele jocuri ale ultimului tur­neu feminin de handball. Di­vizia „A“, înaintea stabilirii grupelor valorice 1—6 și 7—12. Au fost meciuri de un bun nivel tehnic și spectacu­lar. Iată amănun­te de la partidele disputate : BELONUL SAVI­­NESTI — CSM IN­DEPENDENTA SI­BIU 16—17 (7—4). Pînă în min. 28, sibiencele marcase­­ră doar un singur gol din acţiune,­­multe dintre a­­tacurile lor fiind ratate copilăreşte. Handbalistele din Săvineşti puteau şi ele să cîştige, deşi au fost domi­nate majoritatea timpului. Au în­scris : Brănuţ 7, Bu­lişca 4, Chirică 2, Florea 1, Enea 1, Bursuc 1 (Rel.), Mohanu 5, Olteţea­­nu 3, Coşulţchi 3, Hamza 3, Gloss 2, Căpăţînă 1. Au condus bine : M. Marin (Bucu­reşti) — R. Iamandi (Buzău). TEXTILA DOROBANŢUL PLOIEŞTI — CONFECŢIA BUCUREŞTI 16—28 (5—16). Handbalistele din Bucureşti, cu serii de trei, cinci şi chiar opt goluri consecutive, marcate în majoritatea lor pe contraatacuri iniţiate de portarul Maria Preda. Ion GAVRILESCU (Continuare in pag. 2­ 3) Băcăuanca Mariana Tîrcă (stingă) a înscris Cele mai multe goluri pentru echipa sa, Ştiinţa, în partida pe care a susţinut-o ieri Turneele campionatului masculin de volei NEÎNVINSE, STEAUA ȘI DINAMO SUSȚIN AZI MECIUL DERBY (Cronicile in pag. 2—3) ­n vizorul analizei cluburilor sportive EFICIENŢA PREGĂTIRII PERFORMERILOR DE AZI ŞI DE MI­NE Pe marginea „furnalelor“ cu foc continuu, unde se făuresc performanţele, din acri, preţios aliaj care este investiţia de m­uncă, talent şi rigoare ştiin­ţifică, acum la ordinea zilei se află analiza lucidă, exi­gentă, a rezultatelor muncii de un an de zile. Prin vizorul criticii şi autocriticii, plenarele cluburilor sportive din Întreaga ţară fac bilanţul primului an din actualul ciclu olimpic, ce­l care a însemnat şi startul nou­lui plan de dezvoltare a acti­vităţii sportive de masă şi de performanţă pe perioada 1985- 1990. Etalonul aprecierii tre­buie să-l constituie, firesc, e­­ficienţa procesului de pregă­tire a performerilor de azi şi de mîine, capabil să asigure acun flux neîntrerupt al ma­rilor rezultate „made in Roma­nia“, competitive la cele mai mari întreceri internaţionale. Ceea ce presupune transpune­rea în viaţă a preţioaselor in­dicate cuprinse în Mesajul adresat Conferinţei pe ţară a mişcării sportive de secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, nu vizează atingerea unei noi ca­lităţi şi nu acest amplu pro­ces formativ al tinerei ge­neraţii, care este sporiri. Pro­ces care solicită o dinamică ir­ei­ecvata realităţilor noastre e­­conomico-sociale, introducerea şi generalizarea metodelor mo­derne de antrenament, pe progresului tehnic, creşterea responsabilităţii tandemului sporti­v-antrenor. Clubul sportiv Tractorul Bra­şov reprezintă un puternic co­lectiv muncitoresc, întreprin­derea constructoare de trac­toare. Activind chiar pe maree platformă industrială a între­prinderii, unde trăiesc şi mun­cesc cei peste 25 000 de oameni ai muncii cu familiile lor, clu­bul aduce în peisajul cotidian, in programul de viaţă al celor cărora li se adresează, exerci­ţiul fizic şi sportul. Pentru oni mulţi­­şi în cadrul „Dacia­dei“ au participat, în anul tre­cut, peste 15 000 de oameni ai _______________Pari SLĂVESCU (Continuare In pag 2—3) „Cupa Carpaţi“ şi campionatele naţionale de schi fond pentru juniori CURSELE DE ŞTAFETĂ AU OFERIT O ATRACTIVĂ ÎNTRECERE PIATRA FINTINELE, 31 (prin telefon)­ Vreme splendidă, or­ganizare excelentă şi atractive întreceri în ziua a doua a con­cursului Internaţional de schi fond, dotat cu „Cupa Carpaţi“, şi a campionatelor naţionale ale juniorilor. Traseele foarte bine amenajate, competenţa corpului de oficiali şi dorinţa de afirmare a tinerilor sportivi au contribuit din plin la reu­şitei spectacolului oferit de cursele de ştafetă. De aluirl, delegata F.I.S., Stefka Korjo­­carova (Bulgaria), ne-a spus : „Trebuia să afirm că totul este splendid, aici, la Piatra Fîntî­­niie. Pîrtiile de concurs riva­lizează cu cele mai renumite pe care le cunosc. Oamenii sunt minunaţi, iar arbitrii muncesc din zori şi piuă-n noapte pen­tru ca totul să fie pus la punct. Felicitări . Fetele şi-au disputat întâie­tatea pe distanţa de 4X5 km. Echipa Centrului olimpic a obţinut o victorie scontată şi categorică în „Cupa Carpaţi“, în timp ce fetele de la C.S.Ş. Miercurea Ciuc au devenit campioane naţionale. Ileana Hangan a pornit în primul schimb a­l echipei noastre „o­­limpice“. Cu o tehnică superi­oară și alunecare perfectă, ea a realizat cel mai bun timp al zilei. Adina Tuţulan nu a fost în apele sale, realizînd un timp mai slab, dar a predat, totuşi, ștafeta Mihaelei Fîc cu multe secunde avans. Aceasta, Împreună cu ultimul schimb, Daniela Filimon, au meci foarte bine, obţinînd o fru­moasă victorie. Pe poziţi­a următoare, C.SJS. Miercurea Cluj şi Combinata Bulgaria» România. In cursa de 4X10 dea juniori mari, formaţia A&A. Braşov pornea favorită prin prisma rezultatelor Înregistrate de juniorii săi în cursa Indi­viduală de joi Ea a avut, to­tuşi, destul de furcă cu spor­tivii de la C.S.Ş. Bistriţa, caca Pori IOV­AN (Continuare In pag. 2-3) La mezina ramurilor nataţiei din ţara noastră — săriturile în apă — se observă, de cîţiva ani, strădania de a ieşi din anonimat, de a obţine perfor­manţe bune pe plan interna­ţional, aşa cum au izbutit Ru­­xandra Hociotă la două ediţii ale „Cupei Europei“ (cu echi­pa) şi la „Universiada“ din a­­­nul 1981, Luiza Nicolaescu şi Cristina Timar la Campionate­le europene de junioare din 1983, Cristina Szakács, Ileana Pirjol şi Andreea Dragomir la „Concursul Prietenia“, toate ur­­cînd pe podiumul de premiere al întrecerilor respective. In anul recent încheiat, cursul as­cendent al rezultatelor, cu care se pot mîndri sportivii şi an­trenorii lor, a continuat, punc­tul culminant constituindu-l Campionatele europene de se­nioare de la Sofia, unde, deşi nu au fost medaliate, Ileana Pirjol (locul 4 la platformă) şi Isabela Bercaru (locul 5 la trambulină) au realizat, prin poziţiile ocupate, cele mai bu­ne performanţe obţinute vreo­dată de vreun săritor român la cea mai prestigioasă competi­ţie continentală. Desigur, nu poate fi omisă nici micuţa Da­niela Popa (la 7 noiembrie 1985 a împlinit abia 13 ani !), cla­sată pe locul secund în proba de sărituri de la platformă a „Concursului Prietenia“, de la Brno, după o luptă aprigă pen­tru locul I, de care au despăr­ţit-o numai 5 puncte. în sfîr­­şit, să nu uităm că, tot în 1985, săritorii români au avut comportări foarte bune la Cam­pionatele balcanice de seniori (Ileana Pirjol a ocupat primul loc la platformă şi la „3 m“, iar echipa feminină a cucerit şi ea locul I) şi de juniori Dumitru STANCULESCU (Continuare în pag. 2—3) SERIALUL NATAŢIEI (VI) SĂRITORII, ÎN EVIDENT SALT CALITATIV, A TINTESC REZULTATE SI MAI BUNE în aceste zile, patinoarul artificial din Poiana Braşov cunoaşte o animaţie deosebită. Tineri şi vîrstnici, începători şi avansaţi, amatorii patinajului petrec plăcute momente de destindere, iar harnicii gospodari ai patinoarului se străduiesc — şi reuşesc — să le ofere condiţii dintre cele mai bune. Foto : Costin CHIRIAC

Next