Sportul, iulie 1986 (Anul 42, nr. 11361-11387)

1986-07-02 / nr. 11362

APĂRAREA AVANSATĂ ÎN HANDBAL - IMPERATIV, NU OPȚIUNE ÎNTRE „IMPUS" Sl „ALES" ! Pe pi-»TM mondial, in ultima vreme s-a accentuat folosirea diferitelor sisteme de apărare avansată. Este, de altfel, ca­racteristica principală a hand­balului modern, evidentă atit la echipele feminine, cit si la cele masculine, începind de la Vîrstele cele mai mici. Dacă în urmă cu un deceniu, de pildă, tendința spre jocul agresiv in apărare era numai o premisă a succesului, acum această ma­nieră de abordare a jocului, in care posesia mingii este de partea adversarului reprezintă o certitudine, cu efectele be­nefice corespunzătoare. Este suficient, credem, să reamintim evoluţia echipei Iugoslaviei la precedentele Campionate Mon­diale, din Elveţia, în care apă­rării avansate, agresive pînă la limitele regulamentului, uneori chiar trecind de semicercul de la 9 m­ i-au revenit cuvenitele elogii şi merite în obţinerea titlului suprem. O asemenea pledoarie ar pu­tea părea desuetă specialiştilor handbalului, unanimi în a re­cunoaşte avantajele folosirii diferitelor sisteme de apărare avansată. Am readus, totuşi, in discuţie acest subiect, pentru a evidenţia ci­neva aspecte relie­fate cu ocazia finalelor Cam­pionatelor Naţionale de ju­niori, ştiut fiind faptul că F.R. Handbal a trebuit SA IMPUNĂ, la acest nivel, utili­zarea unui sistem avansat de apărare, tocmai pentru creşte­rea valorii individuale a spor­tivilor. S-a cerut în mod expres folosirea apărării avansate pen­tru crearea unor deprinderi, priceperi şi cbişuinţe motrice specifice, capabile să răspundă cerinţelor unuia sau altuia din­tre sistemele de apărare avan­sată, care vor fi folosite de echipa juniorului respectiv. în contextul amintit, s-a ce­rut folosirea — în prima re­priză — a unui sistem de apă­rare avansată, combinat cu „om la om“, pornindu-se de la realitatea că valoarea în atac a jucătorilor și jucătoarelor li­niilor de 9 m este relativ scă­zută. De aici, reflexul minim, din nefericire, al antrenorilor, de a se rezuma in cele mai multe dintre situaţiile concrete la utilizarea unor sisteme mai retrase de apărare, mai econo­micoase din punct de vedere al efortului, în zonă sau combi­nate. Impusă, cu direcţii clare şi precise de realizare, apărarea avansată, mobilă si agresivă, s-a materializat aproape numai prin aşezarea jucătorilor pe semicercul de la 9 m (in apă­rare, fireşte), iar în ceea ce priveşte deplasările, s-au limi­tat numai la cele laterale si înapoi. Or, tocmai aceasta este principala lacună : ieşirea ra­pidă, chiar 3—4 m. Ia jucătorul cu mingea sau care va primi mingea și retragerea imediată pentru ajutorarea coechipierilor nu se realizează decît PAR­TIAL. Anihilarea unui sistem de apărare avansat este realizabi­lă, in principal, printr-un joc in viteză, cu multe schimbări de direcţie, cu angajare indi­viduală în depăşirea adversa­rului direct. Aceasta presupune o bună manevrare a mingii, o Îndemânare la cote superioa­re, o viteză de deplasare şi execuţie remarcabile şi, în cele din urmă, forţă de arun­care la poartă. Din acest punct de vedere, s-a observat că multe echipe au jucat in pri­mele reprize aproape in exclu­sivitate cu 3—4 jucători. In general cei cu talie mai mică, ceilalţi îndeplinind mai mult cealaltă cerință, a taliei, ei ur­na­­nd să intre „în rol“ abia in repriza secundă, cînd aspectul jocului revenea, la „normal“, adică plat, uniform, cu cău­tarea aproape exclusivă a fi­nalizărilor în forţă, de la 9 m etc., etc. La finalele campionatelor de juniori la care ne refeream au existat şi încercări evidente pentru echilibrarea celor două reprize — impusă şi liberă — ca să folosim termeni împru­mutaţi din gimnastică. Ne re­ferim în primul rînd la echi­pele C.S.Ş. Piatra Neamţ, C.S.Ş. Petrolul Moreni, C.S.Ş. Minaur Baia Mare şi C.S.Ş. Dinamo Braşov, clasate în a­­ceastă ordine la finele întrece­rii, dar tot în aceeaşi ordine, însă , DESCRESCINDA, în utiliza­rea cu eficienţă a apărării a­­vansate, mobile şi agresive. în rest, mai nimic , poate numai „inovaţii" de genul atacului cu 7 jucători şi poarta goală, ino­vaţie nefastă, practicată la fel de nefericit de cîţiva ani de profesorul Dumitru Popescu de la C.S.S. Drobeta Tr. Se­verin. Este cazul să se pună capăt, exhibiţiilor de această ma­nieră şi să se treacă de urgen­ţă, responsabil, la aplicarea în­tocmai, fără artificii de nici un fel, a cerinţelor de ordin me­todologic şi practic ce se impun. Mihail VESA DIVIZIA A DE BASCHET (masculin) (Urmare din pag. 1) posibilităţile lor s-au dovedit limitate, în primul rînd pen­tru că acţiunile echipei s-au bazat de obicei pe doi-trei ju­cători, în special pe Dan Ni­­culescu, ale cărui resurse sunt, intr-adevăr, excepţionale, dar nu inepuizabile. Jucătorii ti­neri, care ar fi trebuit să re­­vitalizeze echipa (în primul rînd Ion Ionescu, de la care şi selecţionata ţării aşteaptă mult mai mult, dar şi Victor Iacob, Bogdan Bărbulescu sau Viorel Constantin), nu sânt încă in măsură să ajungă la nivelul predecesorilor lor care au adus clubului din Şoseaua Ştefan cel Mare 17 titluri de campioni la baschet. Pe locul 3, RAPID BUCU­REŞTI (antrenori : Haigazan Tursugian si Victor Bulancea) care a urcat pe podium dato­rită victoriei obţinute in me­ciul hotăritor cu I.C.E.D. C.S.S. 4 BUCUREŞTI (antrenori : Dan Berceanu şi Silviu Rotaru). Am­bele formaţii au loturi destul de valoroase, de la care se pretinde însă mai mult, în pri­mul rînd o mai mare contri­buţie la reprezentativa ţării. Aceeeaşi apreciere este valabilă şi pentru DINAMO ORADEA (antrenori : Ladislau Nagy şi Vasile Huppin) şi Farul C.S.Ş. 1 CONSTANŢA (antrenor : A­­lexandru Botoş), cu menţiunea că echipei de pe Litoral II sunt necesare „ca aerul“ mai multă disciplină şi o adevărată co­laborare cu C.S.Ş. 1. în grupa 7—11. C.S.U. BA­LANŢA SIBIU (antrenori: Fla­viu Stoica şi Mircea Vulc) a dominat autoritar după ce a ratat, din cauza unor eşecuri surprinzătoare, ca­lificarea în „1—6“, în rest, ACADEMIA MILITARĂ ME­CANICA FINA (antrenori : Dimitrie Le­ca şi Radu Diaco­­nescu) şi POLITEHNICA C.S.S. UNIREA IAŞI (antrenori : Dan Pavelescu şi Corneliu Zamă) s-au mulţumit să se ştie la adăpost de pericolul re­trogradării. Aceasta a fost evi­tată la sosire de UNIVERSI­TATEA C.S.U. VIITORUL CLUJ-NAPOCA (ultimul antre­nor : Vasile Mureşan ; pînă la acesta s-au mai perindat trei...), in dauna formaţiei C.S.U. OŢE­LUL GALAŢI (antrenor : Con­stantin Hînsa), insuficent for­tificată după revenirea din Di­vizia B. După cum se vede, ultimele cinci clasate sunt formaţii stu­denţeşti, într-un sport despre care se spune că este practicat cu predilecţie de studenţi. Dar, între a se spune şi a se acor­da sprijinul concret obţinerii marii performanţe este o cale lungă. Ne amintim, însă, că numai în ultimii 20 de ani for­maţii reprezentind cluburi uni­versitare (din Bucureşti, Bra­şov, Cluj-Napoca şi Timişoara) s-au clasat de 15 ori pe locul 3 şi au dat jucători loturilor naţionale, ceea ce demonstrează că şi echipele studenţeşti sunt capabile de performanțe bune. S-a pus în vînzare LOZUL VACANŢEI, la toate agenţiile şi vînzâtorii volanţi Se obţin CÎŞTIGURI SUPLIMENTARE din FOND SPECIAL, acordate de ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO­­PRONOSPORT. In toate locurile de odihnă şi agre­ment, vă puteţi în­cerca şansele I „FESTIVALUL TINEREŢII“ cu 18 ani. In citeva ediţii fotbalul a ocupat primul loc in „topul“ sporturilor preferate. Apoi, a fost rindul handbalu­lui, întrecerilor de motocros. Duminică, insă, „capul de afiş“ al disputelor l-a ocupat „tra­sul la fringhie“. O luptă băr­bătească, simplă numai la pu­ma vedere, cu întreceri preli­minare, cu o finală de mare spectacol intre formaţiile :„Rer-.i publica" şi „23 August". Au învins băieţii de la „23 Au­gust", mai dirji, mai voinici. Ei au fost conduşi de masivul Vasile Lepîrdă, muncitor frun­taş la Secţia forjă grea, din echipă mai făcînd parte Marian Popa (turnător), Vasile Fecio­­ru (forjor), Ion Dorneanu (su­dor), Ion Gheorghe (lăcătuş) ş.a. A fost, intr-adevăr, un Fes­tival al tinereţii, cu un bogat şi variat program cultural­­sportiv, cu mulţi participanţi — elevi, din şcolile şi liceele acestui sector, tineri şi tinere aparţinînd cluburilor Voinţa şi Metalul, asociaţiilor sportive ale întreprinderilor Progresul, I.C.M.E., I.M.B., Granitul etc. Anul trecut, in întrecerea or­ganizată de C.M.B.E.F.S., Con­siliul pentru Educaţie fizică şi Sport din Sectorul 3 al Capi­talei a ocupat primul loc, punctind consecvent prin reu­şitele acţiuni iniţiate in cadrul „Daciadei“. A punctat şi du­minică, „Festivalul, Tinereţii" constituind o reuşită. (Or­care din pag. 1) to­ate, cei din Sectorul 3 al Capitalei avind experienţă in organizarea unor asemenea ac­țiuni sportive de masă. Primul lot „Festival“ a avut loc in urmă . n. WL.MJIMPUJ ------------­ CONCURS DE CĂLĂRIE La Miercurea Ciuc s-au des­făşurat întrecerile etapei a Il-a a Campionatului de concurs complet la călărie, în cadrul căreia o comportare bună au avut-o sportivii de la Agricola Tg. Mureş, învingători la in­dividual (Viorel Bubău) şi e­­chipe (Viorel Bubău, Zoltán Antal). La întreceri au luat parte călăreţi de la A.S.A. Cluj-Napoca, Olimpia, C.S.M. Sibiu, Agricola Tg. Mureş, Di­namo, C.S.M. Craiova, C.S.M. Iaşi, C.S.M. Lugoj, Steaua. REZULTATE TEHNICE : In­dividual — 1. V. Bubău cu Pa­latin 92,80 p, 2. T. Pancă (Steaua) cu Vîrcolac 102,45 p, 3. D. Petricioiu (C.S.M. Sibiu) cu Vladimir 131,00 p, 4. A. Lă­­păduș (C.S.M. Sibiu) cu Olac 141,55 p, 5. R. Pascovschi (C.S.M. Craiova) cu Mirat 157,65 p, 6. G. Deac (C.S.M. Sibiu) cu Pi­lot 160,40 p ; echipe : 1. Agri­cola Tg. Mureș 264,65 p, 2. C.S.M. Sibiu 272,55 p, 3. Steaua 276,45 p. în cadrul „Daciadei“ FINALA PE ŢARA A MARŞULUI FACTORILOR POŞTALI în frumoasa Piaţă a tranda­firilor din centrul municipiu­lui Tg. Mureş s-a desfăşurat finala pe ţară — cea de a 10-a ediţie — a Marşului factorilor poştali organizată excelent de Comitetul Uniunii sindicatelor din transporturi şi telecomuni­caţii, in colaborare cu Consiliul judeţean al sindicatelor şi Di­recţia judeţeană P.T.T.R. din judeţul Mureş. Menţionînd că la startul a­­cestor finale s-au aflat re­prezentanţi — poştaşi şi poştări­­ţe — din toate judeţele şi Mu­nicipiul Bucureşti, iată primii clasaţi: feminin (3000 m) — 1. Nicoleta Dinu (DPM Bucureşti), 2. Florica Radu (DJPTC Hune­doara), 3. Ana Lunguleţu (DJPTC Vâlcea), 4. Felicia Du­­tiu (DJPTC Bacău), 5. Marioa­­ra Jifcovici (DJPTC Caraş Se­verin), 6. Maria Doroftei (DJPTC Galaţi); masculin (7000 m) — I. D. Firică (DJPTC Hu­nedoara), 2. I. Neamţu (DJPTC Alba), 3. V. Iorga (DJPTC Cluj), 4. I. Crăeană (DJPTC Vaslui), 5. I. Nicşan (DJPTC Suceava), 6. N. Mosoreanu (DJPTC Vil­cea). Cupa transmisibilă a acestei competiţii a revenit în acest an reprezentanţilor DJPTC Hu­nedoara. S-au acordat distincţii următorilor: Katalin Zrínyi (Tg. Mureş) — cea mai tehnică și mai combativă sportivă; N. Turcu­ (Călăraşi) — cel mai vîrstnic concurent (62 de ani); Felicia Duţiu (Bacău) — cea mai tînără concurentă (19 ani); Constantin ALBU — poreip. PENTRU REZULTATE SUPERIOARE (Urmare din pag. 1) şi călărie, care au depistat şi promovat o serie de tineri cu perspective. Din păcate, la acest capitol consemnăm slaba preocupare a tehnicienilor de la atletism (Eugen Negară, Du­mitru Scrab) şi scrimă (Die Tudor) care, cu toate că „au avut toate condiţiile de pre­gătire, calitatea şi volumul muncii au lăsat de dorit, da­torită comodităţii şi lipsei de pasiune“.­­. Realizările bune ale majori­tăţii secţiilor au fost şi rezul­tanta plusului de calitate în procesul instructiv-educativ, majoritatea cadrelor tehnice fiind preocupate pentru folosi­rea celor mai bune metode şi mijloace, a unui volum sporit de lucru pe baza intensităţii optime a efortului în concor­danţă cu etapele de pregătire, ceea ce a făcut ca antrenorii Constantin Vasiliu, Constantin Cătescu, Gavriil Mocamov, Mi­­hai Alexandrescu, Ioan Laza­­riuc, Michel Bucholtzer ş.a. să culeagă roadele unei munci pli­ne de pasiune. Desigur, pregătirea de specia­­litate a sportivilor a fost în continuă creştere şi datorită faptului că baza materială a duhului a fost mereu îmbună­tăţită, ca urmare a sprijinului dat de organele locale, de numeroase colective de oameni ai muncii de la întreprinderea metalurgică. Antrepriza de construcţii industriale, A.E.I. Holboca, Direcţia ape Prut, Oficiul de gospodărire a ape­lor, I.R.E., I.P.L., I.J.I.M. Prin­tre cei prezenţi în mijlocul sportivilor sunt activişti pa­sionaţi, gata în orice moment să-şi consacre o parte din timp pentru sporirea zestrei sportive a clubului ca : Onofrei Paraş­­canu, Constantin Orhei, Vasile Higi­iniu, Nicolae Ciocârlan, Dionisie Simionescu, Vlad Va­siliu, Petre Nicula, Gheorghe Olaru, Mircea Amărîncăi, Ion Sandu, Adam Radomir, Mih­­ai Popescu, Constantin Călianu ş.a. Terminarea digului şi a platformei la lacul Dorobanţ, a hangarului pentru ambarcaţiuni, amenajările de la baza hipică, precum şi cele de la sălile de forţă pentru box şi ciclism, ca să oferim doar câteva exemple din împlinirile ultimei perioade, au constituit un pas înainte cu implicaţii directe in activitatea competiţională. „Este evident — ne spune preşedintele clu­bului — că toate aceste rea­lizări au fost posibile şi ca urmare a iperfecţionării conti­nue a metodelor­­ şi stilului de muncă ale consiliului, ale bi­roului şi ale marii majori­tăţi a birourilor de secţie, acestea fiind viabile, rezolvînd­ operativ multiplele probleme cu care se confruntă o unitate sportivă cu un număr mare de secţii şi de sportivi, care prin întreceri, atît pe plan naţional cât şi inter­naţional, aspiră la cucerirea fi­miei sportive“. Aşadar, se îndeplinesc obiec­tivele planului de performanţă la C.S.M. Iaşi ? Răspunsul este, desigur, afirmativ. Cu toate acestea, activiştii, antrenorii, sportivii nu sunt mulţumiţi, fiecare fiind conştient de fap­tul că mai există resurse neva­lorificate, un potenţial încă la­tent, mijloace care n-au fost utilizate, dovadă că există şi sufi­cente neîmpliniri, exemple­le de la atletism şi scrimă fiind cele mai elocvente, dar nu sin­gurele, secţiile de tenis de masă, călărie, ciclism, mai avînd de parcurs un drum se­rios pînă la îndeplinirea inte­grală a sarcinilor. Este, deci, timpul ca sectorul tehnic să manifeste o mai mare exigenţă d în punerea în practică a cerin­țelor metodice, a principiilor metodelor şi mijloacelor antre­namentului sportiv contempo­ran, iar cabinetul metodic va trebui să devină cu adevărat o şcoală a perfecţionam continue * c£tCuM SPfţiv Mu­nicipal Iaşi se afla slm pe­rioada următoare obiective im­portante, această unitate-ramon avînd posibilitatea să-şi aduca si Înn continuare un serios aport , dezvoltarea aportului de performanță intr-o zonă cu o bogată tradiție frumoase succese. PRIN AUTODOTARE, PRODUCĂTORI ŞI BENEFICIARI După ce a părăsit arena competiţională, fosta campioa­nă balcanică de cros Geta Macovei-Gudiu i-a dedicat profesiei mult îndrăgite, ea fiind de cltiva ani o harnică profesoară de educaţie fizică la Liceul Industrial din ora­şul Sebiş (jud. Arad). Despre munca acestei tinere profe­soare se spun, in ultima vre­me, cuvinte frumoase, direc­toarea liceului, prof. Viorica Ana, evidenţiindu-l nu numai calită­ţile pedagogice şi cunoştinţele in ma­terie de selecţie şi pregătire a viitorilor per­formeri, ci şi spiritul de ini­ţiativă in asigurarea materia­lelor didactice necesare celor peste SOO de elevi la orele de educaţie fizică. Intr-adevăr, zestrea sporti­­vă de aici a sporit cu noi materiale didactice de cel mai larg interes, necesităţile fi­ind satisfăcute printr-o acţiu­ne de muncă patriotică, fără alte investiţii decit Inteligenţa şi dăruirea. Bunăoară, era mare nevoie de o plasă pentru sărituri a­­crobatice la exerciţiile de gim­nastică. Acest aparat a fost confecţionat din materiale re­cuperabile, în cadrul atelieru­lui şcolii, un aport deosebit aducindu-şi elevii Florian Dranca, Claudiu Georgescu și Florian Bejan. Tot prin auto­tore^au *fost'T^ri ^Qulamen­­teavă veche ^dvd'din d? Xa de Stiele T de 50 m, iar sectorul de sărturi a fok a­­menajat de ele,a Lla Pădu­profi­rei tale. In tftrştt. „ tncă­pere ne­folosită de la interna­­tuZ liceului esui in ^e Uro^ormare «n tală pentru gimnastica de întreţinere şi rejacifg (program care t*j condus de prof. Ge­ld Vacovei-Gudju), oglin&e jj ce­lelalte materiale necesare fi­ind recuperate te la grupurile sanitare aflate tn renovare. „Fiind cunoscuţi raţiunile ca­re impun cu insistenţă găsi­rea unor soluţii tot mai eco­nomicoase penru îmbogăţirea bazei materiale, ne-a spus fos­ta campioană balcanică, avem şi alte proiecte totul desigur în condiţiile efoienţei şi ale bunei gospodărie­*. Aşadar, o susţinută acţiu­ne de identificare şi valorifi­care a resurseor existente. Trăgînd linia şi adunind, rea­lizările de mai sus însumea­ză însemnate economii care, fireşte, n-au venit de la sine, iniţiativa profesoarei şi angre­narea elevilor constituind che­ia succesului. Traian IOANITESCU L­ Sf­inşii Di SĂPTĂMÎNA IN CICLISM Activitatea cicliştilor noştri continuă atît pe velodrom, cit şi pe şosea. Astfel, la sfirşitul acestei săptămîni, sîmbâtâ, pe velodromul Dinamo din Capi­tală, se va desfăşura etapa I a „Cupei Stirom". Progra­mul va începe la ora 16:00, şi va cuprinde probele de con­tratimp echipe (s+1) şi adiţiu­nea de puncte Duminică, cu începere de la ora 9:00, în cartierul bucureştean Berceni, la casatul troleibuzu­lui 73, va avea loc întrecerea pe circuit prilejuită de „Cupa municipiului Bucureşti“, eta­pa I. Participă seniori şi juniori de la toate secțiile din Capitală. I UN VERITABIL CAMPIONAT MONDIAL (Urmare din pag. 1) folosi jucătorii prezenţi în Mexic, ele nu vor veni cu echipe foarte puternice. Vest­­germanii şi polonezii au cam­pionate interne tari, au un schimb de mîine valoros, iar danezii numără in jur de 60 de jucători peste hotare, la formaţii bune, din care pot alcătui o selecţionată olimpică redutabilă, stimulată moral de performanţele lui Elkjaer. Ler­­by şi compania. Eu cred că e o grupă foarte puternică, din care nu trebuie omisă nici­­ I I I I Grecia care, normal, se va ca­lifica şi va veni cu prima re­prezentativă. — Cu prima reprezentativă I vom aborda şi noi preliminari- I ile olimpice, nu ? ■ — Da, regulamentul ne per­mite acest lucru şi vom în-I cerca să ne revanşăm pentru calificarea pierdută la potou la ultima Olimpiadă, în faţa iu-I goslavilor, după ce am obţinut trei puncte în faţa „olimpi­cilor“ italieni, în rîndul căro­ra au figurat cîţiva jucători ■ prezenţi recent la Mundial. Dar experienţa aceea ne-a fo­losit, pentru că, prin echipa olimpică de atunci am încercat menţinerea în preajma naţio­nalei a unui nucleu de jucă­tori (Hagi, Iovan, Coraş, Mate- I­ut, Balint, Lăcătuş, Irimescu) , care au devenit apoi compo­nenţi de bază ai primului lot­ reprezentativ al ţării. Da, vom ataca şi preliminariile euro­pene şi cele olimpice cu un­­ lot lărgit de jucători, care să poată face faţă dublei repre­zentări, fără a le diminua randamentul la echipele lor de club in cupele europene. De aici si o implicaţie directă, re­nunţarea la multe partide a­­micale, la stagii de pregătire la comun, devenite imposibile în acest program foarte încăr­cat cu 8 jocuri in preliminari­ile olimpice, cu 6 in cele eu­ropene, plus partidele din cele trei cupe ale bătrînului con­tinent. Acum se vede că s-a procedat bine ţinind în „circui­tul naţionalei" un număr de aproape 30 de jucători care, credem, pot face faţă unui program cum n-a avut fotba­lul românesc pînă acum. Sigur că e foarte greu cu un mă­nunchi­­de jucători să ataci pe trei fronturi, însă important este că am ajuns in această situaţie, din care fotbalul nos­tru nu are decit de cîştigat. — In fotbalul nostru, cam­pionatul intern a destul de modest, excluzind grupul „ce­lor patru", de care s-ar apro­pia Corvinul si F.C. Argeş. — Da. Ei trebuie întreprins urgent ceva pentru creşterea valorii campionatului, pentru că el va trebui, acum, în lipsa jocurilor internaţionale de ve­rificare, să pregătească echipa naţională pentru intilnirile internaţionale. S-a ajuns şi în fotbal, ca la tenis, ca pro­cesul instructiv să se facă prin meciuri. De aceea trebuie să se depună eforturi pentru a se apropia campionatul nostru de nivelul internaţional. — Cum ? — Prin tratarea cu mai ma­re seriozitate a fiecărui joc, prin creşterea valorică a res­tului de 11 echipe — eu in­­cluzînd şi pe „U“ Cluj-Napoca printre formaţiile merituoase , pentru a oferi posibilitatea celor „patru mari“ să aibă mai multe examene adevărate, nu numai în Intilnirile dintre ele, prin preocupări deosebite pentru modernizarea antrena­mentelor, a refacerii, prin creşterea profesionalismului antrenorilor şi jucătorilor. Probabil că va trebui să ne gindim şi la restructurarea campionatului, din moment ce şi­alte ţări cu fotbal avan­sat au redus numărul de echi­pe, să ne preocupăm şi de gă­sirea celor mai avantajoase ter­mene de desfăşurare a cam­pionatului, astfel încît să pu­tem face faţă noului ritm In­ternaţional. Dacă unele ţări ca Anglia, Italia, R.F. Germania, Spania, pînă acum conserva­toare, au „grăbit“ campionatul pentru a pregăti echipele na­ţionale, înseamnă că trebuie să ne gîndim şi noi la aşa ceva. — Urmează o „perioadă de foc“ pentru fotbalul românesc. — Important este că am a­­juns în această posibilitate de a juca mult, de a ne bate pen­tru calificări. Fotbalul nostru a făcut un salt în ultimul timp, calificarea la Euro *84, două semifinale în cupele eu­ropene, două calificări ale na­ţionalei de juniori şi, in mod deosebit, această frumoasă performanţă a Stelei, care a cucerit „Cupa Campionilor Eu­ropeni“ trebuie să creeze res­ponsabilităţi sporite. Le vom putea onora numai prin susţi­neri reciproce, printr-un aju­tor permanent, prin înţelegerea necesităţii reprezentării pe plan internaţional, la juniori, tineret, naţională, în cupele europene. E necesară o unita­te de acţiune prin care fotba­lul românesc să urce noi trept I­­e pentru creşterea prestigiului sportiv al României socialiste. CINE SE ÎNTRECE CU ANDREEA ?... Purtătorii cravatei roşii cu tricolor de la Şcoala nr. 30 din Sectorul 2 al Capitalei nu işi dezmint afinităţiile pentru sport. Ne amintim, de pildă, că de aici s-au lansat, după succesive, prezenţe în activi­tatea de masă. fotbalistul Ma­rian Ioniţă — fostul por­tar al Rapidului, acum la Corvinul Hunedoara, handbalis­tul Virgil Nicolae de la Steaua, baschetbalistele Ileana Botnar și Marina Marin, jucătoare di­vizionare la Politehnica C.S.S. 2 sau tenismana Teodora Tache, una din speranţele clubului Dinamo. Pleiada de performeri auten­tici sau în devenire proveniţi din această şcoală bucureşteană promite să o continue, cu acelaşi aplomb, o fetiţă, o pionieră, Andreea Maftei, din clasa a 5-a B, jucătoare de şah de categoria I, legitimată la Clubul Sportiv Şcolar nr. 1, elevă a antrenorului Marcel Iosif. La iniţiativa catedrei de educaţie fizică şi sport şi a unităţii de pionieri, intitulată sugestiv „Cine se măsoară cu Andreea zeci de elevi, unii chiar din clasa I (!) şi-au manifestat dorinţa de a lua parte la acest simultan,­­ care s-a rezumat, in cele din urmă, la 24 de mese, dar cu emoţii pentru toată şcoala — concu­renţi şi spectatori şi, mai ales, cu o­­ reuşită deplină. Nu numai pentru Andreea, vic­torioasă în 22 de partide (a pierdut una la Dragoş Costin şi a remizat cu Gabriel Cră­ciun), ci, in primul rînd, pen­tru şah, acest frumos sport al minţii, atit de îndrăgit la Şcoala 30 de elevi din toate cele aproape 80 de clase. „Nu­clee şahiste veţi întilni peste tot , pretutindeni există ambi­ţia de a da la iveală noi şi noi talente în acest sport. Aşa cum este Andreea“, ţinea să remarce prof. Moldavia Bruja, director-adjunct cu probleme educative. Şahul reprezintă, intr-adevăr, o realitate în această şcoală, concurînd ramuri cu o tradiţie îndelungată, desigur şi pentru motivul că posedă atuul dis­ciplinării celor ce îl practică, al ordinii în activitate, al unei anumite rigori în pregătire. „Toţi copiii noştri care prac­tică şahul — opina prof. Ioana Pătru, directoarea şcolii — se situează net printre fruntaşii la carte. E drept, Andreea repre­zintă un model, în şcoală şi în afara ei, dar mulţi alţi colegi ai acestei pioniere si­litoare, din propria-i clasă sau din altele se străduiesc să fie la înălţime, manifestind preocupare la expunerea lec­ţiilor, dorinţa de a asimila cît mai multe cunoştinţe, ambi­ţia de a răspunde prompt şi la obiect cînd sînt ascultaţi şi obţinind, firesc, note mari. In aceaşi măsură, elevii şahişti dovedesc o mai mare respon­sabilitate pentru obligaţiile obşteşti, sunt printre primii la Olimpiadele de matematică, fizică sau limba şi literatura română". înţelegem de ce directoarea şcolii a încurajat această iniţiativă şi mai ales de ce a recomandat repetarea ei. Tiberiu STAMA Aspect de la simultanul micuţei Andreea Maftei Foto : Gabriel MIRON A REGULAMENTUL DE TRANSFERARE JUCĂTORILOR ÎN SEZONUL 1986/1987 ART. 1. Jucătorii de toate categoriile se pot trans­fera la alte cluburi (asociaţii), intr-un an compe­­tiţional, în perioadele cuprinse între datele de 5—25 iulie 19­86 sau 5—20 ianuarie 1987. Jucătorii care solicită transferarea în anul com­­petiţional 1988/1087 se pot transfera la alte cluburi (asociaţii), indiferent de judeţ, numai după acu­mularea unei vechimi de 5 (cinci) ani la cluburile (asociaţiile) respective din cadrul aceluiaşi judeţ. Un jucător de fotbal nu poate reprezenta 2 (două) Cluburi (asociaţii) de aceeaşi categorie in acelaşi tur sau retur de campionat. AHT. 2. Transferarea Jucătorilor se face numai cu acordul de transfer (tip F.R. Fotbal) al clubului (asociaţiei) la care sunt legitimaţi, valabil in anul in care se eliberează, însoţit de actele prevăzute de acest regulament. ART. 3. In vederea redării unor jucători, clu­burile (asociaţiile) divizionare „A“, „B“ şi „C“ pot transfera, între 5—25 iulie 1936 sau 5—20 Ianuarie 1987, jucători pe perioade limitate, de cel puţin 1 (unu) an, la şi de la alte cluburi (asociaţii), in condiţiile prevăzute in prezentul regulament, cu specificarea perioadei respective pe acordul de transfer şi in carnetul de legitimare a jucătorului, după care aceştia revin din oficiu la cluburile (asociaţiile) de unde au fost împrumutaţi. Transfe­rările se vor înscrie in carnetele de legitimare cu culoare roşie. ART. 4. Jucătorii de fotbal Incorporaţi pentru satisfacerea stagiului militar şi cei care devin studenţi in anul I la cursuri de zi şi cursuri serale ale institutelor de învăţământ superior se pot transfera numai pe perioada stagiului militar şi, respectiv, pe perioada studiilor, In termen de 45 zle de la data Incorporării sau de la intrarea In facultate. Jucătorii incorporaţi, transferaţi In perioada stagiului militar revin la cluburile (aso­ciaţiile) sportive de origine după satisfacerea sta­giului militar. Jucătorii de fotbal care au absolvit un Insti­tut de învăţămînt superior, cursuri de zi sau seral şi sunt repartizaţi prin hotărtre guvernamentală se pot transfera in condiţiile ART. 2 la Cluburile (a­­sociaţiile) din localitatea (judeţul) unde au fost repartizaţi numai in anul absolvirii. Jucătorii juniori care devin elevi la cluburile sportive şcolare de fotbal de mare performanţă primesc drept de joc din oficiu la aceste Cluburi, chiar dacă nu obţin acordul de transfer de la clubul (asociaţia) din care fac parte , exceptând secţiile divizionare .A”. Ei vor fi legitima­ţi la clu­bul sportiv şcolar numai pe perioada studiilor, du­pă care se vor întoarce la cluburile (asociaţiile) de unde au plecat. Jucătorii cluburilor sportive şcolare care au de­păşit virsta junioratului au dreptul să se transfere la cluburi (asociaţii) de fotbal, indiferent de judeţ, la data trecerii lor la sen­io­rat, cu respectarea pre­vederilor ART. 2. Cu 6 (şase) etape înainte de terminarea campio­natului nu se mai efectuează transferări de ju­cători. ART. 5. Transferarea jucătorilor de fotbal se efectuează pe baza următoarelor acte: a) cererea de transfer (tip TJR. Fotbal) semnată de jucător şi clubul (asociaţia) care­­ solicită; b) acordul scris (tip F­R. Fotbal) al clubului (■asociaţiei) la care jucătorul este legitimat, vala­bil pentru anul calendaristic în care acesta se eli­berează, pe care să fie aplicată parafa clubului (asociaţiei); c) carnetul de legitimare a jucătorului­, iar la cazul cînd clubul (asociaţia) refuză să cedeze car­netul, F.R. Fotbal va primi actele de transfer şi vor elibera, duplicat, pe baza unei cereri adresate d) consimţâmîntul scris al părinţilor (tutorilor) pentru jucătorii Juniori şi copii; e) fişa personală aflată în evidenţa comisiei ju­deţene de fotbal (municipiul Bucureşti), dacă se solicită transferarea de la cluburi (asociaţii) din campionatul judeţean (municipiul Bucureşti) pen­tru echipe din diviziile „A", „B“, „C­ şi campio­natul republican al juniorilor; f) chitanţa de depunere­ a taxei de transfer de către clubul (asociaţia) care a solicitat-o; g) adeverinţă de încadrare în producţie, iar pen­tru juniori adeverinţă de şcolarizare; h) jucătorii care se transferă pentru perioada stagiului militar vor prezenta, în afara actelor de transfer, şi o adeverinţă eliberată de centrul mili­tar judeţean (municipiul Bucureşti) sau unitatea militară respectivă, din care să rezulte data încor­porării si a trecerii in rezervă. Datele transferării se vor scrie in carnetul de legitimare cu culoare roșie. Transferarea acestora se va efectua numai cu avizul organelor competente din Ministerul Apărării Nationale sau Ministerul de Interne; i) pentru jucătorii care solicită transferul ca ur­mare a absolvirii cursurilor de zi sau serale ale invătămintului superior, se va prezenta şi o copie legalizată de pe repartiţia guvernamentală (pentru anul competiţional in curs), iar pentru cei care sunt admişi la cursurile de zi sau serale ale in­­văţămîntului superior se va prezenta act dove­ditor. ART. 6. Actele de transfer pentru jucătorii clu­burilor (asociaţiilor) care activează în Divizia Na­ţională „A“ se vor depune direct la F.R. Fotbal, iar pentru jucătorii cluburilor (asociaţiiilor) din Di­vizia „B“ şi „C“, juniori republicani şi copii, prin­­tr-un delegat al C.J.E.F.S., care in prealabil le va controla dacă acestea sunt complete, dacă res­pectă prevederile prezentului regulament, precum și legalitatea transferărilor prezentate. Actele depuse prin poştă nu vor fi luate în con­siderare. — Actele de transfer pentru jucătorii din cam­pionatele județene (municipiul Bucureşti) se depun la comisiile judeţene de fotbal, respectiv la comi­sia municipală Bucureşti. — Federaţia Română de Fotbal nu va primi acte incomplete şi nici acte care prezintă ştersături, corecturi sau modificări şi nu va lua în consi­derare memorii prin care se solicită prezentarea de acte de transferare după expirarea perioade­lor de transferare a jucătorilor de fotbal. — Cluburile (asociaţiile) care dau mai multe a­­corduri de transfer aceluiaşi jucător vor fi sancţio­nate cu interzicerea de a beneficia de transfe­rări de jucători pînă la următoarea perioadă de transfer stabilită de Federaţia Română de Fotbal. — Jucătorii care semnează două sau mai multe cereri de transfer, indiferent de modul de solu­ţionare a acestora, vor fi sancţionaţi cu ridicarea dreptului de joc pe o perioadă de la 6 (şase) luni la 1 (un) an. — Aprobarea transferurilor şi îndeplinirea forma­lităţilor cerute de acestea sunt de competenţa Fe­deraţiei Române de Fotbal, pentru toţi jucătorii care solicită transferarea la unul din cluburile (asociaţiile) care activează in diviziile „A", „B", „C“ şi In campionatul republican al juniorilor şi ■ comisiilor judeţene de fotbal (municipiul Bucu­reşti) pentru celelalte categorii. ART. 7. Cluburile (asociaţiile) participante în cupele europene pot transfera pe întreaga pe­rioadă cît participă în aceste competiţii, respec­tând termenele de legitimare prevăzute în regula­mentele internaţionale, jucători in condiţiile ART. 2. In prim-plan, noile promovate „VREM SĂ DEMONSTRĂM CĂ NE MERITĂM LOCUL IN ELITA FOTBALULUI“ Interviu cu Costica Râdulescu, antrenorul echipei O­ţel­ul Galaţi La 52 de ani, Costică Râdu­­lescu, antrenorul echipei Oţelul Galaţi, trăieşte clipe de mare bucurie, prilejuite de promova­rea elevilor lui In primul eşa­lon divizionar. O promovare ex­trem de spectaculoasă, Oţelul cîştigind detaşat seria I, cu 52 de puncte, cu 13 mai multe faţă de cealaltă pretendentă la pro­movare, Politehnica Iaşi şi cu un golaveraj excelent : 86 de go­luri marcate şi numai 29 pri­mite. L-am întonit zilele trecute pe C. Rădulescu, cu care am purtat un scurt dialog, începind prin a-i adresa felicitări. „Feli­citările le merită toţi jucătorii — ne-a spus C. Râdulescu — care au ştiut să se pregătească exemplar, ceea ce le-a permis să aibă o evoluţie constant bună, mai ales în returul campiona­tului, cînd echipa a atins forma de vîrf. De altfel, In cadrul lo­tului n-a existat nici un caz de indisciplină si asta spune mult“. — Costică Rădulescu, mai ta­tii te rog să te prezinţi citito­rilor noştri. — Am jucat in Divizia A timp de 12 ani, la o singură echipă, care s-a mutat la trei oraşe. Mai tata la Dinamo Braşov, de­venită apoi Dinamo Cluj, iar mai tirziu Dinamo Bacău. In anul 1966, o dată cu încheierea activi­tăţii de jucător, am îmbrăţişat profesia de antrenor. Mi-am în­ceput ucenicia la Dinamo Ba­cău. După numai un an am cunoscut­­ prima satisfacţie, promovînd echipa din B la A. Am rămas, in continuare, la Ba­cău şi la anul 1970 am obţinut dreptul de participare cu S.C.-ul la „Cupa U.E.F.A.“, ajungind pînă la turul IV, eNIminimi pe rînd pe La Valetta din Malta, Skeid Oslo şi Kilmarnock din Scoţia, fiind stopaţi de puterni­ca echipă engleză Arsenal Lon­dra. Am mai pregătit după a­­ceea pe C. S. Botoşani, promo­­vind-o din Divizia C in B, apoi pe „Poli“ Timişoara, C.S.M. Su­ceava, C. S. Târgovişte, din nou la S. C. Bacău şi, ultimele două campionate, pe Oţelul Galaţi. „ Primul an, la conducerea tehnică a reprezentantei siderur­­giştilor de la Dunăre s-a soldat cu locul al treilea. — A fost un an de rodaj, după care mi-am dat seama că putem mai mult, cu condiţia să ne în­tărim totul. Cîţiva jucători trans­feraţi de la Dunărea au ridi­cat valoarea de ansamblu a e­­chipei şi obiectivul nostru, acela de a promova pe prima scenă competiţională, a fost atins. — Acum oblig­iile sunt mult mai mari. Ce in­tenţii de viitor are antrenorul Rădulescu ? — împreună c­u secundul Ioan Sdrobiş, cu care am colaborat perfect, ne-am­­ apus să conti­nuăm munca inc­lută acum doi ani, imprimînil echipei acelaşi stil de joc ofens­iv, cum am fă­cut-o şi pînă acu­m, singura cale de reuşită. Nu vrem ca Oţelul să fie o echipă... pasageră la Divizia A. Vrem să demonstrăm că ne merităm cu prisosinţă un loc în elita fotbalului nostru. Sigur că vom păstra nucleul de bază al lotului nostru, căruia oi vom mai adăuga doi-trei jucă­tori valoroşi. — Cu cine ar dori să joace O­­ţelul în primul meci ? — Indiferent cine ne va fi ad­versara­, chiar dacă se numeşte Steaua, Sportul Studenţesc, Di­namo sau Universitatea Craiova, sau oricare altă echipă, noi vrem să demonstrăm că suntem­ o for­maţie competitivă, că n-am pro­movat întimplător. Şi tacă ceva. Suporterii noştri trebuie să fie la fel de ataşaţi faţă de noi, aşa cum au fost şi pînă acum. Şi la bine, şi la rău. Avem mare nevoie de încurajările lor. Să nu uite nici o clipă că Oţelul nu este numai reprezentanta side­­rurgiştilor, ci a unui întreg oraş. Numai astfel drumul nostru va fi mai puţin anevoios, împreună cu toţi jucătorii le promitem inimoşilor noştri susţinători că vom face totul pentru a Ie ar duce cît mai multe satisfacţii. Gheorghe NERTEA ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ CIŞTIGURILE CONCURSULUI PRONOSPORT DIN 29 IUNIE Cat. I : (13 rezultate) 10 va­riante 25% a 6.599 lei. Cat. a Il-a : (12 rezultate) 17 variante 100% a 1.364 lei și 218 variante 25% a 346 lei. Cat. a IlI-a : (11 rezultate) 161 variante 100% a 206 lei şi 2.558 variante 25% a 52 lei. • Informăm pe participanţi că, tn pofida absenţei temporare a sistemului Pronosport (din mo­tive pe care deja le-am anun- I ţat), A. S. LOTO-PRONOSPORT continuă să organizeze şi In se­zonul estival numeroase acţiuni care să menţină treaz interesul tuturor. Astfel, pe lingă trage­rile săptămînale obişnuite, la sis­temele Loto şi Pronoexpres, ca­lendarul pentru perioada ime­diat următoare cuprinde o serie de acţiuni cu caracter deosebit,­ acestea remarcându-se prin atrac­­tivitate, ca şi prin varietatea şi multitudinea şanselor de cîştig oferite. Menţionăm, cu titlul de exemplu, numai citeva dintre a­­ceste acţiuni : Tragerea Excep­ţională Pronoexpres (duminică, 13 Iulie) ; Tragerea Loto 2 (du­minică, 20 Iulie) ; Tragerea Ma­rilor Cîştiguri la Pronoexpres (miercuri, 23 Iulie) ; Tragerea Multiplă Loto (duminică, 27 iu­lie) ; Tragerea Excepţională Loto (duminică, 3 august) etc. • Reamintindu-vă că vineri, 4 iulie, are loc tragerea obişnuită Loto, iar duminică, 6 iulie, tra­gerea Loto 2 (prima din această lună), vă informăm că tragerea Pronoexpres de astăzi, miercuri, 2 iulie, va avea loc la Bucu­reşti, la sala clubului din str. Doamnei nr. 2, cu începere de la ora 15,50. Informaţii la le­gătură cu numerele extrase pot fi obţinute la radio, pe progra­mul I, la ora 16,15 (transmisiu­nea desfăşurării tragerii, la ora 23, şi a doua zi, joi, la ora 8,55.

Next