Sportul, ianuarie 1987 (Anul 43, nr. 11518-11542)

1987-01-03 / nr. 11518

PENTRU NOI REALIZĂRI ÎN SPORTUL DE MASĂ ŞI ÎN PERFORMANŢĂ Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cel mai iubit şi stimat­iu al României, ne-a stimu­lat puternic şi pe noi, sportivii şi activiştii sportivi din judeţul Olt. In obţinerea de noi şi remarcabile progrese în dezvoltarea societăţii româneşti, ne-a sporit şi mai mult încre­derea în menţinerea păcii, bu­nul cel mai de preţ al ome­nirii. Intr-o asemenea atmosferă sărbătorească, de amplă mobi­lizare, sentimentale de satis­facţie pentru contribuţia jude­ţului Olt la frumoasele succe­se ale an­ului Încheiat sunt cu atit mai mari, mai ales în ceea ce priveşte integrarea exerciţii­­lor fizice practicate sistematic, organizat, a sportului în preo­cupările tineretului, ale oame­nilor muncii de pe meleagurile noastre. Daciada, acest generos con­cept de viaţă şi sport, inspirat de gîndirea strălucită a conducătorului nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele republicii, ne ofe­ră justificarea reuşitelor de pină acum şi garanţia deplină a progreselor în viitor. Acţionînd cu pasiune şi răs­­pun­dere şi re contiripare, taci din primele zile ale anului 1987, împreună slujitori şi practicanţi ai exerciţiilor fizice şi sportului, dorim să consoli­dăm contribuţia noastră la pa­trimoniul naţional de realizări, să participăm şi mai activ la sporirea prestigiului sportiv al României socialiste cu mijloa­cele noastre specifice, de special la acele ramuri in care judeţul Olt şi-a creat un început de tradiţie sau spre care tineretul din judeţ manifestă o reală vocaţie (lupte, tenis de masă, orientare turistică etc.), să dăm un şi mai mare avînt Întreceri­lor înscrise sub genericul marii competiţiei naţionale Daciada, a această veritabilă Olimpiadă a sportului românesc, cum s-a dorit a fi şi cum devine de rea­litate. Valerian PETRESCU preşedintele C.J.E.F.S. OU PRIVIM CUTEZĂTORI ÎNAINTE Putem privi cu satisfacţie realizările din anul 1986, fiind cel mai bun an al înotului românesc. Şi dacă am putut contribui şi eu la un bilanţ mai bogat ca oricind —­­ prin medalia obţinută la campiona­tele lumii, prin victorii de alte competiţii internaţionale de am­ploare — bucuria îmi este cu atât mai mare. Pentru noi, pregătirea vii­toarelor întreceri de virf a în­ceput mai de mult, iar faptul că am reușit să stabilesc in de­cembrie cele mai bune perfre­manțe mondiale din '86 .'te am­bele probe individuale de mixt îmi oferă un suport in fapte pentru a privi cu încredere participarea la Jocurile Mon­diale Universitare şi la Cam­pionatele Europene. Sper cu toată fiinţa că, mobili­zaţi de îndemnurile cuprinse în Mesajul de Anul Nou adresat în­tregului popor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, condu­cătorul iubit al partidului şi statului nostru, ca şi de căldura­ cu care ne Înconjoară tovarăşa academician doctor re­giner Elena Ceauşescu, înotă­torii vor obţine, asemenea ce­lorlalţi sportivi ai patriei, noi succese de prestigiu pe arena internaţională. Pentru că aşa am fost crescuţi, la aspru, dar nobila şcoală a muncii , să pri­vim mereu, cutezător înainte. Am credinţa de nestrămutat că vom izbindi şi promit să fac absolut totul pentru­ a cuceri alte trofee pentru minunatul colţ de ţară românească-Ma­­ramureş, a cărui fiică sânt, pentru sportul românesc. Noemi LUNG maestră internaţională a sportului ­ DORIM SĂ SPORIM ZESTREA DE MEDALII A ROMÂNIEI însufleţiţi de emoţionantul Mesaj de Anul Nou adresat de iubitul nostru conducător, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, spor­tivii, antrenorii, tot activul­­ Clubului sportiv Olimpia îşi vor Înzeci eforturile pentru noi şi cât mai înalte perfor­manţe. Este prinosul nostru de recunoştinţă pentru condiţiile minunate create de partidul şi statul nostru, personal de mult iubitul şi stimatul conducător al naţiunii noastre socialiste tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eroul păcii şi destinderii mon­diale, ca şi de tovarăşa academi­cian doctor inginer Elena Ceauşescu, savant de renume mondial. Ca purtători in repetate rin­­duri ai tricoului cu scumpele însemne ale României, sporti­vii clubului nostru, împreună cu antrenorii lor, văd îr. ideile Înălţătoare reieşite din Mesa­jul de Anul Nou farul călăuzi­tor in întreaga lor activitate de a duce mai departe faima sportului românesc, de a-l re­prezenta cu cinste şi demni­tate in arena sportivă interna­ţională. Aceste gînduri se reu­nesc în angajamentul nostru solemn de a ne spori contri­buţia la zestrea de medalii în principalele competiţii ale anu­lui 1937 şi în continuare la Jocurile Olimpice de anul vi­itor. Aurel DOBINCA Preşedintele C. S. Olimpia Bucureşti Gînduri pentru noul an, if87 ^yuiiWWOT iinirii'Timnnii ni—iiv­r­i—l1*— CU DRAGOSTE DE ŢARĂ ŞI PARTID, VOM ADUCE TRICOLORULUI ROMÂNESC NOI SUCCESE DE PRESTIGIU a CONDUCĂTORULUI IUBIT, RECUNOŞTINŢĂ DIN ADÂNCUL INIMILOR NOASTRE în anul care s-a încheiat mi ■-a împlinit un mare vis : am primit titlul de mare maestră internaţională, cel mai i­ait titlu in şah. Alături de medalia de bronz de la Olimpiadă, pot spune că 1986 a însemnat mult la viaţa mea. In 1987 aş dori din tot sufletul să trec de tur­neul interzonal, să ajung in meciurile candidatelor şi să-mi încerc şansa în lupta im­potriva marilor maestre care ocupă poziţiile de virf ale şahului in­ternaţional. Cred că şahul românesc feminin are de spus şi în întrecerile individuale un cuvînt la fel de important ca la competiţiile pe echipe. Eu şi colegele din fotul naţional vom lupta să facem încă un pas Înainte şi sper să reuşim. Ascultind Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de preşedintele ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, m­-am gîndit firesc şi la condiţiile excepţionale de pregătire pe care le avem noi, sportivii şi sportivele României socialiste, şi îmi exprim adinca recunoş­tinţă pentru cel care de mai bine de două decenii veghează asupra destinelor naţiunii noas­tre. Ne exprimăm profunda re­cunoştinţă pentru tot ceea ce noi se asigură şi suntem­ datori să răspundem, la rradul nop­u­u, prin eforturi susţinute, prin rezultate foarte bune in munca profesională şi te sport Sper ca printr-o comportare demnă, prin muncă, să onorăm eforturile făcute de partidul şi statu­l nostru pentru continua dezvoltare a mişcării de educa­ţie fizică şi sport. Adresez cu deosebită dragoste şi profund respect tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele României, tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, savant de renume mondial, tradiţionala urare „LA MULŢI ANI !“, on deplină sănătate, cu aceeaşi exemplară putere de muncă, pentru binele patriei, pentru fericirea poporului nostru. Dana NUŢU ■nare maestră internaţională In noul an, obligaţii majore PENTRU HANDBALUL ROMÂNESC Handbalul românesc, o dis­­ciplină atât de Îndrăgită şi care, de-a lungul anilor, a adus­­mari satisfacţii iubitorilor spor­tului, intră pe noul an avînd pe agenda de lucru numeroase o­­biective de importanţă majoră, în spiritul ideilor generoase reieşite din Cuvin­tările secretarului general al partidu­lui, din Mesajul de Anul Nou a­­dresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU întregului nostru popor, ne propunem să inun­de în aşa fel încât şi p­utem raporta că ne-am îndeplinit toate obiectivele ce ne stau la faţă, şi de primul rind- cele legate de participarea la C.M. masculin şi feminin, vizînd calificarea la J.O. din 1988. Dorind ca handbalul nostru sa fie permanent printre disci­plinele cu bune rezultate in arena mondială, ne vom în­drepta atenţia spre eşaloanele de juniori şi tineret, întronînd un spirit de muncă fără nici un rabat la calitate, avînd de acelaşi timp grijă de educarea patriotică, revoluţionară, a tinerei generaţii aşa cum, cu numeroase prilejuri, ne îndeam­nă secretarul general al parti­dului nostru. Stimularea activi­tăţii de depistare şi iustruire a unor sportivi şi sportive cu în-­ suşiri deosebite, vrednici să fie cooptaţi în loturile reprezenta­tive, extinderea ariei de pro­movare a unor elemente de perspectivă din tot mai multe cluburi şi asociaţii sportive, selecţionarea in echipele repre­zentative a celor mai buni sportivi — iată o serie de o­­biective ce stau în 1937 în faţa Federaţiei Române de Handbal. Mihai MARIN­ES­CU secretar responsabil al • F.R. Handbal REVELIONUL SPORTIVILOR A\\\\\\\\\^ 1986 a predat ştafeta lui 1987. 17» an bun lasă ioc unui an pe care il dorim, şi il vom face, şi mai bun — stă in pu­terea mîinilor noastre, în age­rimea minţilor noastre, in do­rinţa noastră de a trăi mereu mai bine, de a urca o dată cu­tată. Revelionul — moment de trecere in revistă a reali­zărilor, de năzuinţă fierbinte îndreptată spre anul ce vine. Alături de toţi cetăţenii pa­triei, sportivii au urmărit pe faţa televizoarelor Mesajul de Anul Nou adresat întregii na­ţiuni de către preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU, insu­­fleţitor indemn la autodepă­­şire, cel mai bun punct de plecare spre importantele o­­biective ale lui 1987. Pe plan sportiv urmează un an cu un amplu calendar competiţional, un an decisiv pentru consoli­darea valorică in perspectiva tot mai apropiată a J.O. din 1988. Suntem­ convinşi, cei mai buni performeri români pă­şesc în noul an animaţi de do­rinţa ca salba de medalii a lui 1987 să fie mai bogată de­cit cea precedentă. Este şi ura­rea pe care le-o facem, sun­tem­ siguri că şi împreună cu dumneavoastră, cei care iubiți această componentă dinamică a vieții noastre numită sport de performanţă. Pentru cei ce ne-au dăruit superbele satis­facţii sportive ’86, pentru me­daliile pe care le dorim — cit mai multe ! — în 1987, pentru continua afirmare a sportului românesc, la cumpăna dintre ani am ridicat o cupă de şam­panie. Pe ciţiva dintre cei spre care am îndreptat urarea noastră — sportivi şi sportive fruntaşe — i-am căutat in chiar noaptea Anului Nou... DORINŢA UNANIMA de A REPREZENTA CU CINSTE SPORTUL ROMÂNESC, TRADIŢIONALELE URĂRI PENTRU NOI SUCCESE IN 1987! mai răminem o clipă... in 1986, mulţumind ziarului Sportul — o fac in numele întregii e­­chipe Steaua — pentru modul in care a reflectat rezultatele noastre, strădaniile noastre de a fi mereu mai buni. In 1987 dorim să vă dăm prilejul ! scrieţi la fel de inspirat des­pre performanţele de rezonan internaţională aie echipei me­d­ club şi ale lotului naţiona­lin care sper să fac parte“. Aurel Macarencu, împreună cu soţia şi cu... dorinţa ca şi în 1987 canoea să rămină o specialitate românească Fotografii de Aurel D. NEAGU UN TRIO DE... GREUTATE AL HALTERELOR NOASTRE Nicu V­lad, Andrei Socaci, Attila Czanka — iată un trio cu care halterele românești se pot prezenta cu fruntea sus la orice mare concurs din lume. Propulsarea lor spre podiumu­rile campionatelor mondiale și europene rezidă in faptul că — nu spunem nimic nou — 363 de zile din cele 365 ale anului ei pot fi găsiţi in sala de hal­tere. "Cele două zile lipsă din acest sumar bilanţ sunt exact cele in care... i-am căutat noi, acum. Toţi trei, faptul ni­­se pare cit se poate de firesc, se îndreptaseră spre locurile lor de baştină, locul de unde fie­care Îşi trage seva, puterea. I-am găsit, aşadar, în mijlocul familiilor, cu părinţii, cu ru­dele şi prietenii apropiaţi. Casa muncitorului ceferist Gheorghe Vlad e iarăşi plină, au venit toţi cei trei copii. Si­gur, inima i-a bătut ceva mai tare cind pe uşă a intrat Nicu mîndria familiei, primul spor­tiv al ţării şi în anul trecut. Dar şi celălalt băiat, Ştefan, e şi el halterofil, poate şi el va ajunge mare campion, iar fata e... fată — toţi trei îi sânt dragi. Vor ciocni un pahar, nu­mai un­ul, dar pentru ce te nă­­zuinţi ! In primul rind pentru ţară, pentru pace, pentru li­nişte pe pămînt, aşa cum vrea dintotdeauna poporul nostru. Numai sub un cer se­nin poate încolţi griul, pot lucra fabricile. Şi recordurile mondiale au nevoie de pace... Pentru acest gînd, pentru noi victorii sportive, s-a ciocnit un pahar de vin în casa fa­miliei Vlad din comuna gălă­­ţeană Piscu. Andrei Socaci, poate nu toţi o ştiu, e cel mai productiv performer al sportului nostru in­ anul 1986 : 16 medalii la campionatele mondiale, europe­ne, balcanice, între care 10 de aur ! Fără ele, dar cu faima lor, nepărăsindu-i o clipă, An­drei a profitat de scurtul „tdme-out“ şi s-a îndreptat spre Alba Iulia, adică acasă. A pe­trecut Revelionul cu părinţii, de prima zi a anului s-a int­il-­­­nit cu prietenii copilăriei, iar la ora la care citiţi aceste rân­duri se află din nou la antre­nam­ent. Asaltul competiţiilor ’87 a început, şi intenţia lui Andrei Socaci e una singură : „Doresc ca şi în 1987 să fiu cel care a adus cele mai multe medalii în vitrina sportului românesc“. La Campionatele Mondiale de la Sofia, juniorul Attila Czanka a mai obţinut, in afara meda­liilor, şi un „titlu“ neoficial, acela de cel mai bun ... dan­sator al competiţiei , la micul banchet final, pină şi haltero­filii cubanezi, recunoscuţi maeştri ai ritmului, s-au dat la o parte de pe ringul de dans, aplaudîndu-l pe Czanka. Attila a dansat, cu aceeaşi tinerească bucurie, şi în noaptea Anului Nou, pe care a petrecut-o la Cluj-Napoca, alături de părin­ţi şi câţiva prieteni apropiaţi. Obiectivul său pentru 1987 ? : „Sper să mai am prilejul să... dansez de cîteva ori, adică de fiecare dată cind voi cuceri o medalie la un mare concurs“. Sperăm, şi îţi dorim şi noi Nicu Vlad ţinteşte primul loc şi in Cupa Mondială, nu numai in clasamentele categoriei 100 kg MAI REPEDE, MAI SUS . Din virful unui podium fa­cem tmn pas spre celălalt, cu alte cuvinte, de la Nicu Vlad la Tamara Costache, prima sportivă a ţării şi prima sprin­teră a înotului mondial îm 1986. Tamara e laconică, de­claraţia ei nu depăşeşte cele... 25,23 sec­­te care a parcurs cei „50 de metri spanioli“ . „In 1987 mă voi gîndi intens la 1988, adică la J.O., de unde sper să aduc prima medalie de aur înotului nostru. Asta nu înseamnă că anul ce a început va fi neglijat, dimpotrivă, do­resc să-mi sporesc valoarea, să devin principala favorită a pro­bei, oriunde aş concura. Și asta înseamnă încă, cel puţin, un nou record mondial“. Centrul de greutate al îno­tului nostru este, ne reamin­tim, la Baia Mare. Spunînd, deci, „la revedere şi succes !“ Ploieşti­ului (a se citi Tamarei) , căutăm la telefon pe antre­norul Gheorghe Dimeca. A întâmpinat Anul Nou acasă, cu familia. A mai stat la Baia Mare doar In prima zi a anu­lui, apoi, pe 2 ianuarie, a re­început pregătirile. Cu grupul de înotătoare care nu au deo­camdată chiar ren­um­ele Ta­­marei, dar care, fiecare in parte, poartă în „raniţă“ un record mondial : Noemi Lung, Stela Pura, Andrea Sighiarto, Ramona Terşanschi, Enikő Pa­­rencsar. Cînd s-ar putea să iasă la lumină măcar unul din aceste potenţiale recorduri ? „Pentru moment este mai puţin probabil — ne spune Gh. Di­meca suntem­ încă în faza acumulărilor. La Campionatele Europene ale acestui an sau la Jocurile Mondiale Universitare, aproape sigur vom atinge nive­lul valoric propus. Dacă-mi permiteţi un pronostic, cred că în 1987 recordul mondial al celei mai dificile probe a îno­tului, 400 m. mixt, va poposi in România. Adus de Noemi Lungu. înotul românesc vrea, şi reu­ şeşte, să parcurgă mereu mai repede distanţa dintre block­­start-uri şi peretele de sosire al bazinului. Ştiimd bine că mereu mai repede Înseamnă totodată mai sus pe podium. GIMNASTELE LA DEVA­­ ÎN JURUL ACELUIAŞI BRAD Un scurt stagiu de pregătire la Paring, apoi componentele lotului naţional de gimnastică s-au îndreptat spre Deva, una din rampele de pe care au fost lansate atâtea nume străluci­toare ale gimnasticii româneşti şi internaţionale. La şcoala ge­nerală nr. 7, faimoasa şcoală deveană de gimnastică, le-am găsit reunite pe Daniela SIU­­vaş, Camelia Voinea, Celestina Popa, Eugenia Golea, Gabriela Potorac. Au petrecut Revelionul împreună, aşa cum ii stă bine unei echipe care doreşte ca şi 1987 să confirme renumele şco­lii româneşti de gimnastică. A fost, de altfel, g­odul cu care s-a trecut pragul dintre ani. Obiectivele lui 1987 se numesc Campionatele Europene de la Moscova şi „Mondialele“ de la Rotterdam. Ce alte prilejuri mai bune îşi poate dori un perfor­mer pentru a-şi confirma cla­sa în perspectiva olimpică . „VALSUL“ DE LA MIEZUL NOPŢII In momentul când acele cea­sornicului Indicau ora 24, când Noul An făcea primii paşi, bo­­berii noştri Dorin Degan, Csaba Naghi, Constantin Ivan, Costel Petraru şi Florin Olteanu se aflau pe tren, Wienner Walzer - ul frurtindu-i spre locul de dis­putare a „mondialelor“, Saint Moritz. „Vom lupta pentru an rezultat ban — ne spuneau la plecare. Ar­e extraordinar să putem deschide seria rezultate­lor de prestigiu ale lui 1987". Ar fi.. ALO, BRAŞOVUL ? — Da, Reka Lazar la te­lefon, mulţumesc pentru feli­citările şi urările de succes a­­dresate. Revelionul îl fac cu părinţii şi prietenii, unii dintre ei componenţi ai ciobului meu, Tractorul Braşov. Notaţi că pe 1987 sper să aduc ..­­.edalii de la „Mondialele" de tineret, de la cele ale seniorilor şi de to I.M.U. Totul cu gândul la Olimpiada anului viitor, când îmi doresc nespus aurul olim­pic". — Da, Gavrilă Bálint la telefon. M-aţi prins tocmai când mă pregăteam să urc in Poiana Braşov, acolo unde vom serba Revelionul Ce îmi doresc pentru 1987 ? In primul rind să Reportaj de vacanţa EMOŢII DE SFÎRŞIT DE AN ÎN „FAMILIA" SPERANŢELOR LA TENIS Zi geroasă de iarnă, zăpada scîrţîie sub picioare. Zarvă mare şi... emoţii în sala de te­nis de la Complexul sportiv „23 August“ din Capitală. Copii mulţi, părinţi şi mai mulţi, câţiva antrenori. Toţi aşteaptă să Înceapă... meciul (citeşte spectacolul). Protagonişti — câţiva actori de la teatrul bucu­­reştean „Ţăndărică“. Spectacol in toată regula, organizat de F. R. Tenis, prin Centrul său republican de pregătire. Copiii rid, rid in cascade, mai şi în­vaţă cite ceva di­n replicile personajelor. Iar veselia aceas­ta molipseşte întreaga sală, In­clusiv pe părinţi. Doar e va­canţă ! Şi pom de iarnă ! Iar sărbătorile de iarnă au fost aş­teptate Întotdeauna cu nerăb­dare şi emoţii atât de co mici, cit şi de cei mari. »In fiecare an, federaţia noastră organ!­•»- «VbNW^.*, ’ .■V.'V zează o festivitate de acest gen, pentru că întreg totul de perspectivă este o mare fami­lie, iar copiii trebuie să simtă aceasta“, ne spune Alexe Bar­­dan, antrenor coordonator a! Centrului.­­ Spectacolul curge drese. Desigur, copiii abia aş­teaptă partea a doua a festi­vităţii, in care vor fi împăr­ţite darurile. Un prichindel re­cită pe nerăsuflate o poezie cu ochii aţintiţi pe pachetele viu colorate. Dinu Pescariu rîde cind işi primeşte „partea“. .In timp ce Irina Spirlea e so­bră. De emoţie, fireşte. Ru­­xandra Dragomir a venit spe­cial de la Piteşti pentru această ei. Loredana Bujor şi Alexan­dru Băncilă sunt fericiţi. Părin­ţii fac fotografii, mai îndreap­tă o cută de la haină, mai a­­trag atenţia copilului lor că aşa ceva nu se cuvine, mai o «“»''•'„•'-‘«'to­ observaţie de ultim moment. Ca părinţii... In final, toţi se adună la jurul bradului, care, ca orice pom de iarnă, emană o atmos­feră de basm. Zi de iarnă, zi de vacanţă, zi de sărbătoare. Bucurie mare şi emoţii. Aşa a fost duminică dimineaţa la sala de tenis de la Complexul sportiv „23 Au­gust“ din Capitală. Doina STÅNESCU Sfârşitul de an i-a găsit din nou împreună pe viitorii performeri ■ la tenis, de data aceasta in jurul pomului de iarnă ■ Foto : Aurel D. NEAGU ■ LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE IA TRAGEREA EXTRAORDINARA „LOTO A REVELIONULUI" DIN 1 IANUARIE 1987 FAZA I □­ TRAGEREA I : 4 75 49 35 31 24 55 30 72 36 EXTRAGEREA A H-a : 82 28 45 60 79 22 76 14 40 3 FAZA A 11-a EXTRAGEREA A lll-a : 66 51 23 80 1 60 9 89 57 53 EXTRAGEREA A lV-a : 68 45 75 46 61 30 4 14 3 26 EXTRAGEREA A V-a : 55 23 80 40 61 10 87 82 81 58 EXTRAGEREA a Vl-a : 57 7 15 12 11 79 34 24 44 22 EXTRAGEREA A Vll-a : 78 41 8 56 70 77 23 5 60 2 EXTRAGEREA a Vlll-a : 25 11 48 83 12 46 7 62 82 28 EXTRAGEREA A IX-a : 7 85 11 47 31 58 22 76 33 30 EXTRAGEREA A X-a : 3 24 90 23 37 1 18 60 80 55 FAZA A III-a EXTRAGEREA A Xl-a­­ 78 55 47 59 28 85 7 88 83 21 EXTRAGEREA A Xll-a : 32 72 37 74 50 20 79 23 30 66 FOND DE CISTIGURI (PROVIZORIU) : 12.070.010 lei. CANGEA-AMIRAL ÎN RADA Pe dublul campion mondial al oanoei Aurel Macarencu il găsim acasă. Revelionul il pe­trece împreună cu soţia, cu tacă o familie­­de prieteni. „După cum vedeţi — ne Întâm­pină zimbind — stau în rada portului Bucureşti. Pentru puţin timp, fiindcă în curind reluăm pregătirile cu toată in­tensitatea. Titlurile mondiale, ctim bine se cunoaşte, cel mai greu sunt de apărat, nu de cu­cerit. Ştiu că toată lumea va fi cu ochii pe mine, aşa că trebuie să mă prezint la înăl­ţime. Voi ciocni în noaptea de Anul Nou un pahar pentru Nicu Vlad şi Tamara Costache, aceşti eminenţi colegi intru sport de performanţă, pentru care am toată preţuirea. Le urez ace­leaşi mari succese şi in 1987, dar in acelaşi timp îi... provoc şi la o întrecere sportivă. Fiind­că in anul ce începe doresc să fiu eu cel clasat pe prima treaptă a celor mai valoroşi performeri români. Pentru a­­ceasta, împreună cu antrenorii mei, am alcătuit un minuţios plan de pregătire, de la care ne vom abate, cel mult „­ mă­rind volumul şi intensitatea“. Aşadar, o mănuşă a fost a­­runcată ! Să recunoaştem, e dispută Vlad — Costache — Macarencu promite mult ! Vom încheia cu urarea făcută de către toţi interlocutorii noş­tri, urare adresată tuturor iu­bitorilor de sport din România : LA MULŢI ANI ’87 ! Urare la care ne alăturăm din inimă Grupuj realizat de Sorin SATMARI Divizionarele A la jumatatea cursei­­ VA REVENI ECHIPA DIN REGIE IN „CVARTET“? © Sportul Studenţesc pierde 7 puncte faţă de turul 1935 al Diviziei A. De asemenea, în­scrie cu 9 goluri mai puţin in turul recent încheiat. Intre go­lurile primite anul trecut şi cele din anul acesta există, par­că, un echilibru : 15 in ’85, 17 — in ’86.­­ Ce deosebire ar fi, intre randamentul anului trecut şi cel din acest an 7 Echipa e aproape aceeaşi — minus M. Sandu şi Şerbănică. Acesta să fie motivul 7 Intr-un fel. Mai ales că M. Sandu şi Şerbănică făceau parte din categoria ju­cătorilor de travaliu, uneori ne­­spectaculoşi, dar productivi . Absenţa lui M. Sandu şi fluc­tuare liniei de mijloc se con­cretizează astfel : anul trecut, Hagi (cu 10 goluri) şi Coraş (cu 9), reprezentau un frumos tandem al eficacităţii. Anul a­­cesta, cei doi marchează doar 11 goluri, fostul golgeter (Hagi) tam cu plăcere că unul din membrii acestui trio şi-a regă­sit cu paşi siguri cadenţa de acum doi-trei ani (este vorba de Iorgulescu, cu zece remar­­cări în ziarul nostru şi cu ma­ximum de prezenţe in tur 17). De asemenea, Coraş, o dată cu restructurarea jocului fără M. Sandu, a căutat o soluţie via­bilă, jucind mai retras, cu evo­luţii din ce în ce mai bune şi care pot fi consolidate in retur. Ultimul dintre cei trei (Hagi) are cele mai mari obligaţii în retur . Puncte cîştigate în a­­cest sezon : Mircea Popa, mai bun de la un joc la altul, amin­tita regăsire a ritmului de joc, in cazul lui Iorgulescu, şi avan­sul luat de Bozeşan in întrece­rea cu alţi candidaţi la postul de mijlocaş . Puncte nereali­zate : pasul pe loc al lui Bur­­chel şi perioada prea mare in efortul de adaptare al­­lui Ti­ ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V. ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V 8. SPORTUL STUD. 17 7 3 7 27-17 17 © Puncte realizate pe teren propriu : K­, din 9 meciuri (a pierdut cite două cu Steaua şi F.C. Olt, unul cu Victori­i). © Puncte obţinute in deplasare : 6, din 9 partide (cite două cu Oţelul ş1 Dinamo, cite unul cu Petrolul şi Universitatea Craiova). 9 Cel mai bun loc ocupat : 1 (prima etapă) ; cel mai slab loc : 13 (etapa a 6-a). 6 Golgeterii echipei : Terheş 6 goluri, Hagi şi Bozeşan — cite 5 Coraş şi Cristea — cite 4, Ţicleanu, 2, Iorgulescu I 1. • Jucători folosiţi : 19 , Iorgulescu I 17 meciuri, Cristea, Hagi Terheş, Cazan şi Coraş — cite 16. Cristian I, M. Marian şi Boze­şan — cite 15, Pană 13, Munteanu n, Ţicleanu şi Burchel — cite 12, M. Popa 11, Pologea 6, Stănici 5, Voicilă 2. D. Popescu şi Iorgulescu n — cite 1. 9 Podiumul evidenţiaţilor: 1. Iorgulescu I 10 — remarcări, 2—3. Hagi şi Bozeşan — cîte 9. 9 Cartonaşe galbene : 19 — 11 jucători ; cele mai multe : Coraş, Munteanu II şi Hagi — cite 3. 9 Cartonaşe roşii : nici unul. 9 A beneficiat de o lovitură de la 11 m, transformată de Hagi ; a fost sancţionată cu 3 penalty-uri : 2 transformate, 1 ratat. 9 A expediat 205 şuturi (131 acasă — 74 m­ deplasare), dintre care 100 pe spațiul porții (65 acasă — 35 m­ deplasare). v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\C' reuşind numai 5, adică o cifră mult sub cota lui valorică 9 La productivitatea scăzută a atacu­lui să adăugăm cele cinci punc­te pierdute pe teren propriu ; şi dacă „cele două“ pierdute la Steaua pot fi acceptate, înfrîn­­gerea în faţa lui F.C. Olt (pe teren propriu) după victoria spectaculoasă asupra lui Dina­mo (în deplasare) ne invită să medităm la faptul că „boema“ alb-negrilor nu a dispărut cu desăvîrşire, şi ar cam fi cazul @ In sezonul care a trecut s-a produs şi înlocuirea lui C. Ar­­deleanu la conducerea tehnică, locul antrenorului principal, la care s-a renunţat, fiind girat de A. Dima, unul dintre cei mai recunoscuţi preparatori fizici din fotbalul nostru . In turul aces­tei toamne, Sportul Studenţesc a continuat, d­e păcate, tradiţia jocurilor sub aşteptări în cupele europene. Scorul cu care echipa a pierdut la Bucureşti parti­­da­ tur cu La Gantoise (o formaţie care se va dovedi de planul doi la turul următor) vorbeşte mai curind despre instabilitatea psi­hică a echipei de­cit despre lip­sa ei de valoare . S-a vorbit pînă nu de mult despre un „trio“ cam romantic al Sportu­lui Studenţesc, un trio deosebit de simpatic tribunelor. Consta­cleanu în angrenajul echipei •­ In ultimii trei-patru ani Spor­tul Studenţesc a trecut­ prin mai multe metamorfoze. Prin veni­rea lui Hagi şi Coraş, s-a re­nunţat la extremele de viteză Fl. Grigore şi Bucurescu ; a ur­mat perioada de formare a tan­demului Hagi-Coraş în jurul pivotului M. Sandu, un jucător aspru, dur, combativ, deseori arţăgos şi care a creat celorlalţi doi spaţii de joc care au şi, asi­gurat eficacitatea. Prin plecarea lui M. Sandu, singurul care a mai rămas cu sarcina „intrări­lor“ este Hagi. Şi trebuie să recunoaştem că această misiune este mult mai grea in fata unor apărări pe care nu le mai de­ranjează nimeni (Terheş este şi el un jucător „la primire“) . In actuala formulă, principala cale de creştere este activizarea liniei de mijloc. Ţicleanu poa­te învălui mai mult. Cristea, poate sprinta cu o frecvenţă mai mare, Bozeşan poate părăsi mai mult flancul sting, iar Pană ar putea să-şi asume riscuri sporite. „ Pentru suporterii Sportului Studenţesc, o absenţă din „cvartetul“ europenelor este de neconceput. Ca şi pen­tru cronicarul acestor rinduri... Ioan CHIRILA Informaţii I■ T.H. R. Bucureşti IN ATENJIA MEMBRILOR CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE PENSIONARILOR DIN CAPITALĂ, NOU ŞI AVANTAJOS! Cu numai 1 100 de lei, membrii caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor din Capitală pot petrece in perioada 1 februarie— si mai 1987 ( zile In frumoasa staţiune Moneasa. Curea­­­ta hotelul „Moneasa“. Masa­­ la restaurantul hote­­lului. Tratament balnear in hotel (recomandat pentru boli reu­matismale, cardiovastiulare, nevroze). ■ Plecarea in fiecare duminică seara,­­ ora 19, a de dormit, apoi transfer cu autocarul de la Arad la Moneasa, înapoierea — duminica următoare, cu tren rapid, sosire in Bucureşti la ora 18:30. Se pot folosi permisele C­F.R. Informaţii suplimentare şi Înscrieri la­le LT.H.R. Bucureşti din str. Luterană nr. 4, telefon U.21T1 Inte­rior 2958 şi la sediul C.A.R.P. nr. 8, din str. Petru Maior nr. 73, sectorul 1, telefon 17.68.05. DE LA F.R.F. 9 FEDERAŢIA ROMANA DE FOTBAL anunţă că in perioada 5—20 ianuarie 1987 se va efectua transferarea jucătorilor, conform regulamentului in vigoare. 9 ANTRENORII ECHIPELOR DIN DIVIZIILE A ŞI B sunt înşti­inţaţi de această cale că, pină la 5 ianuarie 1987, sunt obligaţi să trimită la F.R.F. planul şi pro­gramul de pregătire pentru echi­pele de care răspund. Întocmite conform indicaţiilor metodice pri­mite la cursul de perfecţionare din 18—20 decembrie 1986. 9 „CUPA 30 DECEMBRIE“ LA MINIFOTBAL. La Braşov, cele 18 participante la „Cupa 30 De­cembrie“ (minifotbal), competi­ţie care s-a desfăşurat in Sala Sporturilor, a desemnat cîştiga­­torii la următoarele categorii de vîrstă : 1970 — Centrul olimpic Viitorul, învingătoare în finală cu F.C.M. Braşov 5—0 (3—0). Pe locul trei ICIM Braşov. 1971 — F.C.M. Braşov — ICIM 3—2 (2—1). Pe locul trei — Tractorul. Cate­goria copii 1974 : F.C.M. Brașov — C.S.S. Braşovia 3—2 (1—0). Pe locul trei — ICIM Braşov. (C. GRUIA — coresp.). INVITAŢIE la mangalia­ ­ In perioada de pregătire a viitorului sezon competiţional. bl- [ necunoscutul hotel „Mangalia", din staţiunea cu acelaşi nume, , este o excelentă gazdă pentru sportivii cluburilor şi asociaţilor , din Întreaga ţară. La acest modern complex, I.H.R. Mangalia i­e oferă, printre­ altele, piscină, terenuri și sală de sport. Se asi­­gura tratament de recuperare.

Next