Sportul, ianuarie 1987 (Anul 43, nr. 11518-11542)
1987-01-03 / nr. 11518
PENTRU NOI REALIZĂRI ÎN SPORTUL DE MASĂ ŞI ÎN PERFORMANŢĂ Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cel mai iubit şi stimatiu al României, ne-a stimulat puternic şi pe noi, sportivii şi activiştii sportivi din judeţul Olt. In obţinerea de noi şi remarcabile progrese în dezvoltarea societăţii româneşti, ne-a sporit şi mai mult încrederea în menţinerea păcii, bunul cel mai de preţ al omenirii. Intr-o asemenea atmosferă sărbătorească, de amplă mobilizare, sentimentale de satisfacţie pentru contribuţia judeţului Olt la frumoasele succese ale anului Încheiat sunt cu atit mai mari, mai ales în ceea ce priveşte integrarea exerciţiilor fizice practicate sistematic, organizat, a sportului în preocupările tineretului, ale oamenilor muncii de pe meleagurile noastre. Daciada, acest generos concept de viaţă şi sport, inspirat de gîndirea strălucită a conducătorului nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele republicii, ne oferă justificarea reuşitelor de pină acum şi garanţia deplină a progreselor în viitor. Acţionînd cu pasiune şi răspundere şi re contiripare, taci din primele zile ale anului 1987, împreună slujitori şi practicanţi ai exerciţiilor fizice şi sportului, dorim să consolidăm contribuţia noastră la patrimoniul naţional de realizări, să participăm şi mai activ la sporirea prestigiului sportiv al României socialiste cu mijloacele noastre specifice, de special la acele ramuri in care judeţul Olt şi-a creat un început de tradiţie sau spre care tineretul din judeţ manifestă o reală vocaţie (lupte, tenis de masă, orientare turistică etc.), să dăm un şi mai mare avînt Întrecerilor înscrise sub genericul marii competiţiei naţionale Daciada, a această veritabilă Olimpiadă a sportului românesc, cum s-a dorit a fi şi cum devine de realitate. Valerian PETRESCU preşedintele C.J.E.F.S. OU PRIVIM CUTEZĂTORI ÎNAINTE Putem privi cu satisfacţie realizările din anul 1986, fiind cel mai bun an al înotului românesc. Şi dacă am putut contribui şi eu la un bilanţ mai bogat ca oricind — prin medalia obţinută la campionatele lumii, prin victorii de alte competiţii internaţionale de amploare — bucuria îmi este cu atât mai mare. Pentru noi, pregătirea viitoarelor întreceri de virf a început mai de mult, iar faptul că am reușit să stabilesc in decembrie cele mai bune perfremanțe mondiale din '86 .'te ambele probe individuale de mixt îmi oferă un suport in fapte pentru a privi cu încredere participarea la Jocurile Mondiale Universitare şi la Campionatele Europene. Sper cu toată fiinţa că, mobilizaţi de îndemnurile cuprinse în Mesajul de Anul Nou adresat întregului popor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, ca şi de căldura cu care ne Înconjoară tovarăşa academician doctor reginer Elena Ceauşescu, înotătorii vor obţine, asemenea celorlalţi sportivi ai patriei, noi succese de prestigiu pe arena internaţională. Pentru că aşa am fost crescuţi, la aspru, dar nobila şcoală a muncii , să privim mereu, cutezător înainte. Am credinţa de nestrămutat că vom izbindi şi promit să fac absolut totul pentru a cuceri alte trofee pentru minunatul colţ de ţară românească-Maramureş, a cărui fiică sânt, pentru sportul românesc. Noemi LUNG maestră internaţională a sportului DORIM SĂ SPORIM ZESTREA DE MEDALII A ROMÂNIEI însufleţiţi de emoţionantul Mesaj de Anul Nou adresat de iubitul nostru conducător, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sportivii, antrenorii, tot activul Clubului sportiv Olimpia îşi vor Înzeci eforturile pentru noi şi cât mai înalte performanţe. Este prinosul nostru de recunoştinţă pentru condiţiile minunate create de partidul şi statul nostru, personal de mult iubitul şi stimatul conducător al naţiunii noastre socialiste tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eroul păcii şi destinderii mondiale, ca şi de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, savant de renume mondial. Ca purtători in repetate rinduri ai tricoului cu scumpele însemne ale României, sportivii clubului nostru, împreună cu antrenorii lor, văd îr. ideile Înălţătoare reieşite din Mesajul de Anul Nou farul călăuzitor in întreaga lor activitate de a duce mai departe faima sportului românesc, de a-l reprezenta cu cinste şi demnitate in arena sportivă internaţională. Aceste gînduri se reunesc în angajamentul nostru solemn de a ne spori contribuţia la zestrea de medalii în principalele competiţii ale anului 1937 şi în continuare la Jocurile Olimpice de anul viitor. Aurel DOBINCA Preşedintele C. S. Olimpia Bucureşti Gînduri pentru noul an, if87 ^yuiiWWOT iinirii'Timnnii ni—iivri—l1*— CU DRAGOSTE DE ŢARĂ ŞI PARTID, VOM ADUCE TRICOLORULUI ROMÂNESC NOI SUCCESE DE PRESTIGIU a CONDUCĂTORULUI IUBIT, RECUNOŞTINŢĂ DIN ADÂNCUL INIMILOR NOASTRE în anul care s-a încheiat mi ■-a împlinit un mare vis : am primit titlul de mare maestră internaţională, cel mai iait titlu in şah. Alături de medalia de bronz de la Olimpiadă, pot spune că 1986 a însemnat mult la viaţa mea. In 1987 aş dori din tot sufletul să trec de turneul interzonal, să ajung in meciurile candidatelor şi să-mi încerc şansa în lupta impotriva marilor maestre care ocupă poziţiile de virf ale şahului internaţional. Cred că şahul românesc feminin are de spus şi în întrecerile individuale un cuvînt la fel de important ca la competiţiile pe echipe. Eu şi colegele din fotul naţional vom lupta să facem încă un pas Înainte şi sper să reuşim. Ascultind Mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor de preşedintele ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, m-am gîndit firesc şi la condiţiile excepţionale de pregătire pe care le avem noi, sportivii şi sportivele României socialiste, şi îmi exprim adinca recunoştinţă pentru cel care de mai bine de două decenii veghează asupra destinelor naţiunii noastre. Ne exprimăm profunda recunoştinţă pentru tot ceea ce noi se asigură şi suntem datori să răspundem, la rradul nopuu, prin eforturi susţinute, prin rezultate foarte bune in munca profesională şi te sport Sper ca printr-o comportare demnă, prin muncă, să onorăm eforturile făcute de partidul şi statul nostru pentru continua dezvoltare a mişcării de educaţie fizică şi sport. Adresez cu deosebită dragoste şi profund respect tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele României, tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, savant de renume mondial, tradiţionala urare „LA MULŢI ANI !“, on deplină sănătate, cu aceeaşi exemplară putere de muncă, pentru binele patriei, pentru fericirea poporului nostru. Dana NUŢU ■nare maestră internaţională In noul an, obligaţii majore PENTRU HANDBALUL ROMÂNESC Handbalul românesc, o disciplină atât de Îndrăgită şi care, de-a lungul anilor, a adusmari satisfacţii iubitorilor sportului, intră pe noul an avînd pe agenda de lucru numeroase obiective de importanţă majoră, în spiritul ideilor generoase reieşite din Cuvintările secretarului general al partidului, din Mesajul de Anul Nou adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU întregului nostru popor, ne propunem să inunde în aşa fel încât şi putem raporta că ne-am îndeplinit toate obiectivele ce ne stau la faţă, şi de primul rind- cele legate de participarea la C.M. masculin şi feminin, vizînd calificarea la J.O. din 1988. Dorind ca handbalul nostru sa fie permanent printre disciplinele cu bune rezultate in arena mondială, ne vom îndrepta atenţia spre eşaloanele de juniori şi tineret, întronînd un spirit de muncă fără nici un rabat la calitate, avînd de acelaşi timp grijă de educarea patriotică, revoluţionară, a tinerei generaţii aşa cum, cu numeroase prilejuri, ne îndeamnă secretarul general al partidului nostru. Stimularea activităţii de depistare şi iustruire a unor sportivi şi sportive cu în- suşiri deosebite, vrednici să fie cooptaţi în loturile reprezentative, extinderea ariei de promovare a unor elemente de perspectivă din tot mai multe cluburi şi asociaţii sportive, selecţionarea in echipele reprezentative a celor mai buni sportivi — iată o serie de obiective ce stau în 1937 în faţa Federaţiei Române de Handbal. Mihai MARINESCU secretar responsabil al • F.R. Handbal REVELIONUL SPORTIVILOR A\\\\\\\\\^ 1986 a predat ştafeta lui 1987. 17» an bun lasă ioc unui an pe care il dorim, şi il vom face, şi mai bun — stă in puterea mîinilor noastre, în agerimea minţilor noastre, in dorinţa noastră de a trăi mereu mai bine, de a urca o dată cutată. Revelionul — moment de trecere in revistă a realizărilor, de năzuinţă fierbinte îndreptată spre anul ce vine. Alături de toţi cetăţenii patriei, sportivii au urmărit pe faţa televizoarelor Mesajul de Anul Nou adresat întregii naţiuni de către preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU, insufleţitor indemn la autodepăşire, cel mai bun punct de plecare spre importantele obiective ale lui 1987. Pe plan sportiv urmează un an cu un amplu calendar competiţional, un an decisiv pentru consolidarea valorică in perspectiva tot mai apropiată a J.O. din 1988. Suntem convinşi, cei mai buni performeri români păşesc în noul an animaţi de dorinţa ca salba de medalii a lui 1987 să fie mai bogată decit cea precedentă. Este şi urarea pe care le-o facem, suntem siguri că şi împreună cu dumneavoastră, cei care iubiți această componentă dinamică a vieții noastre numită sport de performanţă. Pentru cei ce ne-au dăruit superbele satisfacţii sportive ’86, pentru medaliile pe care le dorim — cit mai multe ! — în 1987, pentru continua afirmare a sportului românesc, la cumpăna dintre ani am ridicat o cupă de şampanie. Pe ciţiva dintre cei spre care am îndreptat urarea noastră — sportivi şi sportive fruntaşe — i-am căutat in chiar noaptea Anului Nou... DORINŢA UNANIMA de A REPREZENTA CU CINSTE SPORTUL ROMÂNESC, TRADIŢIONALELE URĂRI PENTRU NOI SUCCESE IN 1987! mai răminem o clipă... in 1986, mulţumind ziarului Sportul — o fac in numele întregii echipe Steaua — pentru modul in care a reflectat rezultatele noastre, strădaniile noastre de a fi mereu mai buni. In 1987 dorim să vă dăm prilejul ! scrieţi la fel de inspirat despre performanţele de rezonan internaţională aie echipei med club şi ale lotului naţionalin care sper să fac parte“. Aurel Macarencu, împreună cu soţia şi cu... dorinţa ca şi în 1987 canoea să rămină o specialitate românească Fotografii de Aurel D. NEAGU UN TRIO DE... GREUTATE AL HALTERELOR NOASTRE Nicu Vlad, Andrei Socaci, Attila Czanka — iată un trio cu care halterele românești se pot prezenta cu fruntea sus la orice mare concurs din lume. Propulsarea lor spre podiumurile campionatelor mondiale și europene rezidă in faptul că — nu spunem nimic nou — 363 de zile din cele 365 ale anului ei pot fi găsiţi in sala de haltere. "Cele două zile lipsă din acest sumar bilanţ sunt exact cele in care... i-am căutat noi, acum. Toţi trei, faptul nise pare cit se poate de firesc, se îndreptaseră spre locurile lor de baştină, locul de unde fiecare Îşi trage seva, puterea. I-am găsit, aşadar, în mijlocul familiilor, cu părinţii, cu rudele şi prietenii apropiaţi. Casa muncitorului ceferist Gheorghe Vlad e iarăşi plină, au venit toţi cei trei copii. Sigur, inima i-a bătut ceva mai tare cind pe uşă a intrat Nicu mîndria familiei, primul sportiv al ţării şi în anul trecut. Dar şi celălalt băiat, Ştefan, e şi el halterofil, poate şi el va ajunge mare campion, iar fata e... fată — toţi trei îi sânt dragi. Vor ciocni un pahar, numai unul, dar pentru ce te năzuinţi ! In primul rind pentru ţară, pentru pace, pentru linişte pe pămînt, aşa cum vrea dintotdeauna poporul nostru. Numai sub un cer senin poate încolţi griul, pot lucra fabricile. Şi recordurile mondiale au nevoie de pace... Pentru acest gînd, pentru noi victorii sportive, s-a ciocnit un pahar de vin în casa familiei Vlad din comuna gălăţeană Piscu. Andrei Socaci, poate nu toţi o ştiu, e cel mai productiv performer al sportului nostru in anul 1986 : 16 medalii la campionatele mondiale, europene, balcanice, între care 10 de aur ! Fără ele, dar cu faima lor, nepărăsindu-i o clipă, Andrei a profitat de scurtul „tdme-out“ şi s-a îndreptat spre Alba Iulia, adică acasă. A petrecut Revelionul cu părinţii, de prima zi a anului s-a intil-nit cu prietenii copilăriei, iar la ora la care citiţi aceste rânduri se află din nou la antrenament. Asaltul competiţiilor ’87 a început, şi intenţia lui Andrei Socaci e una singură : „Doresc ca şi în 1987 să fiu cel care a adus cele mai multe medalii în vitrina sportului românesc“. La Campionatele Mondiale de la Sofia, juniorul Attila Czanka a mai obţinut, in afara medaliilor, şi un „titlu“ neoficial, acela de cel mai bun ... dansator al competiţiei , la micul banchet final, pină şi halterofilii cubanezi, recunoscuţi maeştri ai ritmului, s-au dat la o parte de pe ringul de dans, aplaudîndu-l pe Czanka. Attila a dansat, cu aceeaşi tinerească bucurie, şi în noaptea Anului Nou, pe care a petrecut-o la Cluj-Napoca, alături de părinţi şi câţiva prieteni apropiaţi. Obiectivul său pentru 1987 ? : „Sper să mai am prilejul să... dansez de cîteva ori, adică de fiecare dată cind voi cuceri o medalie la un mare concurs“. Sperăm, şi îţi dorim şi noi Nicu Vlad ţinteşte primul loc şi in Cupa Mondială, nu numai in clasamentele categoriei 100 kg MAI REPEDE, MAI SUS . Din virful unui podium facem tmn pas spre celălalt, cu alte cuvinte, de la Nicu Vlad la Tamara Costache, prima sportivă a ţării şi prima sprinteră a înotului mondial îm 1986. Tamara e laconică, declaraţia ei nu depăşeşte cele... 25,23 secte care a parcurs cei „50 de metri spanioli“ . „In 1987 mă voi gîndi intens la 1988, adică la J.O., de unde sper să aduc prima medalie de aur înotului nostru. Asta nu înseamnă că anul ce a început va fi neglijat, dimpotrivă, doresc să-mi sporesc valoarea, să devin principala favorită a probei, oriunde aş concura. Și asta înseamnă încă, cel puţin, un nou record mondial“. Centrul de greutate al înotului nostru este, ne reamintim, la Baia Mare. Spunînd, deci, „la revedere şi succes !“ Ploieştiului (a se citi Tamarei) , căutăm la telefon pe antrenorul Gheorghe Dimeca. A întâmpinat Anul Nou acasă, cu familia. A mai stat la Baia Mare doar In prima zi a anului, apoi, pe 2 ianuarie, a reînceput pregătirile. Cu grupul de înotătoare care nu au deocamdată chiar renumele Tamarei, dar care, fiecare in parte, poartă în „raniţă“ un record mondial : Noemi Lung, Stela Pura, Andrea Sighiarto, Ramona Terşanschi, Enikő Parencsar. Cînd s-ar putea să iasă la lumină măcar unul din aceste potenţiale recorduri ? „Pentru moment este mai puţin probabil — ne spune Gh. Dimeca suntem încă în faza acumulărilor. La Campionatele Europene ale acestui an sau la Jocurile Mondiale Universitare, aproape sigur vom atinge nivelul valoric propus. Dacă-mi permiteţi un pronostic, cred că în 1987 recordul mondial al celei mai dificile probe a înotului, 400 m. mixt, va poposi in România. Adus de Noemi Lungu. înotul românesc vrea, şi reu şeşte, să parcurgă mereu mai repede distanţa dintre blockstart-uri şi peretele de sosire al bazinului. Ştiimd bine că mereu mai repede Înseamnă totodată mai sus pe podium. GIMNASTELE LA DEVA ÎN JURUL ACELUIAŞI BRAD Un scurt stagiu de pregătire la Paring, apoi componentele lotului naţional de gimnastică s-au îndreptat spre Deva, una din rampele de pe care au fost lansate atâtea nume strălucitoare ale gimnasticii româneşti şi internaţionale. La şcoala generală nr. 7, faimoasa şcoală deveană de gimnastică, le-am găsit reunite pe Daniela SIUvaş, Camelia Voinea, Celestina Popa, Eugenia Golea, Gabriela Potorac. Au petrecut Revelionul împreună, aşa cum ii stă bine unei echipe care doreşte ca şi 1987 să confirme renumele şcolii româneşti de gimnastică. A fost, de altfel, godul cu care s-a trecut pragul dintre ani. Obiectivele lui 1987 se numesc Campionatele Europene de la Moscova şi „Mondialele“ de la Rotterdam. Ce alte prilejuri mai bune îşi poate dori un performer pentru a-şi confirma clasa în perspectiva olimpică . „VALSUL“ DE LA MIEZUL NOPŢII In momentul când acele ceasornicului Indicau ora 24, când Noul An făcea primii paşi, boberii noştri Dorin Degan, Csaba Naghi, Constantin Ivan, Costel Petraru şi Florin Olteanu se aflau pe tren, Wienner Walzer - ul frurtindu-i spre locul de disputare a „mondialelor“, Saint Moritz. „Vom lupta pentru an rezultat ban — ne spuneau la plecare. Are extraordinar să putem deschide seria rezultatelor de prestigiu ale lui 1987". Ar fi.. ALO, BRAŞOVUL ? — Da, Reka Lazar la telefon, mulţumesc pentru felicitările şi urările de succes adresate. Revelionul îl fac cu părinţii şi prietenii, unii dintre ei componenţi ai ciobului meu, Tractorul Braşov. Notaţi că pe 1987 sper să aduc ...edalii de la „Mondialele" de tineret, de la cele ale seniorilor şi de to I.M.U. Totul cu gândul la Olimpiada anului viitor, când îmi doresc nespus aurul olimpic". — Da, Gavrilă Bálint la telefon. M-aţi prins tocmai când mă pregăteam să urc in Poiana Braşov, acolo unde vom serba Revelionul Ce îmi doresc pentru 1987 ? In primul rind să Reportaj de vacanţa EMOŢII DE SFÎRŞIT DE AN ÎN „FAMILIA" SPERANŢELOR LA TENIS Zi geroasă de iarnă, zăpada scîrţîie sub picioare. Zarvă mare şi... emoţii în sala de tenis de la Complexul sportiv „23 August“ din Capitală. Copii mulţi, părinţi şi mai mulţi, câţiva antrenori. Toţi aşteaptă să Înceapă... meciul (citeşte spectacolul). Protagonişti — câţiva actori de la teatrul bucureştean „Ţăndărică“. Spectacol in toată regula, organizat de F. R. Tenis, prin Centrul său republican de pregătire. Copiii rid, rid in cascade, mai şi învaţă cite ceva din replicile personajelor. Iar veselia aceasta molipseşte întreaga sală, Inclusiv pe părinţi. Doar e vacanţă ! Şi pom de iarnă ! Iar sărbătorile de iarnă au fost aşteptate Întotdeauna cu nerăbdare şi emoţii atât de co mici, cit şi de cei mari. »In fiecare an, federaţia noastră organ!•»- «VbNW^.*, ’ .■V.'V zează o festivitate de acest gen, pentru că întreg totul de perspectivă este o mare familie, iar copiii trebuie să simtă aceasta“, ne spune Alexe Bardan, antrenor coordonator a! Centrului. Spectacolul curge drese. Desigur, copiii abia aşteaptă partea a doua a festivităţii, in care vor fi împărţite darurile. Un prichindel recită pe nerăsuflate o poezie cu ochii aţintiţi pe pachetele viu colorate. Dinu Pescariu rîde cind işi primeşte „partea“. .In timp ce Irina Spirlea e sobră. De emoţie, fireşte. Ruxandra Dragomir a venit special de la Piteşti pentru această ei. Loredana Bujor şi Alexandru Băncilă sunt fericiţi. Părinţii fac fotografii, mai îndreaptă o cută de la haină, mai atrag atenţia copilului lor că aşa ceva nu se cuvine, mai o «“»''•'„•'-‘«'to observaţie de ultim moment. Ca părinţii... In final, toţi se adună la jurul bradului, care, ca orice pom de iarnă, emană o atmosferă de basm. Zi de iarnă, zi de vacanţă, zi de sărbătoare. Bucurie mare şi emoţii. Aşa a fost duminică dimineaţa la sala de tenis de la Complexul sportiv „23 August“ din Capitală. Doina STÅNESCU Sfârşitul de an i-a găsit din nou împreună pe viitorii performeri ■ la tenis, de data aceasta in jurul pomului de iarnă ■ Foto : Aurel D. NEAGU ■ LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE IA TRAGEREA EXTRAORDINARA „LOTO A REVELIONULUI" DIN 1 IANUARIE 1987 FAZA I □ TRAGEREA I : 4 75 49 35 31 24 55 30 72 36 EXTRAGEREA A H-a : 82 28 45 60 79 22 76 14 40 3 FAZA A 11-a EXTRAGEREA A lll-a : 66 51 23 80 1 60 9 89 57 53 EXTRAGEREA A lV-a : 68 45 75 46 61 30 4 14 3 26 EXTRAGEREA A V-a : 55 23 80 40 61 10 87 82 81 58 EXTRAGEREA a Vl-a : 57 7 15 12 11 79 34 24 44 22 EXTRAGEREA A Vll-a : 78 41 8 56 70 77 23 5 60 2 EXTRAGEREA a Vlll-a : 25 11 48 83 12 46 7 62 82 28 EXTRAGEREA A IX-a : 7 85 11 47 31 58 22 76 33 30 EXTRAGEREA A X-a : 3 24 90 23 37 1 18 60 80 55 FAZA A III-a EXTRAGEREA A Xl-a 78 55 47 59 28 85 7 88 83 21 EXTRAGEREA A Xll-a : 32 72 37 74 50 20 79 23 30 66 FOND DE CISTIGURI (PROVIZORIU) : 12.070.010 lei. CANGEA-AMIRAL ÎN RADA Pe dublul campion mondial al oanoei Aurel Macarencu il găsim acasă. Revelionul il petrece împreună cu soţia, cu tacă o familiede prieteni. „După cum vedeţi — ne Întâmpină zimbind — stau în rada portului Bucureşti. Pentru puţin timp, fiindcă în curind reluăm pregătirile cu toată intensitatea. Titlurile mondiale, ctim bine se cunoaşte, cel mai greu sunt de apărat, nu de cucerit. Ştiu că toată lumea va fi cu ochii pe mine, aşa că trebuie să mă prezint la înălţime. Voi ciocni în noaptea de Anul Nou un pahar pentru Nicu Vlad şi Tamara Costache, aceşti eminenţi colegi intru sport de performanţă, pentru care am toată preţuirea. Le urez aceleaşi mari succese şi in 1987, dar in acelaşi timp îi... provoc şi la o întrecere sportivă. Fiindcă in anul ce începe doresc să fiu eu cel clasat pe prima treaptă a celor mai valoroşi performeri români. Pentru aceasta, împreună cu antrenorii mei, am alcătuit un minuţios plan de pregătire, de la care ne vom abate, cel mult „ mărind volumul şi intensitatea“. Aşadar, o mănuşă a fost aruncată ! Să recunoaştem, e dispută Vlad — Costache — Macarencu promite mult ! Vom încheia cu urarea făcută de către toţi interlocutorii noştri, urare adresată tuturor iubitorilor de sport din România : LA MULŢI ANI ’87 ! Urare la care ne alăturăm din inimă Grupuj realizat de Sorin SATMARI Divizionarele A la jumatatea cursei VA REVENI ECHIPA DIN REGIE IN „CVARTET“? © Sportul Studenţesc pierde 7 puncte faţă de turul 1935 al Diviziei A. De asemenea, înscrie cu 9 goluri mai puţin in turul recent încheiat. Intre golurile primite anul trecut şi cele din anul acesta există, parcă, un echilibru : 15 in ’85, 17 — in ’86. Ce deosebire ar fi, intre randamentul anului trecut şi cel din acest an 7 Echipa e aproape aceeaşi — minus M. Sandu şi Şerbănică. Acesta să fie motivul 7 Intr-un fel. Mai ales că M. Sandu şi Şerbănică făceau parte din categoria jucătorilor de travaliu, uneori nespectaculoşi, dar productivi . Absenţa lui M. Sandu şi fluctuare liniei de mijloc se concretizează astfel : anul trecut, Hagi (cu 10 goluri) şi Coraş (cu 9), reprezentau un frumos tandem al eficacităţii. Anul acesta, cei doi marchează doar 11 goluri, fostul golgeter (Hagi) tam cu plăcere că unul din membrii acestui trio şi-a regăsit cu paşi siguri cadenţa de acum doi-trei ani (este vorba de Iorgulescu, cu zece remarcări în ziarul nostru şi cu maximum de prezenţe in tur 17). De asemenea, Coraş, o dată cu restructurarea jocului fără M. Sandu, a căutat o soluţie viabilă, jucind mai retras, cu evoluţii din ce în ce mai bune şi care pot fi consolidate in retur. Ultimul dintre cei trei (Hagi) are cele mai mari obligaţii în retur . Puncte cîştigate în acest sezon : Mircea Popa, mai bun de la un joc la altul, amintita regăsire a ritmului de joc, in cazul lui Iorgulescu, şi avansul luat de Bozeşan in întrecerea cu alţi candidaţi la postul de mijlocaş . Puncte nerealizate : pasul pe loc al lui Burchel şi perioada prea mare in efortul de adaptare allui Ti ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V. ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V 8. SPORTUL STUD. 17 7 3 7 27-17 17 © Puncte realizate pe teren propriu : K, din 9 meciuri (a pierdut cite două cu Steaua şi F.C. Olt, unul cu Victorii). © Puncte obţinute in deplasare : 6, din 9 partide (cite două cu Oţelul ş1 Dinamo, cite unul cu Petrolul şi Universitatea Craiova). 9 Cel mai bun loc ocupat : 1 (prima etapă) ; cel mai slab loc : 13 (etapa a 6-a). 6 Golgeterii echipei : Terheş 6 goluri, Hagi şi Bozeşan — cite 5 Coraş şi Cristea — cite 4, Ţicleanu, 2, Iorgulescu I 1. • Jucători folosiţi : 19 , Iorgulescu I 17 meciuri, Cristea, Hagi Terheş, Cazan şi Coraş — cite 16. Cristian I, M. Marian şi Bozeşan — cite 15, Pană 13, Munteanu n, Ţicleanu şi Burchel — cite 12, M. Popa 11, Pologea 6, Stănici 5, Voicilă 2. D. Popescu şi Iorgulescu n — cite 1. 9 Podiumul evidenţiaţilor: 1. Iorgulescu I 10 — remarcări, 2—3. Hagi şi Bozeşan — cîte 9. 9 Cartonaşe galbene : 19 — 11 jucători ; cele mai multe : Coraş, Munteanu II şi Hagi — cite 3. 9 Cartonaşe roşii : nici unul. 9 A beneficiat de o lovitură de la 11 m, transformată de Hagi ; a fost sancţionată cu 3 penalty-uri : 2 transformate, 1 ratat. 9 A expediat 205 şuturi (131 acasă — 74 m deplasare), dintre care 100 pe spațiul porții (65 acasă — 35 m deplasare). v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\C' reuşind numai 5, adică o cifră mult sub cota lui valorică 9 La productivitatea scăzută a atacului să adăugăm cele cinci puncte pierdute pe teren propriu ; şi dacă „cele două“ pierdute la Steaua pot fi acceptate, înfrîngerea în faţa lui F.C. Olt (pe teren propriu) după victoria spectaculoasă asupra lui Dinamo (în deplasare) ne invită să medităm la faptul că „boema“ alb-negrilor nu a dispărut cu desăvîrşire, şi ar cam fi cazul @ In sezonul care a trecut s-a produs şi înlocuirea lui C. Ardeleanu la conducerea tehnică, locul antrenorului principal, la care s-a renunţat, fiind girat de A. Dima, unul dintre cei mai recunoscuţi preparatori fizici din fotbalul nostru . In turul acestei toamne, Sportul Studenţesc a continuat, de păcate, tradiţia jocurilor sub aşteptări în cupele europene. Scorul cu care echipa a pierdut la Bucureşti partida tur cu La Gantoise (o formaţie care se va dovedi de planul doi la turul următor) vorbeşte mai curind despre instabilitatea psihică a echipei decit despre lipsa ei de valoare . S-a vorbit pînă nu de mult despre un „trio“ cam romantic al Sportului Studenţesc, un trio deosebit de simpatic tribunelor. Constacleanu în angrenajul echipei • In ultimii trei-patru ani Sportul Studenţesc a trecut prin mai multe metamorfoze. Prin venirea lui Hagi şi Coraş, s-a renunţat la extremele de viteză Fl. Grigore şi Bucurescu ; a urmat perioada de formare a tandemului Hagi-Coraş în jurul pivotului M. Sandu, un jucător aspru, dur, combativ, deseori arţăgos şi care a creat celorlalţi doi spaţii de joc care au şi, asigurat eficacitatea. Prin plecarea lui M. Sandu, singurul care a mai rămas cu sarcina „intrărilor“ este Hagi. Şi trebuie să recunoaştem că această misiune este mult mai grea in fata unor apărări pe care nu le mai deranjează nimeni (Terheş este şi el un jucător „la primire“) . In actuala formulă, principala cale de creştere este activizarea liniei de mijloc. Ţicleanu poate învălui mai mult. Cristea, poate sprinta cu o frecvenţă mai mare, Bozeşan poate părăsi mai mult flancul sting, iar Pană ar putea să-şi asume riscuri sporite. „ Pentru suporterii Sportului Studenţesc, o absenţă din „cvartetul“ europenelor este de neconceput. Ca şi pentru cronicarul acestor rinduri... Ioan CHIRILA Informaţii I■ T.H. R. Bucureşti IN ATENJIA MEMBRILOR CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE PENSIONARILOR DIN CAPITALĂ, NOU ŞI AVANTAJOS! Cu numai 1 100 de lei, membrii caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor din Capitală pot petrece in perioada 1 februarie— si mai 1987 ( zile In frumoasa staţiune Moneasa. Cureata hotelul „Moneasa“. Masa la restaurantul hotelului. Tratament balnear in hotel (recomandat pentru boli reumatismale, cardiovastiulare, nevroze). ■ Plecarea in fiecare duminică seara, ora 19, a de dormit, apoi transfer cu autocarul de la Arad la Moneasa, înapoierea — duminica următoare, cu tren rapid, sosire in Bucureşti la ora 18:30. Se pot folosi permisele CF.R. Informaţii suplimentare şi Înscrieri lale LT.H.R. Bucureşti din str. Luterană nr. 4, telefon U.21T1 Interior 2958 şi la sediul C.A.R.P. nr. 8, din str. Petru Maior nr. 73, sectorul 1, telefon 17.68.05. DE LA F.R.F. 9 FEDERAŢIA ROMANA DE FOTBAL anunţă că in perioada 5—20 ianuarie 1987 se va efectua transferarea jucătorilor, conform regulamentului in vigoare. 9 ANTRENORII ECHIPELOR DIN DIVIZIILE A ŞI B sunt înştiinţaţi de această cale că, pină la 5 ianuarie 1987, sunt obligaţi să trimită la F.R.F. planul şi programul de pregătire pentru echipele de care răspund. Întocmite conform indicaţiilor metodice primite la cursul de perfecţionare din 18—20 decembrie 1986. 9 „CUPA 30 DECEMBRIE“ LA MINIFOTBAL. La Braşov, cele 18 participante la „Cupa 30 Decembrie“ (minifotbal), competiţie care s-a desfăşurat in Sala Sporturilor, a desemnat cîştigatorii la următoarele categorii de vîrstă : 1970 — Centrul olimpic Viitorul, învingătoare în finală cu F.C.M. Braşov 5—0 (3—0). Pe locul trei ICIM Braşov. 1971 — F.C.M. Braşov — ICIM 3—2 (2—1). Pe locul trei — Tractorul. Categoria copii 1974 : F.C.M. Brașov — C.S.S. Braşovia 3—2 (1—0). Pe locul trei — ICIM Braşov. (C. GRUIA — coresp.). INVITAŢIE la mangalia In perioada de pregătire a viitorului sezon competiţional. bl- [ necunoscutul hotel „Mangalia", din staţiunea cu acelaşi nume, , este o excelentă gazdă pentru sportivii cluburilor şi asociaţilor , din Întreaga ţară. La acest modern complex, I.H.R. Mangalia ie oferă, printre altele, piscină, terenuri și sală de sport. Se asigura tratament de recuperare.