Sportul, mai 1987 (Anul 43, nr. 11619-11643)
1987-05-01 / nr. 11619
TRĂIASCĂ 1 MAI ZIUA INTERNAŢIONALĂ A OAMENILOR MUNCII! AMPLĂ ŞI ENTUZIASTĂ PARTICIPARE IA COMPETIŢIILE OMAGIALE BUCUREŞTI. O zi însorită, numai bună pentru ceea ce şi-au propus organizatorii, în primul rînd , o participare cît mai numeroasă la Crosul muncitoresc dedicat întîiului de Mai, ziua tuturor celor ce numin întreaga ţară se desfăşoară in aceste zile numeroase şi entuziaste manifestări sportive dedicate ZILEI DE 1 MAI. La aceste sărbătoreşti întreceri participă mii şi mii de şcolari, elevi, studenţi, tineri din întreprinderi şi instituţii. Iată cîteva relatări de la corespondenţii noştri, de faţă la aceste acţiuni. cesc. Şi la start s-au adunat peste 3500 de concurenţi din întreprinderile sectorului 3 al Capitalei , de la „23 August" (Continuare in pag 2-3) Proletari din toate ţările, uniti-vă ! ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT I ANUL XLIII - Nr. 11 6194 PAGINI - 50 BANI [ Vineri 1 mai 1987 , ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU IERI A AVUT LOC ÎN CAPITALĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, joi după-amiază, la adunarea festivă organizată de Conictul municipal Bucureşti al P.C.R. cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, Ziua internaţională a oamenilor muncii. Adunarea oamenilor muncii din Capitală s-a constituit într-un fierbinte şi înălţător omagiu adus de întreaga naţiune, cu prilejul măreţei sărbători de la 1 Mai, eroicului nostru partid comunist, continuatorul glorioaselor tradiţii patriotice şi revoluţionare ale clasei muncitoare, ale maselor largi populare, care, încă de la făurirea sa, a slujit cu devotament idealurile supreme ale poporului, idealurile libertăţii şi dreptăţii sociale, independenţei şiunităţii naţionale, cauza socialismului şi comunismului. In acelaşi timp, au fost reafirmate vibrant sentimentele de neţărmurită dragoste şi recunoştinţă, de aleasă preţuire pe care toţi cetăţenii ţării le poartă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru istoricele realizări obţinute în toate domeniile de activitate în anii luminoşi de cînd se află în fruntea partidului şi statului, pentru strălucita sa activitate revoluţionară pusă, cu abnegaţie şi dăruire. In slujba dezvoltării multilaterale a patriei, ridicării nivelului de trai material şi spiritual al poporului, afirmării tot mai puternice a României socialiste pe arena mondială, ca o ţară liberă, demnă şi înfloritoare. Aceste profunde simţăminte au fost exprimate, direct şi cald, de miile de bucureşteni aflaţi în Parcul Tineretului, de-a lungul principalei alei ce duce spre Palatul sporturilor şi culturii, unde a avut loc adunarea festivă. Cei prezenţi au aclamat cu înflăcărare pentru partid şi secretarul său general, pentru patria socialistă, pentru harnicul şi «atentatul nostru popor, constructor victorios al socialismului şi comunismului. Grupuri de pionieri, de tinere şi tineri au oferit cu afecţiune tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au fost întîmpinaţi cu multă căldură şi însufleţire, cu puternice aplauze, ovaţii şi urale, de participanţii la adunarea festivă. S-a scandat îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“, „Ceauşescu —România, stima noastră şi mîndria!“, „Ceauşescu — Pace!“, în această atmosferă entuziastă, de sărbătoare, în prezidiul adunării, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, au luat loc membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Comitetului Central al partidului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai unor întreprinderi şi institute de cercetări, reprezentanţi ai vieţii noastre ştiinţifice, alţi oameni ai muncii din Capitală. Au răsunat solemn acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Constantin Olteanu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, a deschis adunarea. Despre semnificaţia Zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşa Lina Ciobanu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Adunarea festivă a luat sfîrşit într-o atmosferă entuziastă, de puternică angajare patriotică. Participanţii au aclamat, din nou, cu înflăcărare pentru gloriosul nostru partid comunist şi secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, cu înţelepciune şi cutezanţă revoluţionară, călăuzeşte ţara şi poporul spre orizonturi tot mai luminoase de civilizaţie şi progres, spre comunism. în continuare, toţi cei prezenţi la adunare au asistat la spectacolul festiv dedicat Zilei de 1 Mai. Cu calde şi însufleţite manifestări de dragoste şi preţuire au fost salutaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, la ieşirea din Palatul sporturilor şi culturii. Miile de bucureşteni aflaţi pe platoul central, ca şi de-a lungul principalei alei ce străbate Parcul Tineretului, au scandat cu însufleţire „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul!“. Cei prezenţi purtau drapele ale partidului şi statului, portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, pancarte pe care se aflau înscrise calde urări la adresa partidului şi a secretarului său general. Coruri reunite interpretau cintece revoluţionare şi patriotice. Această atmosferă de sărbătoare era vitregită de cintece şi dansuri din bogatul nostru folclor, de momente coregrafice şi sportive. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie emoţionantelor manifestări ale locuitorilor Capitalei. Prin întreaga ei desfăşurare, manifestarea prilejuită de sărbătoarea muncii a pus pregnant în lumină hotărîrea de neclintit a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, a întregului popor de a acţiona, strîns uniţi in jurul partidului, al secretarului său general, pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor stabilite pentru acest an şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea neabătută a istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea al P.C.R., pentru transpunerea in viaţă a Programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism, pentru împlinirea aspiraţiilor fundamentale de libertate, progres şi pace ale tuturor naţiunilor lumii. CINSTIRE MUNCII A intrat în tradiţia milioanelor de oameni ai muncii de pretutindeni ca prima zi a lunii mai să fie consacrată solidarităţii internaţionale a celor ce făuresc bunurile materiale şi spirituale ale omenirii, luptei revoluţionare pentru libertate şi progres, pentru o lume fără arme pentru pace şi colaborare tertre popoare. De aproape un secol, întîia zi de mai a devenit pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră o mare sărbătoare, ea fiind, aşa cum afirma secretarul general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, un „Simbol al uriaşei energii revoluţionare a clasei muncitoare, al hotărîrii sale de a lichida exploatarea şi asuprirea omului de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii şi dreptăţii sociale, a bunăstării şi fericirii celor ce muncesc, de a asigura o lume mai dreaptă şi mai bună, fără războaie, o lume a păcii şi frăţiei". în decursul anilor care au precedat actul revoluţionar de la 23 August 1944, manifestările organizate în fiecare primăvară s-au constituit într-o puternică afirmare a voinţei muncitoreşti, într-o neabătută luptă pentru o viaţă mai bună, pentru înlăturarea regimului burghezo-moşieresc, pentru întemeierea unei societăţi a dreptăţii în care poporul să fie propriul său conducător, pentru o ţară liberă şi independentă. Amplele acţiuni ale fiecărui Intîi Mai muncitoresc au creat o punte a solidarităţii cu celelalte popoare, cu forţele progresiste de pretutindeni, în dreapta lor luptă pentru eliberare socială şi naţională, pentru un trai omenesc. Cu adevărat. Insă, poporul nostru a putut să-şi manifeste pe deplin bucuria, să dea acestei sărbători a muncii, a solidarităţii internaţionale, veritabilele ei semnificaţii, abia după victoria revoluţiei din august 1944 cind România a păşit ferm şi neabătut pe calea construirii socialismului şi comunismului. Din acel august fierbinte, moment de covirşitoare importanţă pentru destinele patriei şi poporului, ziua de 1 Mai a devenit o sărbătoare încărcată de noi şi adinei semnificaţii. Ea prilejuieşte în fiecare primăvară nu numai un moment de rodnic bilanţ al realizărilor obţinute de colectivele de oameni ai muncii, sub conducerea partidului, în edificarea unei societăţi socialiste multilateral dezvoltate, ci şi aducerea unui vibrant omagiu muncii, entuziasmului constructiv, pasiunii neobosite a făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale, pentru transpunerea în viaţă a politicii partidului. Rodnicului bilanţ al lucrătorilor din întreprinderi şi instituţii, de pe ogoare i se alătură şi cel al sportivilor, care au purtat cu cinste tricolorul românesc la marile competiţii internaţionale. Tradiţionala sărbătoare de 1 Mai, care în acest an se desfăşoară şi sub semnul apropiatei Conferinţe Naţionale a Partidului, este întîmpinată cu bucuria datoriei împlinite, a măreţelor succese obţinute în îndeplinirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea, care prefigurează României un viitor strălucit. în acelaşi timp, omagiind întâiul’ de Mai, cinstim bilanţul unor înfăptuiri care sunt legate indestructibil de cea mai rodnică perioadă din întreaga noastră istorie, perioadă pe care o numim cu legitimă mîndrie, „Epoca Nicolae Ceauşescu“ şi care poartă amprenta pilduitoarei activităţi revoluţionare a marelui om de stat, erou între eroii neamului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului. Cinstim (Continuare în pag. 2-3) (Continuare în POC. 2-3) Dupa meciul de fotbal disputat miercuri la Bucureşti MAREA VICTORIE ASUPRA ECHIPEI SPANIEI ...sau cînd veteranii sint cuprinşi de elanul tinereţii \ 1 ■ -a«».! ! S . . - 1 r. Ne-am temut, oarecum, de acest meci cu Spania. Dar s-au temut si spaniolii, in frunte cu antrenorul Miguel Munoz, în zarul .,Marca", pe care l-au adus cronicarii spanioli Jose Hernaez regreta mult penaltyul ratat de Butragueno in meciul cu echipa noastră, la Sevilla. Era evident că spaniolii începuseră să calculeze și varianta înfrîngerii, din moment ce încercau să descifreze variantele golaverajului. Acum meciul a rămas în urmă. Emoţiile incep sa stingă în avancronica din Supliment“ ne-am permis un gînd : „Echipa României are o singură variantă, dar dacă această variantă se va împli Ioan CHIRIlA Andrinna și Michel nn alertă, Lăcătuş a ţîșnit din block-starturi |___...... _____Foto : I. BANICA