Sportul, iulie 1987 (Anul 43, nr. 11670-11696)

1987-07-02 / nr. 11671

ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA §1 SPORT | ANUL XLIII - Nr. 11 671 | 4 PAGINI - 50 BANI | Joi 2 iulie 1987 SPORTIVII ROMÂNI PRINTRE FA­VORIŢII ÎNTRECERILOR DE CANOTAJ ŞI CAIAC-CANOE In programul traditional al Jocurilor Mondiale Universitare de vară figurează 10 discipline sportive: atletism, baschet, scri­mă, fotbal, gimnastică, înot, să­rituri în apă, polo, tenis si vo­lei, fiecare for national organi­zator avînd latitudinea să op­teze pentru încă un sport (la Universiada ’81, de la Bucu­rești, luptele greco-romane au întregit programul). Iată însă că de această dată tiparul s-a lărgit, organizatorii iugoslavi introducînd (firește, cu asenti­mentul organismelor internaţio­nale de resort) două discipline la alegere (ambele olimpice!): canotajul şi caiacul-canoea. Astfel, peste cîteva zile, la Za­greb, întrecerile Universiadei 1987 vor consemna două premie­re : 12 sporturi în program, din care canotajul şi caiacul-canoea figurează pentru prima dată sub egida marii întreceri sportive studenţeşti. De ce aceste spor­turi de apă? Pentru simplul motiv că, aşa cum preciza pre­şedintele Comitetului executiv al Universiadei ’87, Vladimir Pezo, ele se bucură de o mare popularitate în rîndul studenţi­lor din întreaga lume. Şi, după cum au gîndit or­ganizatorii din capitala Croaţi­ei, o asemenea premieră meri­tă şi o nouă bază sportivă de anvergură. Astfel s-a construit în vederea întrecerilor Univer­siadei Centrul de sport şi re­creare Jarmn, a cărui pistă (do­tată cu toate instalaţiile nece­sare unei mari regate) are 2000 metri. Aci îşi vor disputa ti­tlurile si medaliile atît caiaciş­­tii si canoiştii, cit si canotorii, primii intrînd in concurs între 9 şi 12 iulie, iar ceilalţi între 15 şi 18 cele două zile de pau­ză fiind necesare, probabil, spectatorilor (6000 locuri în tri­bune) pentru a se familiariza cu schimbarea ambarcaţiuni­lor... „Cu tot respectul ce-l port cunoscutei piste de la Bled, trebuie să spun că noua bază nautică de la Jarun este una din cele mai bune din iunie şi disputele de la Universiadă vor releva acest fapt", este de pă­rere cunoscutul specialist brita­nic David Henry, managerul e­­chipei Universităţii Cambridge. Sportivii români vor fi pre­­zenţi la toate cele 13 probe care figurează în programul curselor de caiac-canoe. firesc, dacă ne gîndim la prestigioasa lor carte de vizită făurită pe pistele de apă olimpice, mon­diale și europene. Simpla enu­merare a unor asemenea nume, ca Aurel Macarencu, Angelin Velea şi Daniel Stoian, Tecla Borcănea, Marina Ciucur, Lu­miniţa Munteanu, Vasile Lehaci, Vasile Afanasie, Gheorghe An­­driev şi Petru Zgurschi, spune foarte mu­lt cunoscătorilor aces­tui sport de pe toate meridia­nele. Acum, după sesiunea de Paul SLAVESCU (Continuare în pag. a 4-a) • Aceste discipline olimpice, la debut în progra­mul Universiadei # Pe pista noii baze nautice de la Jarun, în „flotila" noastră medaliaţi mondiali şi olimpici .............................­ ■ ■ — «87 VIABILE EXAMEN TIHTULUI SPORTIV După slaba comportare a echipei de baschet la C. E. de seniori DOAR UN LOT TÎNĂR ŞI AMBIŢIOS POATE OFERI PERSPECTIVE CERTE! Buna comportare a reprezen­tativei ţării noastre in grupa B (disputată anul trecut) a Cam­pionatului European de baschet masculin (cînd s-a clasat pe locul secund si a promovat în grupa A), precum şi prestaţia promiţătoare (anul acesta) la câteva turnee internaţionale de verificare dădeau speranţe că sportivii români vor avea o evoluţie onorabilă la turneul final al competiţiei continenta­le, desfăşurat recent la Atena, în mod regretabil, însă, com­ponenţii lotului au jucat foar­te slab, au fost de-a dreptul de nerecunoscut faţă de prestaţiile anterioare, clasîndu-se — ca urmare — pe locul 12. Ultimii (ori in cel mai bun caz, penul­timii) au fost baschetbalistii noştri cam in toate clasamen­tele alcătuite de organizatori la sfirşitul „europenelor“, la pro­centajele aruncărilor din acţiu­ne (44%, 202 realizări din 457 de încercări), la numărul punc­telor înscrise (584) şi primite (746), la recuperări (225). Doar la aruncări libere ei au obţinut locul 3 (73%, cel mai bun: Dan Niculescu — 90,60%, 29 din 32, al treilea în clasamentul aces­tei „probe“), ceea ce nu a in­fluenţat cu nimic evitarea lo­cului 12... Desigur, faptul că a făcut parte dintr-o serie cu formaţii deosebit de puternice (Grecia — care a şi cucerit titlul, U.R.S.S., Iugoslavia, Spania — ocupantele locurilor 2, 3 şi 4 în clasamentul final­­ şi Fran­ţa) nu a fost în măsură să fa­ciliteze echipei române obţine­rea unor rezultate favorabile. Dar, de aici şi pînă la totala demobilizare psihică este cale Dumitru STANCULESCU (Continuare în pap 2-3) i ! Tinerele flore­tis­te de la Clubul Pro­gresul din Capitali s-au remarcat săp­­tămina trecută, cu prilejul Concursului Republican an­ copi­llor. O dovadă a muncii lor serioase l-a constituit faptul că, la individual, patru dintre ele s-au calificat în turneul final, iar in întrece­rea pe echipe au dobîndit primul loc. I­­n imaginea noastră, surprinsă de Ga­briel Miron, antre­norul Romeo Pelle­grini supraveghea­ză rm-ul din antre­namentele elevelor sale înaintea incepe- I' rii concursului. C­luburile sportive şcolare, instituţii special­izate „care selecţionează, pregătesc şi pro­movează elevi cu aptitudini pentru activi­tatea sportivă de performanţă“, au fost create cu intenţia declarată , după cum reiese din pasajul extras chiar din Regulamentul lor de func­ţionare, editat de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîn­t­ului — de a depista şi pregăti, la nivel de performanţă, in diferite ra­muri sportive, tinerii aflaţi pe băncile şco­lii, adică la nivelul junioratului. De la înfiin­ţarea acestora d­in urmă cu mai bine de treizeci de ani­­ numeroşi sportivi au deprins „abeceda­rul“ diferitelor discipline, obţinînd, ulterior, per­formanţe de răsunet pe plan naţional şi, mulţi dintre ei. De plan international Intr-un ciclu de materiale, care debutează în numărul de azi al ziarului nostru, ne-am propus să analizăm cum contribuie aceste unităţi spor­tive de pe cuprinsul ţârii la depistarea şi afir­marea viitorilor mari performeri. Pentru o cu­prindere mai sintetică a problematicii am direc­­ţionat discuţiile pe următoarele coordonate : • CLUBURILE SPORTIVE ŞCOLARE, PEPINIERE DE BAZA ALE SPORTULUI­ DE PERFORMANTA • SELECŢIA, VERIGA ESENŢIALA PENTRU PREGĂ­TIREA ŞI LANSAREA ELEMENTELOR VALOROASE IN SFERA MARII PERFORMANTE • APLICAREA METODELOR MODERNE DE ANTRENAMENT VI­­ZÎND PROMOVAREA CU SUCCES A TINERELOR TALENTE­ IN PRIMELE EŞALOANE ALE PERFOR­MANŢEI ŞI ÎN LOTURILE REPREZENTATIVE Pe pista de dirt­ track din comuna Ianca PILOŢI DIN 3 TARI SI AU ETALAT CURAJUL $1 ÎNDEMÎNAREA Inaugurată cu numai o săp­­tămînă in urmă, pista de dirt­­track din comuna Ianca (jud. Brăila), prima bază moto în mediul rural, a găzduit marţi după-amiază un atractiv con­curs international, la startul că­ruia s-au aliniat specialişti ai genului din Cehoslovacia, R.D. Germană şi România. Cocheta arenă a supus con­curenţii la un serios examen. Fiind la limita minimă de lun­gime (285 m), pista i-a obligat pe sportivi să piloteze mai mult un derapaj. „Dacă pe marile piste, ne explica F. Suhibier, antrenorul alergătorilor din R.D.G., motocicleta te poate a­­juta în momentele dificile, pe aceste adevărate.,, inele de zgu­ră îți trebuie multă măiestrie pentru a putea struni «caii pu­tere» ai mașinilor. Învingătorul nu poate fi, deci, decit un bun tehnician“. Şi, spre bucuria ce­lor aproximativ 5000 de specta­tori, cununa de lauri a fost cu­cerită de un motociclist român, bucureşteanul M. Gheorghe. In condiţii bune de concurs (pistă de calitate superioară. Ins­tal­a­ţii electromagnetice pentru start, semnalizări şi avertizări fără reproş şi un arbitraj com­petent, elogiate şi de antrenorul cehoslovac L. Frantuşek, im­presionat de ambiţiile construc­torilor sportivi din această mi­că localitate­, reprezentantul Traian IOANIŢESCU (Continuare te­ma 2-3) Bucu­reşteanul Marian Gheorge, învingătorul concursului, a ieşit din prim­il viraj, reuşind in finalul cursei să corecteze recor­dul pistei Foto : Gh. GROZEA-PASCU. Brăila Azi: C.S.Ş. SIBIU Cînd am ales Clubul Sportiv Şcolar din Sibiu — pentru a deschide seria analizelor aces­tor unităţi ale performanţei — am avut în vedere, desigur, re­zultatele sale, „obiceiul“ pe ca­­re-l are să „predea“ anual lo­turilor reprezentative sportivi valoroşi. Fiecare din cele opt ramuri care funcţionează aici poate raporta promovarea de elevi cu aptitudini deosebite pentru eşaloanele superioare ale sportului românesc de mare performanţă. Cine n-a auzit de înotul sibian, care înseamnă, pr­intre alţii, Carmen Bunaciu, Ion Miclăuş şi, mai nou, Livia Copariu? Sau de gimnastica fe­minină locală, izvor nesecat de talente ajunse la o deplină a­­firmare în echipa reprezentati­vă, participantă la Jocurile O­­limpice, Campionate Mondiale, Europene şi Balcanice? Se im­pun cîteva nume şi numai spaţiul nu ne permite să înşi­răm lista celor peste 50 de ele­ve gimnaste selecţionate. In timp, în loturile de junioare tineret sau chiar în cel „mare“: Marilena Neacşu (maestră a sportului, medalie de argint cu echipa la C.M. ’78), Melita Bühn (aur cu echipa la C.M. ’79, argint cu echipa la J.O. ’80, bronz la paralele si sărituri la J.O. ’80), Mihaela Stănuleț (ar­gint cu echipa la C.M. ’83, bronz la bîrnă la C.E. ’83, aur cu echipa la J.O. ’84), Camelia (argint cu echipa la C.M. ’83) Și Simona Benciu, Raluca Bu­chner (bronz la sărituri la C.E. de junioare ’84).4Angela Bratu, Carmen Savu, Elena Tiron. în prezent, reţin atenţia cele trei Popa, Daniela, Alexandra şi Corina, componente ale lotului de junioare. Marius Gherman (legitimat acum la Dinamo Bucureşti) este cel mai bun produs al C.S.Ş. din Sibiu, de­­săvîrşindu-şi pregătirea in ca­drul Centrului olimpic de la Reşiţa. O contribuţie esenţială la această „producţie" au avu­t-o antrenorii Adrian Goreae şi Adrian Stan (primul fiind acum coordonator la centrul o­­limpic feminin, de la Deva). Şi patinajul viteză „s-a ridicat", numele Ceraselei Hordobeţin a­­trăgînd atenţia in ultimii ani (deşi încă junioară, ea deţine 4 titluri de campioană naţională absolută la senioare), la fel ca şi maestrul sportului Ionel O­­pincariu, acum antrenor. Ru­­xandra Hociotă (maestră a sportului, de două sezoane de­dicată meseriei de „dascăl“) şi Călin Firla, concurent încă, sunt nume care „spun“ și ele des­tule despre școala de sărituri în apă de la Sibiu. Sahu­ sibi­an a intrat și el în „priză“ în ultimii ani, promovînd la lotul Doina STANESCU (Continuare in mp 2-3) Divizionarele /V de totroal la căderea cortinei peste ediţia 1986/1981 STEAUA ŞI RECORDURILE El (Citiţi, în pag. 2—3, prima retrospectivă asupra comportării formaţiilor de pe prima scena)

Next