Sportul, iulie 1987 (Anul 43, nr. 11670-11696)
1987-07-02 / nr. 11671
ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA §1 SPORT | ANUL XLIII - Nr. 11 671 | 4 PAGINI - 50 BANI | Joi 2 iulie 1987 SPORTIVII ROMÂNI PRINTRE FAVORIŢII ÎNTRECERILOR DE CANOTAJ ŞI CAIAC-CANOE In programul traditional al Jocurilor Mondiale Universitare de vară figurează 10 discipline sportive: atletism, baschet, scrimă, fotbal, gimnastică, înot, sărituri în apă, polo, tenis si volei, fiecare for national organizator avînd latitudinea să opteze pentru încă un sport (la Universiada ’81, de la București, luptele greco-romane au întregit programul). Iată însă că de această dată tiparul s-a lărgit, organizatorii iugoslavi introducînd (firește, cu asentimentul organismelor internaţionale de resort) două discipline la alegere (ambele olimpice!): canotajul şi caiacul-canoea. Astfel, peste cîteva zile, la Zagreb, întrecerile Universiadei 1987 vor consemna două premiere : 12 sporturi în program, din care canotajul şi caiacul-canoea figurează pentru prima dată sub egida marii întreceri sportive studenţeşti. De ce aceste sporturi de apă? Pentru simplul motiv că, aşa cum preciza preşedintele Comitetului executiv al Universiadei ’87, Vladimir Pezo, ele se bucură de o mare popularitate în rîndul studenţilor din întreaga lume. Şi, după cum au gîndit organizatorii din capitala Croaţiei, o asemenea premieră merită şi o nouă bază sportivă de anvergură. Astfel s-a construit în vederea întrecerilor Universiadei Centrul de sport şi recreare Jarmn, a cărui pistă (dotată cu toate instalaţiile necesare unei mari regate) are 2000 metri. Aci îşi vor disputa titlurile si medaliile atît caiaciştii si canoiştii, cit si canotorii, primii intrînd in concurs între 9 şi 12 iulie, iar ceilalţi între 15 şi 18 cele două zile de pauză fiind necesare, probabil, spectatorilor (6000 locuri în tribune) pentru a se familiariza cu schimbarea ambarcaţiunilor... „Cu tot respectul ce-l port cunoscutei piste de la Bled, trebuie să spun că noua bază nautică de la Jarun este una din cele mai bune din iunie şi disputele de la Universiadă vor releva acest fapt", este de părere cunoscutul specialist britanic David Henry, managerul echipei Universităţii Cambridge. Sportivii români vor fi prezenţi la toate cele 13 probe care figurează în programul curselor de caiac-canoe. firesc, dacă ne gîndim la prestigioasa lor carte de vizită făurită pe pistele de apă olimpice, mondiale și europene. Simpla enumerare a unor asemenea nume, ca Aurel Macarencu, Angelin Velea şi Daniel Stoian, Tecla Borcănea, Marina Ciucur, Luminiţa Munteanu, Vasile Lehaci, Vasile Afanasie, Gheorghe Andriev şi Petru Zgurschi, spune foarte mult cunoscătorilor acestui sport de pe toate meridianele. Acum, după sesiunea de Paul SLAVESCU (Continuare în pag. a 4-a) • Aceste discipline olimpice, la debut în programul Universiadei # Pe pista noii baze nautice de la Jarun, în „flotila" noastră medaliaţi mondiali şi olimpici ............................. ■ ■ — «87 VIABILE EXAMEN TIHTULUI SPORTIV După slaba comportare a echipei de baschet la C. E. de seniori DOAR UN LOT TÎNĂR ŞI AMBIŢIOS POATE OFERI PERSPECTIVE CERTE! Buna comportare a reprezentativei ţării noastre in grupa B (disputată anul trecut) a Campionatului European de baschet masculin (cînd s-a clasat pe locul secund si a promovat în grupa A), precum şi prestaţia promiţătoare (anul acesta) la câteva turnee internaţionale de verificare dădeau speranţe că sportivii români vor avea o evoluţie onorabilă la turneul final al competiţiei continentale, desfăşurat recent la Atena, în mod regretabil, însă, componenţii lotului au jucat foarte slab, au fost de-a dreptul de nerecunoscut faţă de prestaţiile anterioare, clasîndu-se — ca urmare — pe locul 12. Ultimii (ori in cel mai bun caz, penultimii) au fost baschetbalistii noştri cam in toate clasamentele alcătuite de organizatori la sfirşitul „europenelor“, la procentajele aruncărilor din acţiune (44%, 202 realizări din 457 de încercări), la numărul punctelor înscrise (584) şi primite (746), la recuperări (225). Doar la aruncări libere ei au obţinut locul 3 (73%, cel mai bun: Dan Niculescu — 90,60%, 29 din 32, al treilea în clasamentul acestei „probe“), ceea ce nu a influenţat cu nimic evitarea locului 12... Desigur, faptul că a făcut parte dintr-o serie cu formaţii deosebit de puternice (Grecia — care a şi cucerit titlul, U.R.S.S., Iugoslavia, Spania — ocupantele locurilor 2, 3 şi 4 în clasamentul final şi Franţa) nu a fost în măsură să faciliteze echipei române obţinerea unor rezultate favorabile. Dar, de aici şi pînă la totala demobilizare psihică este cale Dumitru STANCULESCU (Continuare în pap 2-3) i ! Tinerele floretiste de la Clubul Progresul din Capitali s-au remarcat săptămina trecută, cu prilejul Concursului Republican an copillor. O dovadă a muncii lor serioase l-a constituit faptul că, la individual, patru dintre ele s-au calificat în turneul final, iar in întrecerea pe echipe au dobîndit primul loc. In imaginea noastră, surprinsă de Gabriel Miron, antrenorul Romeo Pellegrini supraveghează rm-ul din antrenamentele elevelor sale înaintea incepe- I' rii concursului. Cluburile sportive şcolare, instituţii specializate „care selecţionează, pregătesc şi promovează elevi cu aptitudini pentru activitatea sportivă de performanţă“, au fost create cu intenţia declarată , după cum reiese din pasajul extras chiar din Regulamentul lor de funcţionare, editat de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului — de a depista şi pregăti, la nivel de performanţă, in diferite ramuri sportive, tinerii aflaţi pe băncile şcolii, adică la nivelul junioratului. De la înfiinţarea acestora din urmă cu mai bine de treizeci de ani numeroşi sportivi au deprins „abecedarul“ diferitelor discipline, obţinînd, ulterior, performanţe de răsunet pe plan naţional şi, mulţi dintre ei. De plan international Intr-un ciclu de materiale, care debutează în numărul de azi al ziarului nostru, ne-am propus să analizăm cum contribuie aceste unităţi sportive de pe cuprinsul ţârii la depistarea şi afirmarea viitorilor mari performeri. Pentru o cuprindere mai sintetică a problematicii am direcţionat discuţiile pe următoarele coordonate : • CLUBURILE SPORTIVE ŞCOLARE, PEPINIERE DE BAZA ALE SPORTULUI DE PERFORMANTA • SELECŢIA, VERIGA ESENŢIALA PENTRU PREGĂTIREA ŞI LANSAREA ELEMENTELOR VALOROASE IN SFERA MARII PERFORMANTE • APLICAREA METODELOR MODERNE DE ANTRENAMENT VIZÎND PROMOVAREA CU SUCCES A TINERELOR TALENTE IN PRIMELE EŞALOANE ALE PERFORMANŢEI ŞI ÎN LOTURILE REPREZENTATIVE Pe pista de dirt track din comuna Ianca PILOŢI DIN 3 TARI SI AU ETALAT CURAJUL $1 ÎNDEMÎNAREA Inaugurată cu numai o săptămînă in urmă, pista de dirttrack din comuna Ianca (jud. Brăila), prima bază moto în mediul rural, a găzduit marţi după-amiază un atractiv concurs international, la startul căruia s-au aliniat specialişti ai genului din Cehoslovacia, R.D. Germană şi România. Cocheta arenă a supus concurenţii la un serios examen. Fiind la limita minimă de lungime (285 m), pista i-a obligat pe sportivi să piloteze mai mult un derapaj. „Dacă pe marile piste, ne explica F. Suhibier, antrenorul alergătorilor din R.D.G., motocicleta te poate ajuta în momentele dificile, pe aceste adevărate.,, inele de zgură îți trebuie multă măiestrie pentru a putea struni «caii putere» ai mașinilor. Învingătorul nu poate fi, deci, decit un bun tehnician“. Şi, spre bucuria celor aproximativ 5000 de spectatori, cununa de lauri a fost cucerită de un motociclist român, bucureşteanul M. Gheorghe. In condiţii bune de concurs (pistă de calitate superioară. Instalaţii electromagnetice pentru start, semnalizări şi avertizări fără reproş şi un arbitraj competent, elogiate şi de antrenorul cehoslovac L. Frantuşek, impresionat de ambiţiile constructorilor sportivi din această mică localitate, reprezentantul Traian IOANIŢESCU (Continuare tema 2-3) Bucureşteanul Marian Gheorge, învingătorul concursului, a ieşit din primil viraj, reuşind in finalul cursei să corecteze recordul pistei Foto : Gh. GROZEA-PASCU. Brăila Azi: C.S.Ş. SIBIU Cînd am ales Clubul Sportiv Şcolar din Sibiu — pentru a deschide seria analizelor acestor unităţi ale performanţei — am avut în vedere, desigur, rezultatele sale, „obiceiul“ pe care-l are să „predea“ anual loturilor reprezentative sportivi valoroşi. Fiecare din cele opt ramuri care funcţionează aici poate raporta promovarea de elevi cu aptitudini deosebite pentru eşaloanele superioare ale sportului românesc de mare performanţă. Cine n-a auzit de înotul sibian, care înseamnă, printre alţii, Carmen Bunaciu, Ion Miclăuş şi, mai nou, Livia Copariu? Sau de gimnastica feminină locală, izvor nesecat de talente ajunse la o deplină afirmare în echipa reprezentativă, participantă la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale, Europene şi Balcanice? Se impun cîteva nume şi numai spaţiul nu ne permite să înşirăm lista celor peste 50 de eleve gimnaste selecţionate. In timp, în loturile de junioare tineret sau chiar în cel „mare“: Marilena Neacşu (maestră a sportului, medalie de argint cu echipa la C.M. ’78), Melita Bühn (aur cu echipa la C.M. ’79, argint cu echipa la J.O. ’80, bronz la paralele si sărituri la J.O. ’80), Mihaela Stănuleț (argint cu echipa la C.M. ’83, bronz la bîrnă la C.E. ’83, aur cu echipa la J.O. ’84), Camelia (argint cu echipa la C.M. ’83) Și Simona Benciu, Raluca Buchner (bronz la sărituri la C.E. de junioare ’84).4Angela Bratu, Carmen Savu, Elena Tiron. în prezent, reţin atenţia cele trei Popa, Daniela, Alexandra şi Corina, componente ale lotului de junioare. Marius Gherman (legitimat acum la Dinamo Bucureşti) este cel mai bun produs al C.S.Ş. din Sibiu, desăvîrşindu-şi pregătirea in cadrul Centrului olimpic de la Reşiţa. O contribuţie esenţială la această „producţie" au avut-o antrenorii Adrian Goreae şi Adrian Stan (primul fiind acum coordonator la centrul olimpic feminin, de la Deva). Şi patinajul viteză „s-a ridicat", numele Ceraselei Hordobeţin atrăgînd atenţia in ultimii ani (deşi încă junioară, ea deţine 4 titluri de campioană naţională absolută la senioare), la fel ca şi maestrul sportului Ionel Opincariu, acum antrenor. Ruxandra Hociotă (maestră a sportului, de două sezoane dedicată meseriei de „dascăl“) şi Călin Firla, concurent încă, sunt nume care „spun“ și ele destule despre școala de sărituri în apă de la Sibiu. Sahu sibian a intrat și el în „priză“ în ultimii ani, promovînd la lotul Doina STANESCU (Continuare in mp 2-3) Divizionarele /V de totroal la căderea cortinei peste ediţia 1986/1981 STEAUA ŞI RECORDURILE El (Citiţi, în pag. 2—3, prima retrospectivă asupra comportării formaţiilor de pe prima scena)