Sportul, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 11723-11748)
1987-09-01 / nr. 11723
ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT ANUL XLIII - Nr. 11 723 | 4 PAGINI - 50 BANI | Marți 1 septembrie 1987 | Turul României, ediția a 25-a IERI, MEDIE ORARĂ EXCELENTĂ • Peste 45 km/h! • Valentin Constantînescu preia tricoul a treia, Vaslui — Piatra Neamț, 145 km (Româniall), P. Mitu, purtătorul tricoului galben, s-a văzut nevoit să întîrzie din cauza unei defecţiuni tehnice. Intuind ocazia, grupul masiv a apăsat brusc pe accelerator, impunînd un ritm infernal și devorînd șoseaua cu viteza... unei „Dacii“! Preț de 12—13 km a durat „asaltul“ celor de la I.M.G.B. (Petruss este ajutat de Cr. Ivancea și G. Olteanu), încununat pîrjă la urmă de succes, am asistat la o cursă de urmărire în toată regula, una dintre acele întîmplări emoţionante menite să confere ciclismului o notă de bărbăţie, de frumuseţe şi de dramatism, în centrul Bîrladuluî, în prezenţa unei asistenţe-record. Ov. Mitran a reeditat izbînda de la Tişita, în vreme ce plutonul părea să accepte un fel de „şah etern“, lăsând impresia că va amina deciziile pînă către linia de Sosire. Dar n-a fost aşa. Cu puţin înainte de Crasna, la km. 114, parcă într-o glumă nesesizată, iniţial, de restul caravanei, 5 alergători s-au desprins din pluton anunţind la Crasna (km 124) un avans, de 70 sec. Cînd s-au lămurit ceilalţi, între care şi un P. Mitu, blocat şi neputincios, că vai. Constantinescu, A. Raunehaug, Ovidiu IOANIŢOAIA (Continuare în pag. 2-3) galben . Azi, etapa VASLUI, 31 (prin telefon). Etapa a doua a „Micii Bucle“, Focşani—Vaslui, 145 km. a avut, din multe puncte de vedere, configuraţia celei inaugurale. S-a plecat mai lent, şi nici măcar sprintul intermediar de la Tişita (km 13), adjudecat de Ov. Mitran (Metalul Plopeni), n-a părut să învioreze plutonul. După ce la Tecuci (km. 33) a trecut primul V. Mitrache ---------— I. M. G. B.------------ Ca şi anul trecut, cînd Sergiu Oprescu a ajuns primul la Focşani, după o evadare cutezătoare de 150 de kilometri, oraşul lui Gheorghe Tattarescu, Duiliu Zamfirescu şi Angliei Saligny a consemnat, şi acum,, izbînda rutierilor de la I.M.G.B., la capătul etapei inaugurale a „Micii Bucle“. De data aceasta, a cîştigat Mitu Petruş, lingă care au pedalat însă, la fel de vîrtos, animînd plutonul fruntaş, alţi doi elevi ai profesorului Nicolae Grigore (fost multiplu campion naţional pe şosea şi pe pistă), Florin Sandu şi Marian Mărginean. N-ar fi nimic deosebit in toată această poveste dacă n-am sti că echipa I.M.G.B. se află abia in al doilea sezon de existentă, ea fiind nu numai cea mai nouă participantă la Turul României, ci și una dintre cele mai tinere, de vreme ce decanul ei de virstă, primul „tricou galben“ al actualei întreceri, nu are decit 25 de ani. Reprezentând în plan sportiv, cu fruntea sus, colectivul uneia din marile „cetăţi“ industriale ale ţării, ale cărei turbine, de pildă, cu diametrul cu o turnantă de velodrom, şi-au dobîndit pretutindeni o faimă binemeritată, rutierii de la I.M.G.B., talentaţi şi harnici, par capabili să construiască o lucrare frumoasă, o şansă importantă pentru viitorul sportului nostru cu pedale. Titlul municipal adjudecat recent , la contratimp, înaintea redutabilelor formaţii Dinamo şi Steaua, cei patru alergători oferiţi selecţionatei de tineret, coeili lideri, revelaţi şi ambiţioşi ai „Micii Bucle“, precum şi, în plan organizatoric, lansarea Cupei I.M.G.B. (care va deveni, din 1998, internaţională ni se descoperă cu tot atîtea dovezi că, secţiei de ciclism de la întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti i se potrivesc, ca o mănuşă, munca, seriozitatea, perseverenţa. Nu ştim ce va mai fi in acest Tur. Pronosticurile sunt riscante, căci greul abia urmează, înaintea caravanei desfăşurindu-se o şosea lungă de aproape o mie de kilometri. Putem însă afirma că înconjurul ţării pe bicicletă datorează încă de pe acum ceva acestor băieţi de nădejde, cleştaţi peste ghidoane şi însemnaţi, pe spatele tricourilor roşii, cu Iniţialele I.M.G.B. Laudă lor ! (Ov. I.). Cin avana se aşterne din nou la drum. O secvenţă obişnuită în zilele cînd are loc Turul României... Foto: Aurel. D. NEAGU Campionatul naţional de pentatlon modern SCRIMA A ADUS MODIFICĂRI ÎN CLASAMENTE Ieri la sala Floreasca II, campionatul naţional de pentatlon modern a programat proba de scrimă. Cei 16 concurenţi au susţinut câte două asalturi fiecare cu fiecare şi este de remarcat evoluţia lui Lucian Ţintea (Podit. I.L. Tim.), singurul care a realizat 1 000 de puncte, ca urmare a celor 21 de victorii repurtate în faţa adversarilor săi. Cu acest rezultat, Lucian Ţintea promovează de la mijlocul clasamentului spre locurile fruntaşe, el aflindu-se acum pe poziţia a şasea Cum era şi firesc, liderul clasamentului, Marian Gheorghe (Steaua I), s-a mobilizat exemplar, a luptat cu multă ambiţie, a obţinut victorii preţioase în faţa citorva dintre aspiranţii la Steaua a trecut pe locul unui în clasamentul pe echipe, duelul dintre bucureşteni şi timişoreni anunţîndu-se deosebit de interesant. Rezultate tehnice: scrimă, individual: Lucian Ţintea (Polit. I.L. Tim. I) 21 v — 1000 p, Marian Gheorghe, Laurenţiu Mosor (Steaua I), Cornel Isac (Steaua, ind.), Otto Wermescher (Polit.. I.L. Tim. II) — toţi cu 19 v — 926 p; pe echipe: Steaua I 2 704 p, Polit. I.L. Tim I 2 593 p; după două probe, individual : M. Gheorghe 1 996 p, O. Wermescher 1 991 p, L. Mosor 1 922 p; echipe: Steaua I 5 656 p. Polit. I.L. Tim. II 5 472 p. Azi, de la ora 17, la bazinul podiumul întrecerii, astfel că cele 19 victorii de ieri ii permit să conducă la individual. O evoluţie bună a avut şi timişoreanul Otto Wermescher, tot cu 19 victorii la activ. în ce priveşte disputa pentru titlu, în afară de cei doi sportivi amintiţi, cu şanse serioase candidează şi Laurenţiu Mosor de la Steaua (tot cu 19 victorii la scrimă), aflat pe locul trei după desfăşurarea călăriei şi scrimei. O promiţătoare ascensiune în clasament a înregistrat şi Cornel Isac, sportiv individual de la Steaua, aflat acum pe locul patru la individual după cele 19 victorii îepurtate la scrimă. Ciştigînd proba de scrimă cu un avans de mai bine de 100 de puncte, formaţia 23 August, proba de înot. (Ct. M.) La C. M. de canotajele la Copenhaga SPORTIVII NOŞTRI AU IMPUS RESPECT ŞI ADMIRAŢIE Copenhaga '87 a însemnat cel mai mare triumf pentru canotajul românesc. Bogata recoltă de medalii, 4 de aur, 2 de argint şi 2 de bronz, întrece toate antecedentele, plasînd România în fruntea canotajului feminin. O comportare care a reabilitat, în acelaşi timp, şi canotajul masculin (două echipaje, un „argint“ şi un „bronz“), rămas, în precedentaediţie, în afara podiumului de premiere. Autoritatea fetelor noastre pe pista de apă de la Bagsvaerd a fost atît de netă, incit ele deveniseră punctul de reper al spectatorilor, care știau că plutonul a ajuns pe ultima treime a traseului, abia atunci cînd distingeau în zare tricourile azurii ale reprezentantelor noastre, plasate în frunte. Intr-adevăr, atunci cînd s-a cîștigat, dominarea canotoarelor noastre a fost netă, cu avans permanent pe toată lungimea cursei,s palele lor viguroase aruncînd, parcă, cu fiecare bătaie, toate emoţiile, în urmă, pe umerii outsiderelor înverşunate în vînătoarea lor pentru locul doi. Mai mult, „argintul“ de la 2 vîsle (E. Lipă, L. Genes) a fost şi el suflat cu aur pînă la 1500 m, cînd fetele noastre, dezavantajate de culoar, învinse, în primul rînd, de vîntul violent, n-au mai putut rezista finişului dinamic al echipajului bulgar care, urcînd vertiginos, din poziţia a 4-a, a ajuns pe linia de sosire cu un avans minim (0,10 s) asupra fetelor noastre, marcate şi de hemoragia nazală a Elisabetei Lipă. Chiar şi „bronzul“ Marioarei Popescu are mica lui poveste, că și „simplista“ noastră ar fi putut pretinde medalia de argint dacă nu intervenea o dereglare organizatorică care a provocat o serioasă întîrziere la locul de concurs, Marioara fiind nevoită să „înghită“, în vîslit alert, în numai 8 minute, apreciabila distanță de la ponton, la blocul de start. Un singur echipaj românesc (4 vîsle fete) nu s-a numărat printre protagonistele întrecerilor acestor mondiale, sosind pe locul 4, după ce reuşise să conducă, cu apreciabile eforturi, mai bine de jumătate din cursă. MEDALIAŢI CU ARGINT Este cazul să evidenţiem şi revirimentul masculin, care şi-a atins obiectivul, cucerind două medalii din tot atîtea participări. „Bătrînii“ echipei, D. Popescu, V. Tomoiagă şi Gh. Marin au reuşit să răzbune retrogradarea de anul trecut, cînd coborîseră de pe locul II (1985) pe cel de al IV-lea, cei mai tineri (D. Dobre, D. Neagu, echipaj debutant la mondiale) au pătruns, însă, semeţ, în lumea mare a canotajului, anunţind o carieră lungă şi frumoasă, de care redutabilul cuplu englez A. Holmes, S. Redgrave (deocamdată, imbatabil) va trebui să ţină cu siguranţă seama, de aici înainte. Ion CUPEN (Continuare in pag. a 4-a) Elisabeta Lifta Liliana (Jene* Dănuţ Dobre Dragoş Neaga _ BREVIAR • BREVIAR • BREVIAR • BREVIAR • BREVIAR • Stefka Kostadinova a realizat, cu victoria de ieri, al 42-lea concurs al său ciștigat cu rezultate de peste 2.00 m • In 1986, din 5 întâlniri dintre Johnson și Lewis, toate au revenit atletului canadian. Pentru ca acum, la Roma. Istoria să se repete... • La reuniunea de duminică au fost prezenţi 64 000 de spectatori • Damilano a fost un învingător neaşteptat al Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova, la 20 de km marş şi la fel de neaşteptat a devenit, duminică, campion al lumii. De ce ? Pentru că acest sportiv de 30 de ani n-a mai ciștigat între timp nici un alt concurs cât de cât important ! Nici nu se liniştiseră tribunele că, iată, au izbucnit din nou în aplauze atunci cînd atleta bulgară din Plovdiv, Stefka Kostadinova (n. 5.3.1965), a realizat un nou record al lumii, trecînd peste ştacheta înălţată la 2,09 m! Dar numai după serioase emoţii! La 2,04 m, sovietica Tamara Bîkova a trecut din prima încercare, în timp ce Kostadinovei îi trebuiseră 3! La 2.06 m, sportiva bulgară a trecut din a doua încercare, iar sovietica a ratat totul. Recordul mondial a fost realizat la a doua tentativă. Excepţional ! Celelalte probe, aproape fără excepţie, au revenit unor putta din R.D.G. Silke Gladisch (n. 20.6.1964), care a intervenit direct in intîlnirea dintre conaţionala Heike Drechsler, Marlene Ottey — Page (Jamaica) şi Angela Isaienko (Canada) către care se îndreptau, iniţial, opţiunile privind victoria: cu 10.90, Silke a cîştigat fără dubii. în cea de a treia zi de întreceri, am înregistrat şi o prezenţă românească într-o finală, cea a alergătoarei de 800 metri, Mitica Junghiatu. Deşi a Romeo VILARA (Continuare în pag. a 4-a) I Campionatele Mondiale de atletism MARI ATLEŢI. PERFORMANŢE DE EXCEPŢIE ROMA, 31 (prin telefon, de la trimisul nostru special). Dintre cele 43 de probe înscrise în programul C.M. de atletism, cursa masculină de 100 metri s-a aflat în centrul atenţiei generale, a presei, a iubitorilor atletismului, mai ales de cînd campionul lumii şi olimpic, Carl Lewis (născut 1.7.1961) şi-a anunţat hotărirea de a participa şi la această probă. Intîlnirea dintre el şi canadianul Ben Johnson (n. 30 12.1961) a devenit o adevărată „cursă a secolului“, fiind reprezentată ca un mare meci de box (de altfel, unul dintre ziarele italiene a publicat un fotomontaj în care cei doi mari atleţi îşi încrucişau... pumnii!). „Voi cîştiga cu un nou record, sub 9,90“ — afirma Johnson. „Gata ca joaca, acum e treabă serioasă, îl voi învinge pe Johnson“ — răspundea,in conferinţele de presă, Lewis. Finala a fost de neuitat. Johnson şi Lewis s-au aflat alături, pe culoarele 5 şi 6. Canadianul a luat un start excepţional, pe primii metri îşi asigurase deja avansul necesar victoriei. In pofida puternicei reveniri a americanului, Johnson a rezistat cu brio, într-un interviu televizat, recordmanul mondial la 200 metri, italianul Pietro Mennea, a declarat că Johnson este singurul alergător complet , extraordinar la start, foarte bun pe parcurs şi bun la finis. siderl. La suliţă, de pildă, a ciştigat finlandezul Seppo Ratty (n. 27.4.1962), singurul care a reuşit două aruncări peste 81 de metri în concurs, iar cea mai bună dintre ele — 83,54 m. Recordmanul lumii, cehoslovacul Zelezny, cel care a realizat anul acesta 87,66 m, a trebuit să se mulţumească cu medalia de bronz, cu 82,22 m, după sovieticul Ievsiukov, care a avut 4 încercări peste 80 de metri, cea mai bună însă de 82,52 m. Cursa de 20 km marș a revenit in mod surprinzător italianului Maurizzio Damiiano (n. 7.4. 1957), iar cea de 100 metri femei a fost cîștigată de atle