Sportul, iunie 1988 (Anul 44, nr. 11955-11980)

1988-06-10 / nr. 11963

VICTORII ALE înotătoarelor noastre La concursul internaţional de înot de la Ta­şkent, bilanţul sportivelor noastre a fost de 8 locuri I, 3 locuri II şi 5 locuri III. Câte două victorii au obţinut reşiţeanca Luminiţa Dobrescu — 2:01,94 la 200 m liber, respectiv 4:19,97 la 400 m liber şi brăileanca Alexan­drina Croitoru, cîştigătoare în probele procedeului spate, cu 1:05,20, respectiv 2:20,26. în­vingătoare au mai terminat Corina Dumitru (Braşov) — 2:1­6,59 la 200 m fluture. Carmen Roşioru (Brăila) — 8:59,41 la 800 m liber, ştafeta de 4 x 200 m liber — 8:28,28 şi cea de 4 x 100 m mixt — 4:19,85 Pe poziţii fruntaşe s-au mai situat Diana Ureche şi Car­ia Negrea (Reşiţa). TURNEUL DE POLO DE LA VARŞOVIA în primele două meciuri susţinute in cadrul turneului International de polo pe apă de la Lodz (Polonia), selecţio­nata României a întrecut cu scorul de 13—5 formaţia Bul­gariei şi a terminat la egali­tate, 5—5 cu echipa Greciei. Alte rezultate : Cehoslovacia — Bulgaria 8—6 ; Grecia — Suedia 7—4 ; Polonia — Ceho­slovacia 9—9 ; Polonia — Sue­dia 11—5. Proletari din toate țările, uniti-va­t ZIAR AL CONSILIULUI NAJIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA SI SPORT­­ ANUL XLIV - Nr. 11 963­­­4 PAGINI - 50 BANI | Vineri 10 iunie 1988 ! Campionatele Naţionale de scrimă SPADA, DOMINATĂ DE CONSACRAŢI 23 de concurenţi (un absent) în etapa a II-a a probei in­dividuale de spadă, din cadrul Campionatelor Naţionale de scrimă, care se desfăşoară in aceste zile la Satu Mare, în­­trucit faza anterioară, desfăşu­rată in luna ianuarie, la Bucu­reşti, nu a fost dusă pină la capăt, din cauza unor defec­ţiuni intervenite la aparatura sălii, concursul intrerupindu-se după desemnarea celor califi­caţi, şi nu printr-o ierarhie fi­nală, ca la celelalte arme, a­­cura s-a renunţat la adiţiona­rea de puncte pe baza celor două­­ etape, aşa cum noul re­gulament preconiza, concursul derulîndu-se ca fază decisivă. Astfel incit finala de 8 a eta­pei a II-a a fost, totodată, fi­nala care a desemnat campio­nul ediţiei 1988 precum şi cei­lalţi spadasini medaliaţi. Deşi R. Mitrăchioiu (Steaua) a fost nr. 1 pe tabloul finalei, el n-a încheiat-o pe aceeaşi poziţie. Iar N. Bodoczi şi F. Nicolae s-au întilnit de două ori în asalturi decisive — pen­tru calificarea direct în finală şi pentru intrarea în semifina­lă — de fiecare dată învingător fiind primul. Ce-i drept, în al doilea asalt la care ne-am re­ferit, scorul era la expirarea timpului de luptă doar... 2—2, tuşa cîştigătoare dînd-o tot Bodoczi. Titlul i-a revenit re­prezentantului „vechii gărzi“, fostul internaţional Mihai Po­pa (Steaua), la fel de tînăr prin pasiune, superior, iată, fostului vicecampion mondial N. Bodoczi. Rezultatele finalei de spadă • G. Pantelimon (C.T.A.S.) — R. Mitrăchioiu (Steaua) 11—9, A. Colcișcă (I.E.F.S.) — L. Con­­stantinescu (C.S.M. Craiova) 10—7, N. Bodoczi (C.S. Satu Mare) — F. Nicolae (Steaua) 12—11, M. Popa (Steaua) — A. Pop (C.S. Satu Mare) 10—8, Bodoczi — Pantelimon 10—7 (acesta din urmă a pornit cu un handicap de două tuşe pen­tru defecţiune tehnică la ar­mă): N. Popa — Colcişcă 10—5; pentru locurile 3—4 : Colcişcă — Pantelimon 10—8; pentru locurile 1—2: M. Popa — Bo­doczi 10—6. ,,Cupa Federaţiei“ la baschet feminin MECIURI INTERESANTE ÎN PRIMA GRUPĂ RÎMNICU VILCEA, 9 (prin telefon). Turneul final al gru­pei valorice 1-6 a competiţiei feminine de baschet dotată cu „Cupa Federaţiei“ a început în Sala Sporturilor din localitate, într-o atmosferă de mare in­teres. Meciul cel mai aşteptat a fost cel dintre echipele Chi­mistul C.S.S. Rm. Vîlcea şi C.S.U. Prahova Ploieşti, în care gazdele, deşi nu au ma­nifestat obişnuita eficacitate (în special la aruncările de 3 p, pe care le-au şi executat ra­reori) au învins cu 59—55 (34— 18). Au înscris : Manea 20, Preduţoiu 11, Teliţoiu 8, Sto­­checi 6, Ilie 5, Barbu 3, Du­­m­­itraşcu 2, M. Ionescu 2, Ru­­sanescu 2 pentru Chimistul, respectiv Chivulescu 22, Scur­­tu 11, Brezoianu 7 Brasuti 5, Micu 4, Donesc 4, Enache 2. Deşi a prezentat numai 8 ju­cătoare, formaţia Universitatea C.S.Ş. Viitorul Cluj-Napoca s-a impus (datorită plusului de va­loare şi de experienţă compe­­tiţională) în faţa echipei Poli­tehnica C.S.Ş. Timişoara, cîşti­gînd cu 68—63 (38—32). Remar­cabile procentajele aruncărilor libere — „0“ : 83,30% (18—15), Politehnica : 72,20% (18—13). Cosgetere : Manasses 24, Vigh şi Popa cite 13 de la „U“, res­pectiv Stantin şi Kovács cîte 13­În întîlnirea dintre Voinţa Braşov şi Olimpia Bucureşti componentele primei formaţii au dominat lupta sub panouri şi au beneficiat de aportul substanţial al Cameliei Hînda (33 puncte marcate), învingînd cu 66—52 (38—32). întrecerile continuă. Dragomir ROSIANU — coresp. Rezultate din turneul pentru locurile 7—12, găzduit de sala Floreasca : Politehnica C.S.S. 4 Mine Energie Bucureşti — Mobila C.S.S. Satu Mare 70—50 (36—25). Voinţa C.S.S. 2 Bucu­reşti — Metalul I.M.P.S. Salon­­ta 96—42 (47—16), Rapid C.S.S. S Bucureşti — Comerţul C.S.Ş. Tg. Mureş 63—45 (40—29). Programul de azi — de la ora 14 : Rapid — Mobila, Voinţa — Comerţul, Politehnica — Metalul. La Progresul A. S. A. Timişoara SPORTUL DE MASĂ ÎN PRIM-PLAN Progresul A.S.A. Timişoara, aşa se numeşte asociaţia spor­tivă a întreprinderii electrice şi de transport a municipiului Timişoara şi a judeţului Timiş, unitate economică fruntaşă pe ramură, care asigură zilnic transportul în comun pentru o jumătate de milion de călători şi a unei importante cantităţi de mărfuri. De mai multe ori răsplătit cu titlul onorant de „Erou al Muncii Socialiste“, colectivul muncitorilor şi teh­nicienilor de aici desfăşoară o a­ctivitate rodnică, din dorinţa de a transpune în viaţă orien­tările şi indicaţiile cuprinse în magistralele Expuneri ale tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul ge­neral al partidului, privind îndeplinirea, la un înalt nivel de calitate şi eficienţă, a sar­cinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal. Asociaţia sportivă de astăzi este fosta Electrica, acolo unde cu ani în urmă se modela, pen­tru a ajunge pină la laurii o­­limpici, marea noastră atletă, săritoarea în înălţime Iolanda Balaş. Cei aproape 4 000 de oameni ai muncii, cu toţii sta­tornici iubitori ai sportului, e­­vocă cu emoţie reuşitele fostei lor atlete şi nutresc ambiţia de a apărea cîteva succesoare ale lui Joll, la fel de talentate şi de harnice în pregătire. Intr-un fel, succesoarele au şi apărut, poate puţin cam timid. Ele se numesc Daniela Totea şi Mi­­haela Grozav, fruntaşe pe mu­nicipiu şi judeţ. Deocamdată. Au altă specializare ce-i drept, ambele „merg“ pe 400 de me­tri, dar important este — cum ne-au dat de înţeles cei de aici — „ca tradiţia atletică să fie continuată“. Adevărul este că, în planul devenirii, Progresul A.S.A. Ti­mişoara a păstrat, intre secţii­le sale pe ramură de sport, pe cea de atletism, care, la nivel de masă, vrea să însemne sute de participanţi la crosuri şi la probele pentru trecerea norme­lor Complexului „Sport şi să­nătate« în suita de întreceri din cadrul Daciadei. I s-au a­­sociat fotbalul, motociclismul, tenisul, popicele etc. în cazul fotbalului e necesar să stăruim ceva mai mult, acest sport fi­­inţînd încă din 1929. Deci, în anul viitor, fotbalul va împlini 60 de ani de existenţă, pre­şedintele secţiei, economistul Radu Nicosievici, fiind pe cale să realizeze o monografie Se vrea a fi o lucrare cu tentă educativă, adresată generaţiilor prezente şi viitoare, pentru a impulsiona realizarea unui obi­ectiv aflat în atenţia tuturor: o prezenţă şi mai convingătoa­re în Divizia B, în cazul motociclismului (vi­teză) propulsat chiar de direc­torul întreprinderii, ing. Ni­colae Bucşan (fost alergător pină nu de mult) să notăm ci­­teva performanțe demne de Tiberiu STAMA (Continuare in pag. 2-3) RAPID-CLUBUL CARE PRETUTINDENI ESTE... ACASĂ Exact la vremea asta de miez de iunie, cînd vişinile se coc, lua fiinţă, acum 65 de ani, Clu­bul sportiv C.F.R. Bucureşti. Avînd ca primă reprezentantă o echipă de fotbal ce-i includea pe strungarii Grigore Grigoriu şi Geza Ginzer, adică chiar pe doi din semnatarii actului de naştere a noii grupări. Cusute la vremea vişinei coapte, trico­urile aveau să împrumute cu­loarea fructului. Coincidenţă ? Poate, dar mai degrabă un e­­fect al faptului că albul propus iniţial a fost respins — prea aduna toată funinginea Triaju­lui. Şi iată vişiniul devenit atît de drag Giuleştiului, incit stră­nepoţii de astăzi protestează dacă, să spunem, echipa apare cumva în teren cu echipament de altă culoare. Anii au trecut ca... Rapidul prin halta Chiajna, şi în albu­mul cu fotografii iată adunîn­­du-se mereu mai multe imagini, fiecare in parte amintind de un mare succes al sportului fero­viar , să-i privim, bunăoară, pe primii campioni naţionali de box, apoi pe cei de lupte şi haltere. Echipa de polo a fost şi ea declarată în cîteva rîn­­duri cea mai bună din ţară. Ca şi baschetbalistele, ca să nu mai vorbim de voleibaliştii ge­neraţiei ’65, ajunşi in fruntea ierarhiei europene. După cum, revenind la fotbal, de cîteva ori Cupa României şi un titlu de campioană a ţării stau la loc de cinste în vitrina cu trofee. Rapidul, în varianta sa 1988, se prezintă ca un club puter­nic, cu o structură organizato­rică şi o bază materială de pri­mă mină , cele mai bune per­formanţe ale anului au fost, până acum, medalia Mihaelei Pogăceanu la C.E. de atletism­­sală, titlul de campioană a e­­ch­ipei de judo, cele 3 titluri naţionale ale boxerilor-juniori, medaliile halterofililor. Dar a­­nul competiţional n-a ajuns în­că la jumătatea sa — 12 secţii de performanţă, înglobînd 1 200 de sportivi, şi un mănunchi de antrenori de elită aşteaptă plini de speranţe confruntarea cu viitoarele competiţii Interne şi internaţionale. „Şi, mai ales , ne spune preşedintele clubului, Eugen Ignat — confruntarea cu „martorul“ cel mai exact al va­lorii atinse — performanţa in­ternaţională. Fiindcă, trebuie să ştiţi, acest moment aniversar Sorin SATMARI (Continuare in nao *­*) Antrenorul Mihai Zaharia şi speranţele olimpice ale Rapidului : Mihaela Pogăceanu, Vali Constantin, Iolanda Oanță FINALELE CAMPIONATELOR REPUBLICANE DE JUDO LA ÎNĂLŢIMEA EDIŢIEI JUBILIARE (a XX-a) Nu mai puţin de 245 de con­curenţi au fost prezenţi la recentele finale ale Campio­natelor Republicane individua­le de judo, care au avut loc — într-o organizare ireproşabilă d in Sala Sporturilor din A­­rad, întrecerile, la toate cele 8 categorii de greutate, s-au ridicat — o spunem fără re­zerve — la înălţimea unei edi­ţii jubiliare, a XX-a, lăsîn­­du-ne să credem că finaliştii au vrut, intr-un fel, să facă să se mai uite din amărăciunea de la­­europene“. Sau, poate, programarea acestor finale într-o perioadă mai puţin aglo­merată — spre deosebire de ediţiile anterioare, cînd­ consti­tuiau un test decisiv înaintea unei importante competiţii, de obicei campionatele continen­tale — i-a determinat pe toţi judoka să evolueze fără teama riscului. Cert este că meciuri­le au fost dinamice, cu multe procedee tehnice, pe cit de spectaculoase, pe atît de efici­ente, de la prima pină la ul­tima categorie. Aflîndu-ne, totuși, la o oră de bilanț — avînd în vedere că pină la toamnă, cînd se vor derula cele 4 etape ale Divi­ziei A, nu mai figurează, în calendarul competiţional in­tern, nici o întrecere impor­tantă — trebuie să zăbovim fie şi pe scurt asupra rezulta­telor, un ansamblu obţinute de cluburile şi asociaţiile spor­­tive. Aşezăm la loc de cinste succesul categoric, unic pina acum, al dinamoviştilor bucu­­reşteni (antrenori Iacob Co­­drea, Constantin Niculae şi Ár­pád Szabó) care au cucerit 6 titluri: Silviu Lazăr (cat. super­­uşoară), IlieŞerban (semiuşoară), Nicolae Iosif (mijlocie), Gheor­­ghe Diaconu (semigrea) Va­lentin Bazon (grea) şi Adrian Clinei (open) N-a lipsit decit foarte puţin ca un alt judoka de la acest club să devină şi el campion: Stanică Olteanu (uşoară) care a pierdut la li­mită finala De fapt, la o sin­gură categorie — semimijlocie — dinamoviştii nu puteau să Costin CHIRI.­C (Contimum­ in--pttg ~2~3)----­ Autodotarea în acţiune PERFORMANTA­ BENEFICIARA A VALORIFICĂRII SUPERIOARE A RESURSELOR PROPRII însemnări la Aeroclubul ..Moldova*­ Iaşi De mulţi ani, Aeroclubul ie­şean „Moldova“ se situează printre unităţile fruntaşe ale aeronauticii noastre sportive. Este meritul Întregului colec­tiv, personal navigant şi ne­navigant, fiind un fapt rezul­tanta efortului tuturor a se­riozităţii şi priceperii cu care se munceşte şi, mai presus de toate, a dragostei cu care-şi e­­xercită profesia. Cele două sectoare de bază paraşutism şi planorism, disci­pline sportive distincte.­­ şi-au disputat neîncetat intîietatea pe planul performanţei. O dis­pută stimulatoare. A fost lide­ră, o vreme, echipa paraşutiş­­tilor, condusă de Mihalache Jîrriţjc şi instructorii Mircea ană , Moisei , Vasile Perde Elevii lor, Ion Săcaru, Samuel Apcu­­ţa, au avut un cuvint de spus în stabilirea ierarhiilor pe plan naţional Acum o nouă generaţie (Iulian Ciornei Vio­rica Poenaru Aurelia Sl.m, Iulian Popa Florinda Ga(u) işi anunţă prezenţa Echipa in­structorilor planorişti Dumitru Popovici, Viorel Năstac, Petru Oftode­x dirijată de Claudiu Pinzaru, comandantul Aeroclu­bului, care nu concepe să re­nunţe la activitatea de clas­ăl de zbor (și bine face) , s­e pregăteşte să preia conducerea. Dinu COSTESCU (Continuare in paft 2-3)

Next