Sportul, iulie 1988 (Anul 44, nr. 11984-12006)

1988-07-05 / nr. 11984

CAMPINM­ATFIF­­IF MIlTmrimSM­VITFII PF­­UIT (Urmare din pag. 1) Buliceanu (Calculatorul) ; 3. Attila Josza (Electromureş), CL 50 cmc, sport (20 concu­­renţî, 8 tururi) : deşi s-a păs­trat capacitatea cilindrică, mi­cuţele motociclete au... mers mult mai repede şi mai sigur, piloţii fel preparatorii­ lor fiind nume bineştiute In sportul nos­tru de performanţă. Intr-un cvintet care a condus mai tot timpul, Molnár, Mezincescu, Perenczi, Drăghici, Vrăjitoru, ultimii doi au pierdut an „tempo“ In final, ra­tînd accesul Pe un podium ce le era la widemînă. 1. Alex. Molnár (Pro­gresul Timişoara); 2. Mihai Mezincescu (IMGB) ; 3. László Ferenczi (Torpedo Zărneşti). CI. 125 cmc (15 concurenţi, 8 tutun) . „Yamaha“ lui Tiberiu Troia s-a instalat­ în frunte Încă de la... antrenamente, şi a ră­mas acolo pînă la ultimul me­tru al concursului oficial. Şi probabil că aşa va face pînă la finele campionatului, mai ales că şi pilotul ei este unul cu mină fină. Doru Arsin (pe Marca) sau Marcel Creţu (CZ) au fost şi vor fi adversari re­dutabili, dar­ liderul actual al clasamentului general ne apare ca imbatabil, cel puţin pentru moment. Să mai vedem... 1. Tiberiu Troia (IMGB) ; 2. Doru Arsin (Progresul Timişoara) ; 3. Marcel Creţu (CSM Reşiţa). CI. 250 cmc (19 concurenţi, 22 de tururi) , succes pe linie al... CZ-urilor, pilotate sigur şi perfect puse la punct de : 1 Peter Feste (IRA Tg. Mureş) ; 2. Tiberiu Troia (IMGB) ; 3. Octavian Vrăjitoru (IMGB). CL 500 cmc — ataş (8 echi­paje, 8 tururi) , fraţii Toth din ITF1* au avut, indiscu­tabil, cea mai puternică „ma­şina“, cîştigînd fără emoţii, i-au urmat campionii anului trecut. Petre Popescu + Aurel Popa (Torpedo Zărneşti). Pe locul 3 — Mircea Caiboreanu + Gheorghe Tamaş (Voinţa Si­biu), intr-o categorie in care tehnic vorbind, materialul de concurs ni s-a părut cel mai puţin competitiv. Un public excelent, iubitor al motociclismului, a venit, cu mic cu mare, înţesînd traseul , a aplaudat generos participanţii, a sperat, totodată, intr-un suc­ces al culorilor locale. Sporti­vii de la IMASA nu le-au ofe­rit Insă meritata satisfacţie, arătind că, deocamdată, sunt mult sub... media de viteză ce deschide drumul spre podium. â EXCURSII PE DENARE "skx"«TM cu urmatorul program : Excursie de o zi ora 8 1 plecare din București, de la hotel „Intercontinental“, la Călărași vizitarea Muzeului de istorie, a parcului Dumbrava, a grădinii zoologice, a Casei memoriale O. M. Vasilescu-Vasia ora c|ig°rasi«edUin Perese la restaurantul ora 14 , plimbare cu vaporul pe braţul Bor­­cea pînă la Dunăre, timp de trei ore ; re­tur la Călăraşi, plecare spre Bucureşti sosire în jurul orei 20. * ’ Preţ : 221 lei/persoană , pentru elevi si pen­­sionari 204 lei/pers. W­p Excursie de două zile ZiUit­ara 14: Plecare din Bucureşti, de la hotel „Intercontinental“, la Călăraşi telul­ulte 13 hotel, cina la restaurantul ho­­®ua î1110 dejun’ vizitarea oraşului şi „ IT lumiice .to5i m­Î““5. t5nlTM ekvl !l»TM, înscrieri şi Informaţii la toate agenţiile de turism ale I.T.H.R. Bucureşti. Sub egida Daciadei De pe banca instalată pe scena încinsă de soarele torid de-afară şi disputele de pe saltea, urmăresc confruntarea dintre doi băieţi de-o şchioa­pă. Se prind de reverele ki­­monourilor si, ca doi cocoşi, se înfruntă, se smucesc, in timp ce pe margine antrenorii nu mai prididesc cu sfaturile. Iosif Mitu, antrenorul gazde­lor, asudă mai dihai decit Cosmin, „omul“ lui. „Nu te hazarda, Cosmine ! Fă proce­dee ! Mişcă-1 continuu ! (vină aici mi-e clar). Trece-1 prin...­­aici nu înţeleg nimic­ si adu-1 în..." (tot nimic, pentru repor­terul aflat la a doua sa intil­­nire „in direct“ cu o compe­tiţie de judo). Dar Cosmin Nis­­tor este un judoka destul de experimentat, fiindcă face de doi ani sportul ista şi are cu toţii­­, ştie şi ce-i spune Mitu şi ce comandă „scorerului“ arbitrul internaţional Mihai Platon sau colegul său Gheor­­ghe Mazilu, punctînd reuşitele celor de pe tatami. Nu ştiu dacă motostivuitoris­­tul Constantin Nistor, tatăl lui Cosmin, se află printre nume­roşii spectatori prezenţi la cea de-a IlI-a ediţie a „Cupei Electronistul“, nici dacă el se descurcă in limbajul specific acestui sport. Ce ştiu sigur este că, la virsta fiului său, acum — să zicem — 30 de ani, dacă l-ar fi întrebat cineva de „kimono“, de „ippon“, de „koka" sau de „waza-ari“, l-ar fi crezut că nu e in toate minţile... Pentru că, atunci, altul era universul co­piilor din comunele de pe lin­gă Curtea de Argeş, altul era destinul lor. Diferenţă ca de la cer la pămint, ca in gene­ral dintre viaţa fiilor de ţă­rani de atunci şi deschiderea amplă, pe coordonatele socia­lismului, a vremurilor noas­tre, şi care şi aici, la Curtea de Argeş, înseamnă industrie modernă, profesii de virf, blocuri de locuinţe, progres şi civilizaţie, in care un loc im­portant îl ocupă cultura şi sportul, multiplele lor aspecte. Si acelasi lucru îl putem spune si despre viata altor co­pii si tineri, despre fiecare v\\\\\\\\\\\V Reportajul nostru Cv\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V dintre concurenţii reuniţi la Curtea de Argeş, despre adver­sarul lui Cosmin, Cristian Pa­săre, din Făgăraş, despre cei veniţi de la Rm. Vîlcea, Ţăn­­dărei, din Buzău sau Tg. Jiu. Sub genericul marii competi­ţii naţionale Daciada, creată din iniţiativa tovarăşului NICOLAE CEAURESCU, secretarul general al partidului. „Cupa Electronistul“ a reunit 140 de copii si tineri. Ca la fiecare ediţie a sa, au fost două zile de întreceri frumoa­se, intr-o atmosferă cu adevă­rat sportivă, de emulaţie şi prietenie, punctată ades cu partide electrizante, cum a fost si cea dintre Florinei Zin­ca, sudorul de 19 ani, venit­ă de-acasă pe bicicletă cale de 25 kilometri, si Sorin Topea, din Vilcea. Au venit la între­ceri si fraţii făgărăşeni Daniel (15 ani) si Veronica (12 ani) Aproziam­ si ne este greu să deosebim care a fost mai bun, el in întrecerea „oficială“, sau surioara lui in demonstraţia fetelor ? Mulţi dintre cei prezenţi la această reuşită competiţie de masă aspiră la podiumul cam­pionatului naţional şi chiar mai departe, dornici să păşeas­că in aria performanţei, sub mina unor antrenori răbdători şi pricepuţi, în clasamentul general, pe medalii, pe podium au fost d­in ordine — Electro­nistul Curtea de Argeş, Me­talul Buzău şi Voinţa Ţăndărei, dar nici ceilalţi nu au fost prea departe de ei. Pentru că, iată ce ne spunea la sfirşit preşedintele Colegiului de an­trenori, Mihai Platon : „Orga­nizare foarte bună, concu­renţi şi spectatori numeroşi, ni­vel destul de ridicat, mai ales la procedeele în picioare — ceea ce se cere —, viteză, dîrzenie şi poftă de concurs, o desăvîr­­şitâ prietenie, acestea au fost atributele ediţiei din acest an a­­“Cupei Electronistul», pe care am văzut-o de la începu­turi şi care face o bună pro­pagandă pentru judo, ajută pe tinerii sportivi să cîştige expe­rienţă, să se verifice, alături de antrenorii lor. Exemplul ce­lor de la “Electronistul» Curtea de Argeş ar trebui urmat şi de alte asociaţii“. Şi întrucît s-au şi recepţio­nat pe loc două oferte, aştep­tăm ca ele să devină fapte. Mircea COSTEA „ DUPA ELECTRONISTUL " LA JUDO, DE LA O EDIŢIE LA ALTA MAI FRUCTUOASĂ „CUPA LITORALULUI“ —O RAMPA DE LANSARE SPRE LOTURILE NAŢIONALE O frumoasă competiţie de tenis adresată copiilor şi ju­niorilor, „Cupa Litoralului“, organizată de Clubul Sportiv Şcolar nr. 2 Constanţa, nu şi-a dezminţit faima nici la actuala ediţie. Mai întîi prin numărul-record de participanţi, peste 300, prin organizarea ex­celentă şi, în sfirşit — lucrul cel mai important — prin ca­litatea jocurilor. Această ultimă caracteristică­­n­u trebuie să surprindă, deoarece de peste un deceniu „Cupa Litoralului“ a oferit nu numai meciuri de bun nivel, Incit câştigătorii pot considera că au absolvit un greu examen, dar formează şi campioni autentici. Iată un singur exemplu : avînd cîteva zile libere şi mergînd la Con­stanţa să-şi vadă familia, George Cosac (acum jucător de „Cupa Davis“ in echipa Româ­niei) nu a scăpat prilejul de a asista şi la cîteva meciuri. Am considerat, de aceea, firesc să-i solicităm o scurtă opinie despre competiţia cu care se confundă însăşi începutul­­ ca­rierei sale sportive . „Am învă­ţat tenis la această unitate sportivă şcolară — ne-a spus Cosac —, antrenor fiindu-m­i prof. Radu Popescu. Pînă acum cîţiva ani încă mă mai numă­ram printre participanţii la „Cupa Litoralului". La cele nouă ediţii la care am fost prezent mi-am consolidat cu­noştinţele. De aceea afirm că orice copil şi junior dornic să-şi înscrie în palmares o performanţă de valoare trebuie să treacă şi prin competiţia noastră“. Frumoasele aprecieri ale lui George Cosac şi-au găsit con­firmarea de-a lungul unei în­tregi săptămîni, pe durata că­reia s-a disputat ultima ediţie a „Cupei Litoralului“. Concur­sul s-a organizat pe patru ca­tegorii de vîrstă (8—10, 11—12 şi 134-14 ani la copii şi 15—18 ani la juniori), semifinalele şi finalele aducînd în prim-plan cîteva nume, unele mai de mult cunoscute, altele la primele lor afirmări. Mihaela Liliac de la C.S.Ş. Drumuri Unirea Iaşi, Virginia Dutca (C.S.Ş. Sighet) — cat. 11—12 ani, şi Robert Roşu (Politehnica Bucureşti), Oana Zîrnoveanu (Dinamo Bucureşti) — cat. 8—10 ani au evoluat la un nivel destul de bun, unii ajungînd în semifi­nale, alţii în finale pe care le-au cîştigat. Este o dovadă că la vîrstele mici tenisul nos­tru nu este chiar... sărac, ceea ce trebuie să-i facă pe respon­sabilii acestei discipline să me­diteze asupra modalităţilor de continuare pe o linie ascen­dentă a instruirii. Într-una din finale, dinamovista bucureştea­­nă Cătălina Cristea (13 ani) s-a înscris pe tabloul junioarelor (15—18 ani) din dorinţa, desi­gur, de a avea de partea cea­laltă a fileului adversare mai puternice şi cu mai multă ex­perienţă. Şi a procedat cum nu se poate mai bine, în finală dispunînd de Adriana Stoia (17 ani, Dinamo Bucureşti), Daniel Dragu (C.S.S. 2 Constanţa), component al lotului naţional de juniori, Monica Boaghe (Di­namo Bucureşti), Marius Go­gonea (CSc — iată alt» ' Dinamo Braşov) care, dacă6 de jucători seriozitate ? vor Pregăti cu îi vor sun­­ac^ antrenorii lor eu comnpt laveghea îndruma ajunge zi de zi, vor încrederii Oftate Pe măsura Sa notam6 le'a fost acordata­­din bună !' Ca 0 Parte mai pu­­că De tir? Com­petiției, faptul si jucător ^ au f°st înscrişi bine la Carola Ie stătea mai si un WsrsUti de­ inițiere, ca pectul cîicri-UT’t care tine d® as~ brasovean^C1P‘mar- Dinamovistul să-si vadă F.ru^n» ^ .. *?c cînd nn „ de )°c, se rafuia cu advorfr0pria rachet­ă, cînd invinti. rSaru' (căruia îi adresa „„i..., .na tocmai plăcute au­­zului), etnd fapt deosebit de că’*r „a eu elevi veniți ? r?- idolul- Dar în a~ satisfaeă printr-un joc ffu a­sediat din rachetă ° m „ ^ direcția lor cu o aSe^a?*n­ ea v^ză, încîit numai datorita unor bune reflexe au scapat nevătămați... «„?e.ZUA ate­le Analelor. Cat. 8—10 ' ăbrudan (T.C.I. Ora­­u­­ Roşu (Politehnica­li) 6—1, 6—4 şi Marta Szabó (Sănătatea Sighet) — E­­caterina Marguşi (c.S.M. Gheor­­gheni) 6-5, 6-2. Cat. 11—12 ani : A popovici (Oraş Dr. Petru Groza) - a. Ţărîngă (C.S.M. Timişoara) 6—3, 6—0 şi Mihaela Liliac (C.S.S. Unirea Iaşi) — Virginia Dutca (C.S.S. Sighet) 6—1­ 6—1• Cat. 13—14 ani : M. Gogonea (C.S.S. Dinamo Bra­şov) — I. Sabău (C.S.S.­­ Con­stanta) 7-5, 6—1 şi Monica Boaghe (Dinamo Bucureşti) — Cristim Caragea (Constructorul Galaţi) 7-5, 3—6, 6—3. Cat. 15— 18 an : D. Dragu — H. Friiln 6—1 6—2 și Cătălina Cristea (Dinamo București) — Adriana Stoia (C.S.S.­­ Constanta) 6—4, 6—6. Ion GAVRILESCU LA ÎNCHEIEREA DIVIZIEI A DE POPICE (m) (Urmare din pag. I) întreprinderii, preşedinte de o­­noare al asociaţiei sportive, ing. Nicolae Breban, prof. Teo­dor Pop şi alţi prieteni sta­tornici ai tuturor sportivilor de la Aurul Baia Mare. Ceea ce particularizează formaţia pregătită acum de an­trenorul­­jucător Stelian Boariu, căpita­nul echipei naţionale de seniori, separînd-o foarte mult de ce­lelalte adversare este tehnica superioară în lansarea bilei, îmbinată armonios cu pricepe­rea rezolvării la manşele „i­­zolate“ a unor figuri extrem de dificile. „Partea leului» în do­­bîndirea succeselor înregistrate în seria Nord, unde Aurul a avut ca principali rivali pe va­loroşii popicari de la Electro­mureş Tg. Mureş, şi apoi în victoriile din meciurile finale, tur-retur, pentru locurile 1—2, susţinute cu cîştigătoarea seriei Sud, Gloria Bucureşti, şi-au luat-o, fireşte, Stelian Boariu, Ernő Gergely, Sándor Székely, Alexandru Naszody, membri ai lotului republican de seniori, Ştefan Rakoş, jucători mai în­zestraţi şi cu mai multă expe­rienţă. La gradul ridicat de evoluţie şi-au adus o contribu­ţie mai mare sau mai mică sportivi promovaţi de pe ban­ca rezervelor ca Ion Ruge, Marcel Sinculici, Vasile Szilagyi sau Daniel Slezinger. Dacă pe parcursul întrecerilor din serii­le preliminare au apărut şi u­­nele fluctuaţii de formă, chiar la jucătorii de lot, acestea tre­buiesc puse pe seama arenei proprii, singura din campionat doar cu două piste şi cu ridi­care manuală a popicelor, care au particularităţi de natură să favorizeze obţinerea unor sco­ruri... astronomice şi­­ pe care campionii nu le mai pot rea­liza în deplasare. Şi aici ajun­gem la una din explicaţiile u­­nor insuccese ale băimărenilor în competiţiile internaţionale, chiar şi la deprinderile greşite ale unor tineri talentaţi care şi-au făcut aici „ucenicia“. Am insistat asupra acestui aspect, deoarece popicarii băimăreni au de răspuns unor obligaţii de reprezentare la nivel european şi sperăm că toţi factorii res­ponsabili îşi vor aduce contri­buţia la asigurarea unor con­diţii de natură ca echipa Au­rul să poată privi cu încrede­re perspectivele sale în C.C.E. Cum s-au comportat celelal­te sextete calificate în meciuri­le pentru stabilirea locurilor 1—6 ? Duelul direct dintre pri­mele trei clasate în seria Sud cu formaţiile situate pe ace­leaşi poziţii în seria Nord a dat naştere la următorul cla­sament, favorabil reprezentan­ţelor din zona Nord : 1. Aurul Baia Mare (N), 2. Gloria Bucu­reşti (S), 3. Electromureş Tg. Mureş (N), 4. Olimpia Bucu­reşti (S), 5. Carpaţi Sinaia (S) 6. C.F.R. Tg. Mureş (N). Un evident progres faţă de ediţia anterioară au înregistrat popi­carii din Sinaia, învingători în barajul cu feroviarii din Tg Mureş. Noua formulă de desfăşurare a în­trecerilo­r finale a constituit, după părerea noastră, un pas înainte în trierea valorilor, înitîlnirile decisive reunind e­­chipe care au luptat permanent pentru un loc fruntaş, avînd o evoluţie constant btină de-a lungul etapelor din seriile pre­liminare. Aceste argumente, ca şi cel (subînţeles) al nevoii de stabilitate, de continuitate, ne determină să susţinem (pentru că au apărut voci care cer re­venirea la vechiul sistem) ac­tuala formulă, cu o singură mo­dificare : jocurile finale să se desfăşoare pe o arenă neutră, care ar elimina orice urmă de avantaj al terenului propriu, la popice, mai pregnant decit la alte sporturi. TREI CONCURSURI, TREI TROFEE De curînd în organizarea C.J.E.F.S. Iaşi şi a cîtorva aso­ciaţii din judeţ, au avut loc concursurile de orientare spor­tivă „Cupa Voinţa“, „Cupa Penicilina“ şi „Cupa Iaşului“, la care au participat peste 70 de iubitori ai drumeţiei din judeţele Sălaj, Vaslui şi Iaşi. Timpul, ploios, a îngreunat parcurgerea traseelor, dar tra­satorii Ilie Creţu, Vaier Fur­tună şi Valentin Pîrgaru s-au străduit să ofere concurenţilor trasee frumoase cu multe va­riante şi elemente tehnice care să solicite din plin cunoştinţele şi pregătirea fizică. Dintre cîşti­­gători, să-i menţionăm pe cei care şi-au adjudecat două sau chiar toate cele trei trofee : Ana Crupenschi (Nicolina Iaşi) la F 13, Daniel Creţu (Voinţa Iaşi) la M­­ Dan Roşu (Voinţa Iaşi) la M 19, Ion Tăutu (La­minorul Zalău) la M 35, Maria Busuioc (Nicolina Iaşi) la F 11, Cristina Bindac (Voinţa Iaşi) la F 17, Mir­cea Moldo­van (Laminorul Zalău) la M 21. (I. N.). Ir :— i \ Selecţie pentru | I baschet la Rapid j ț Zilnic, între orele 9—12. I ( pină la 14 iulie, in sala 1 Rapid de lingă podul Grant. 1 l au loc selecţii pentru tineri i ■ baschetbalişti. Se pot pre- i I zenta băieţi născuţi între i j anii 1975—1977. jj ÎN ARENA COMPETIŢIEI SPORTIVE NAŢIONALE (Urmare din pag. 1) de sport­­ volei, tenis de ma­să, tenis de cimp, şah (atît feminin, cît şi masculin). . Precizînd că, premergător fi­nalei, au avut loc întreceri sportive la care au participat peste 200.000 de oameni ai muncii iată rezultatele obţi­nute în turneul final al com­petiţiei la care au luat parte aproape 200 de sportivi, cîşti­­gători pe zone : volei — G.I.G.C.L. Timiş (f), I.T. Bucu­reşti (m) ; tenis de masă : Aneta Freer (C.P.J. Arad) Dan Ilusărescu (C.S.M. Iaşi) ; tenis de cîmp : Argentina Novac (C.P.J. Arad), Florian Niţă (I.T. Bucureşti) , şah : Daniela Iosif (C.P.J. Călăraşi), Victor Coniac (L­.P.I.P.S. Vrancea). Cîştigătorilor le-au fost lumi­nate diplome ş­­cupe din par­tea Comitetului Uniunii Sindi­catelor. Un complet sportiv tot mai Inimos Complexul sportiv de la Foc­şani, situat la intrarea în oraș, cartierul Sud, este per­manent în atenția organelor locale, preocupate să-l moder­nizeze, să-l facă din ce in ce mai util mai frumos. După vestea că la cele sase terenuri de tenis, reamenajate în pri­măvară, s-a construit o ini­moasă tribună, iată, zilele a­­cestea ni s-a comunicat o altă realizare : complexul, oraşul deci a primit... un strand fru­mos, care a şi fost inaugurat. Dimensiuni olimpice, suprafeţe ale plajei din iarbă şi nisip, un bazin pentru cei mici, căruia i se va... alătura un mare to­bogan. Adăugind plantările de sălcii si tei, avem imaginea locului de recreere si sport amenajat pentru focşăneni. La cane­ ara aflat, vor putea să-şi trimită copiii pentru... învăţarea înotului. (M. FR.). „A CRESCUT NUMĂRUL MECIURILOR ECHILIBRATE, SPECTACULOASE" (Urmare din pag. I) de sporirea iniţiativelor linii­lor dinapoi. S-a dezvoltat ideea de construcţie a jocului, spiri­tul combativ al „treisferturilor“. De asemenea, nivelul pregătirii tehnice s-a situat pe o treaptă superioară. Important mi se pa­re și faptul că a crescut $1 tim­pul efectiv de joc (comparativ cu trecutul campionat), de la 22 de minute la aproximativ 28—30 de minute de meci. A spirit In mod evident și efica­citatea (n.r. datele sunt vala­bile pentru primul eșalon al rugbyului nostru). — Un număr crescut de e­­seuri. Acesta-i un lucru bun, deoarece el exprimă, la modul ideal, maniera de a marca puncte în rugby, plăcînd (fără îndoială) și spectatorilor care resping „jocul închis", înscri­erea punctelor prin lovituri de picior. Iată, Steaua, cea mai eficace dintre echipele noastre, a înscris 727 puncte realizate şi prin 95 de eseuri (cîte 4,32 medie de meci), Dinam­o — 464 p, 70 eseuri (media 3,18), Uni­­versitatea Timişoara 416 P, 54 eseuri (medie 2,45), Ştiinţa Ce­­min Baia Mare 412 p, 51 eseuri (medie 2,31) etc. Aminteaţi şi de unele aspecte negative... — Exact. Solicitarea mai in­tensă a sportivilor, prin creşte­rea timpului efectiv de joc, a dus la o anume scădere a po­tenţialului lor fizic (la majori­­­tatea), ceea ce a determinat primirea unor puncte în plus şi chiar sporirea accidentelor. Adesea am asistat la un steril schimb de lovituri de picior între rugbyşti care nu „gă­seau“ tuşa (de unde şi o anu­mită creştere a timpului de joc). Numărul grămezilor a ră­mas acelaşi, apropiat de cel la nivel internaţional. — Dar cu „jocul în margine“, unde românii erau foarte tari, cum rămîne? — Scăderea numărului de „margini“ a influențat, a afec­tat întreg jocul. A scăzut posi­bilitatea (şi cifra) organizării unor atacuri după o tuşă. Re­­ducîndu-se tuşele de la 40—50 pe meci în trecutul campionat, la circa 25 acum, s-au eliminat unele scheme tactice. Pe de o parte, nu mai există suficiente momente care să conducă la perfecţionarea jocului în mar­gine, pe de alta, insuficienţa sau, dacă vreţi, scăderea numă­rului de baloane cîştigate după o margine a influenţat negativ asupra posibilităţilor de atac ale liniilor noastre de trei sferturi pe spaţii mai largi şi în condi­ţii de presiune mai scăzute, nu ca după grămezi, de pildă. — In concluzie? — Majoritatea antrenorilor se pronunţă pentru revenirea la ...regulament (n.r. adică admi­terea trimiterii balonului direct în tuşă din spaţiul de apăra­re al fiecărei echipe, între li­nia de but şi cea de 22 m). De altfel, recentul congres FIRA, de la Casablanca, unde am fost reprezentaţi de secretarul federal Cristache Mitrea, a co­municat că nici o abatere de la regulamentul Internaţional (art. 16 din statutul de organi­zare şi funcţionare a FIRA), fie ea chiar experimentală, nu poate depăşi termenul de un an. — Aşa că, volens-nolens — apreciind intenţia şi ideea de a dezvolta „jocul la mină“ şi păstrînd, desigur, cîştigurile tehnico-tactice ale momentului — vom reveni din toamnă la vechiul regulament, la rugbyul clasic, aşa cum se joacă el în lume. »­ IDMIMSpAfli 01 SUI tillO-PIMMI MMlAZi • După cum se cunoaşte, pen­tru moment concursurile PRONO­SPORT sînt întrerupte, pînă la reluarea campionatelor de fotbal Interne şi externe. Cu toate a­­cestea, şansele de obţinere a u­­n­or mari şi valoroase cîştiguri ramîn aceleaşi, ţinînd seama de abundenţa şi varietatea acţiuni­lor organizate la celelalte siste­me de joc. Intre altele, nu ui­taţi că recent a fost lansată în vînzare o nouă emisiune specia­lă limitată la Loz în Pile, anu­me tradiţionalul „LOZ AL VA­CANŢEI“, care atribuie cîştiguri suplimentare din fondul special al sistemului. Pe lîngă cîştiguri­le în autoturisme şi bani, se a­­tribuie şi numeroase TELEVI­ZOARE COLOR- Emisiunea fiind limitată, este recomandabil ca şansele să fie jucate (şi valori­ficate) cît mai curînd posibil. έn altă acţiune importantă a acestei săptămini este TRAGEREA EXCEPŢIONALA PRONOEXPRES ce va avea io® duminică, 10 Iu­lie 988 se vor extrage 42 de numere (din 45), în cadrul a 6 extrageri „independente“, de cîte ori agen­t numere, cu po­c,KS-vpere a se atribui cîşti­­sibilitatea 3 numere cîşti­gătoare. Se pot obţine autoturis­me. Importante sume de bani şi excursii peste hotare. Ultima zi pentru procurarea biletelor cu numerele favorite este sîmbătă, 9 iulie. CIŞTIGURILE TRAGERII PRONOEXPRES DIN 29 IUNIE 1988 Cat. 2:1 variantă 100% a 29.326 lei și 3 variante 25% a 7.332 lei ; cat. 3: 16,75 a 3.064 lei; cat. 4 : 51,25 a 1.001 lei; cat. 5: 127,75 a 402 lei ; cat. X : 130,75 a 393 lei ; cat. 7 : 2.493,25 a 100 lei. Report la categoria 1 : 51.320 lei. Divizionarele A la „ora bilanţului“ O CURSĂ FRUMOASĂ, ANIMATĂ DE SPRINTUL „NOULUI VAI“ O poziţie în clasament deo­sebit de spectaculoasă, întări­tă şi de faptul că dinamoviş­­tii se află la numai un punct faţă de Steaua. Mai mult de­cit atît, faptul că Dinamo nu a pierdut în faţa Stelei în cele două jocuri de campionat este un reper deosebit de favorabil noii echipe conduse şi construi­te de Mircea Lucescu. Dincolo de cifre, multe din­tre ele impresionante, se află ameliorarea reală a jocului. De altfel, pentru îmbunătăţirea calităţii jocului pledează, pu­tem spune, randamentul lui Vaişcovici, care, după ce în prima jumătate a campionatu­lui marcase doar cinci goluri la Victoria, a realizat un ade­vărat record, înscriind în re­tur, la Dinamo, nu mai puţin de 22 de goluri, ceea ce, după părerea noastră, este în primul rînd consecinţa unui joc supe­rior al întregii echipe. Ce a stat la baza acestei creşteri reale, care s-a făcut simţită mai ales în retur, cînd Dinamo a devenit efectiv o e­­chipă diferită de ceea ce fuse­se în prima parte a campiona­tului ? In linii mari, se poate vorbi despre : 1) Activizarea apărării imediate, perechea de fundaşi centrali Andone­ Red­­nic fiind mult mai mobilă de­cit vechea pereche Nicolae­ Movilă ; 2) Jocul mult mai a­­vîntat al „lateralilor“ — bine­înţeles, cu anumite rezerve pentru faza de apărare, mai a­­les Sabou ; 3) încrederea acor­dată foarte tînărului Lupescu în rolul mijlocaşului de acope­rire. (De remarcat insistenţa cu care a fost coloşi d­in echipă — 30 de jocuri) . 4) Varietatea acţiunilor de atac. în ultim­a vreme, jocul In atac nu se mai bazează pe căutarea cu orice preţ a lui Cămătaru, ci pe combinaţii mai variate, din care fac parte pătrunderile subtile ale lui Orac, driblingu­rile derutante ale lui Lupu, sprinturile neobosite ale lui Mateuţ, soluţiile­­ neaşteptate ale lui Vaişcovici, infiltrările libero-ului Rednic, acoperit deseori de Lupescu, precum şi plusul marcat în ultimele eta­pe de Cămătaru. Dacă despre Dinamo 1986 87 se putea spune că era o echi­pă fără o bază trainică în apă­rare, astăzi acest neajuns nu mai poate fi pus pe primul plan, deşi mai e de lucru in acest sens. La toate aceste observaţii pozitive, am mai putea adăuga destule cerinţe de mai bine. Este vorba, în primul rînd, de întărirea echipei cu un fundaş lateral. Experienţa cu Sabou, care părea să fie un început de rezolvare, şi-a demonstrat limitele în meciul cu Steaua, de pe Ghencea. încercarea de a „corecta“ în finala Cupei, cu deplasarea lui Varga, nu a dat nici la rezultatele așteptate. In al doilea rînd, este vorba de creşterea personalităţii în joc a foarte talentatului Lu­­pescu, care va trebui să facă abstracţie de faptul că nu a împlinit 20 de ani şi să-şi a­­sume un rol mai percutant, cu atit mai mult, cu cit are destu­le resurse. în aceeaşi ordine de idei, este vorba de maturi­zarea aşteptată a lui Lupu, care — din păcate pentru el — nu e întotdeauna conştient de potenţialul său real. Şi pentru că tot ne aflăm în zona liniei de mijloc, să ară­tăm că echipa aşteaptă mai mult de la Mateuţ. Este adevă­rat, Dorin Mateuţ se supune unui mare travaliu, a şi mar­cat 17 goluri — ceea ce, totuşi, nu e foarte mult la un total de 107 — dar cei din faţă aş­teaptă de la el şi o pasă „mai altfel“, din care să se nască golul coechipierului. „Vîrfurile“, adică Vaişovici şi Cămătaru, au şi ele obliga­ţia de a face faţă tempoului accelerat al liniei de mijloc. E adevărat. Cămătaru a împli­nit 30 de ani, dar nu e nici pe departe uzat. (Ultim­ele evolu­ţii au arătat publicului un Că­­mătaru mai puţin rigid, ape­­lînd la soluţii tehnice neaştep­tate). Lui Vaişcovici i se cere să urce o treaptă, pentru că are resurse. Un capitol special merită Ră­ducioiu, la fel de însetat de gol, ultimul, cel din finala Cupei, recomandîndu-l din plin. Apariţia lui Dumitrache, dacă vă amintiţi, a însemnat mult pentru Dinamo de acum 20 de ani. Cea a lui Răducioiu ar putea să aibă acelaşi efect, cu atît mai mult, cu cît nu „vine“ din altă parte, ci a crescut, împreună cu Lupescu, în curtea clubului din Şoseaua Ştefan cel Mare. Stelian TRANDAFIRESCU 2. DINAMO 34 30 3 1 107-25 63 • Puncte realizate pe teren propriu : 33 (a pierdut 1 p la Steaua) ; puncte obţinute In deplasare : 30 (cite 2 p. la F.C.M. Braşov, Flacăra, Victoria. S.C. Bacău, C.S.M. Suceava, Rapid, Corvinul, Petrolul, Sportul Studenţesc, F.C. Argeş, A.S.A. Tg. Mureş. Universitatea Craiova, „U“ Cluj-Napoca şi Oţelul, cîte 1 p. la F.C. Olt şi Steaua). • Golgeterii echipei : Vaişcovici 22 de goluri (4 din 11 m) ; Mateut (1 din 11 m); Cămătaru (2 din 11 m) — cîte 17 ;­Mihă­­escu 12 ; Orac 7 ; I. Varga, Lupu (2 din 11 m) — cîte 6 : Red­nic 5 ; Lupescu 4 ; Damaschin , Andone, Răducioiu — cîte S. M. Stoica. Movilă — cîte 1. • Jucători folosiţi : 24 — Mihăescu 33 de jocuri ; I. Varga, Mateuţ — cîte 31 ; Rednic, Lupescu, Orac — cite 30 ; Andone 28 ; Moraru, Cămătaru — cite 26 ; Lupu 25 ; Sabou 20 ; Movi­lă Răducioiu — cîte 18 • Vaişcovici, Al. Nicolae — cîte 16 ; Damaschin I 11 ; Stelea, Jercălău, Dumitrașcu, Timiș — cîte 9 ; M. Stoica, Bălăci — cîte 6 ; Prunea 2. Cr. Sava 1. • Media notelor echipei : 6,82 ; media notelor jucătorilor (pe baza a minimum 22 de jocuri) : 1. Rednic 7,30. 2. Lupescu 7,21 , 3. Andone 7,10. • Cartonașe galbene : 22 (9 suspendări) — 12 jucători (cele mai multe : Al. Nicolae 4). • Cartonaşe roşii : Moraru, I. Varga (ambii în et. a XTV-a), Andone (în et. a XXXI-a). • A beneficiat de 11 lovituri de la 11 m : 9 transformate (Vaişcovici 4, Lupu 2, Cămătaru 2, Mateuţ 1), 2 ratate (Mateuţ, Cămătaru) , a fost sancţionată cu 4 penaltyuri, toate transfor­mate. • A expediat 557 de șuturi (345 acasă“, 212 în deplasare), din care 297 pe poartă (184 „acasă“, 113 în deplasare). echipele din primul ÎN MIEZ DE MIRA A. S. A. dă credit tinereţii Informaţiile despre A.S.A. le primim de la preşedintele clu­bului, Cornel Cacovean : „Ju­cătorii se află pe Litoral sau la Felix, pe cont propriu, împreu­nă cu familiile lor. Binemerita­tele zile de vacanţă sunt folosite şi pentru vindecarea traumatis­melor suferite pe parcursul campionatului. Pe data de 12 iulie va avea loc primul apel, urmind ca după două zile, timp în care se vor efectua controa­lele medicale de rigoare, să de­mareze perioada pregătirilor proprie -zise. Ca de obicei, pri­ma parte a acestora se va des­fășura la Sovata, pînă la sfirşi­­tul lunii“. — te privinţa conducerii teh­nice ? — Cornel Dinu nu ne-a «pu* nimic, aceasta tnsemnind că A.S.A. poate conta pe eL tn continuare. — AUe preocupări tn această etapă a... vacanței . — Am si conturat cîteva pro­blem­e legate de transferarea u­­nor jucători tineri. Este vorba de Pintea şi Kiss de la divizio­narele Avintul Reghin (B) şi, respectiv, Progresul Odorheiu Secuiesc (C), ca şi de nucleul de juniori de la recent finalista „republicanilor“ Viitorul Tg. Mureş : Dragnea, Bonta, Kutasi, Szucs si Gabor. La Rapid este linişte şi... nimic nou La Rapid era linişte. Ne-a răspuns la telefon secretara : „Tovarăşul preşedinte Ignat e plecat cu treburi. Antrenorul Dumitru lipseşte momentan. Este tovarăşul Greavu“. Ilie Greavu, de-o viaţă la Ra­pid era la post. Deci... — Ce e nou la Rapid “, l-am întrebat pe antrenorul secund. — Vacanţă pînă pe 14 iulie. Unii sunt la tratament, pe la mare alţii pe la Felix sau la munte. Pe 14 iulie, la ora 9, toată lumea va fi la club. — Chiar toată lumea ? — Cel puţin, aşa cred, pentru că pînă acum n-ana avut nici o cerere de plecare. — Nici Goanţă, nici Ţîră ? — Nici. Ba, dimpotrivă, spe­răm să mai completăm lotul cu cp mai este nevoie. — Ce ne mai poţi spune ? — Ci terenul de joc a intrat in retaraţie pentru a se pre­­zenta in­ condiţii mai bune la toaranî, ca după pregătirile din perioada XG—30 iulie intenţionăm să organizăm un turneu, aici, la nas cu 4—5 echipe, după ca­re, probabil, programul de pre­gătire va fi completat cu două partide internaţionale, peste ho­tare. Deocamdată, doar atît­ea vor fi mulţumiţi nume­roşii suporteri ai Rapidului cu aceste ştiri din... miez de vară ? S. C. Bacău, tot la Slănic-Moldtova Ne-a vizitat, pentru cîteva mi­nute la redacţie, unul dintre cei mai vechi preşedinţi de cluburi din ţora noastră, Corneliu Cos­­tinescu. — Ce-i nou la Sport Club Ba­cău ? — Absolut, nimic nou. Deo­camdată jucătorii sunt în vacan­ţă. Pa cel cu traumatisme i-am cam obligat să meargă să îi le trateze Unul dintre ei este Scînteiu, care a absentat în ulti­mele etape, cînd, cred eu, e­­china avea nevoie de forta lui de pătrundere. — Unde se vor efectua pre­gătirile ? — fox la Slănic-Moldova, ca de obicei. Avem în vedere pro­movarea a doi jucători de la tineret și efectuarea unui tur­neu peste hotare în ultima parte a lunii iulie. Cam atit. Corvinul­­la mare şi la Cinci. — La Corvinul toată lumea e in vacanţă ? — Jucătorii — da, ceilalţi du­pă cum se vede, incă nu, ne-a răspuns Vasile Tătar, preşedin­tele clubului. — Unde îşi petrec vacanţa ? — Unii la mare. alţii la Cin­­cis. ceilalţi — in familie. aici. la Hunedoara. — Cine a preferat nisipul si marea ? — Un grup destul de mare format din Gabor, Suciu loni­­ţă, Bardac si Burlan. Klein si Vâelus au rămas la Cincis. — I­a ce dată reluaţi pregăti­rile — S-a stabilit ziua de 10 iunie. REZULTATELE JOCURILOR - TUR DIN BARAJUL PENTRU „C" Duminică s-au desfăşurat me­­ciurile-tur de baraj pentru pro­movare în Divizia C. Iată rezul­tatele înregistrate : Rapid Miercurea Ciuc — Rapid Stimas 1—0. Avîntul Zăpodeni — Metalul Roman 1—2. Mecani­ca Sport Galaţi — Forestierul Agas 2—1. Granitul Babadag — Automobilul însurăţel 1—0. Ra­pid Feteşti — Hidrotehnica Bu­zău 4—2. Victoria Lehliu — Ma­rina Mangalia 5—2. Electrica Fi­­eni — URBIS Bucureşti 0—0. Sporte Muncii. Drăgăneşti Olt — S.N. Giurgiu 4—0. Armătura Strenaia — Petrolul Stoina 3—­ Retezat d' Haţeg — Foresta Ca­ransebeş 2—0. Progresul Gătaia — Perului Arad 1—2. Rapid Jibou — Voinţa Oradea 1—5. Fo­­resta Satu Mare — C.U.G Cluj- Napoca 1—1. Someşul Reteag — Brad­vl Vişeu de Sus 0—3 Car­paţi Braşov — I.R.A. Tg. Mureş 1—2­ Mecanică Fină Costeşti — Carpaţi Agnita 2—1. Metalul I.U.M. Filipeștii de Pădure - I.P.T Intorsura Buzăului 4­ 0. Duminică 10 Iulie (ora 17) sînt programate partidele-retur. Retrospectivă Divizia C CÎŞTIGĂTOARE şI SERIILOR — DE DEPARTE CELE MAI BUNI ECHIPE întrecerile ediţiei 1987/88 a campionatului Diviziei C, care s-au încheiat recent au a­­vut o desfăşurare deosebit de In­teresantă, cu totul aparte faţă de ediţiile precedente şi iată de ce : Cîştigătoarele celor 12 serii, care au promovat în eşalonul se­cund al campionatului naţional, au fost cunoscute, în proporţie de 90 la sută cu mult înaintea încheierii competiţiei, excepţie făcînd doar două dintre serii, unde s-au stabilit liderii abia după penultima confruntare (e­­tapa a 29-a). Situaţia a fost exact inversă în zona de retrogradare, unde din­tre cele 24 de formaţii care au părăsit competiţia, mai mult de­cit jumătate au fost stabilite după ultima rundă. În plus, se mai poate spune că au promo­vat în „B“ categoric cele mai bune echipe. Toate cele 12 câş­­tigătoare — A.S.A. Explorări Cîmpulung Moldovenesc, Aripile Bacău, Metalul Mangalia, Dună­rea Călăraşi, Metalul Mija, Da­cia Piteşti, Minerul Motru, C.F.R. Timisoara, Minerul Cavnic, Uni­rea Alba Iulia, Avintul Reghin și Poiana Cîmpina — au fost de la Începutul campionatului cele mai bune, aflîndu-se constant în fruntea clasamentelor, printre cele mai eficace formaţii ale gru­pelor respective. Dacă aruncăm o privire asupra clasamentelor după tur, constatăm că nouă din­tre actualele fruntaşe se aflau pe primul loc. Excepţie au fă­cut doar Metalul Mija, Poiana Cîmpina şi Avîntul Reghin care ocupau locurile 2 sau S. Deci, o comportare constant bună a celor 12 viitoare divizionare B. Despre fostele divizionare B, în număr de 12, trebuie să spu­nem că ele au avut, în gen­ial, o comportare mulţumitoare, ma­joritatea lor fiind tot timpul cam­pionatului pe locuri fruntaşe, dar In final doar trei au reuşit să revină in eşalonul secund (Aripile Bacău, Dunărea Călă­raşi şi Minerul Cavnic). Au ter­minat competiţia pe poziţii de frunte (locurile 2—3) Mureşul Deva, Aurul Brad, IMASA Sf. Gheorghe, Steaua C.F.R- Cluj-Na­­poca, Dunărea-CSU Galaţi şi Automatica Bucureşti. Pe locuri modeste s-au situat Minerul Gura Humorului (12 — Iri­seria T) şi ROVA Roşiori (14 —W). Vor­bind tot despre fruntaşe, se cu­vine să amintim că ele n-au pierdut decît un singur joc pe teren propriu (Metalul Mangalia), iar cîştigătoarea seriei a V-a. Metalul Mija, cu tot handicapul unui joc pierdut cu 0—3 la „masa verde“ şi într-un pluton de nouă echipe din Capitală, a reuşit fru­moasa performanţă de a ocupa primul loc în seria „ „b­i­jareş­­teană“ ! Dintre cele 24 de debutante în campionat, au părăsit competi­ţia doar trei echipe — Moldosin Vaslui, care s-a retras in retur, Petrolul Tîrgovişte şi Hebe Sîn­­georz Băi. Cele mai multe au reuşit, insă să facă faţa dificul­­tăţii întrecerilor, ele terminînd campionatul pe un toc onoraţii, printre primele şase : Montana Sinaia, Lacul Ursu Sovata Auto Vulcan Timişoara, Automecani­­ca Reşiţa, utilaje Grele Giurgiu, MECON Municipiul Gh. Gheor­­ghiu-Dej şi Aurora Tg. Frumos. Cu toate că de-a lungul celor 30 de etape au fost dictate nume­roase sancţiuni de către F.R.F. pentru diverse atitudini nes­por­­tive, în acest campionat numărul lor a fost, totuşi, mai redus ca la ediţiile precedente. Unele e­­chipe au plătit scump nesporti­­vitatea, ca de exemplu Unirea Valea lui Mihai şi Mineral Băi­uţ, care pierzind mai multe m­eciuri fără toc, cu 3-0, nu s-au mai putut redresa şi au părăsit cam­pionatul. Sperăm că aceste e­­xemple vor constitui — în pers­pectiva viitorului teren — un avertisment pentru cei certaţi cu sportivitatea. - Toma RÂEŞAN

Next