Sportul, ianuarie 1989 (Anul 45, nr. 12138-12162)

1989-01-03 / nr. 12138

SĂRBĂTORIM PERFORMANŢELE LCI 1988 CU GÎNDUL LA SUCCESELE NOULUI AN portul românesc a mai lăsat in urmă un an. Un an bogat ■ în succese, la Jocurile Olimpice, la campionate mondiale şi europene, la alte mari competiţii. Pretutindeni, sportivii noştri au luptat cu dăruire şi dîrzenie pentru ca tricolorul drag să fluture pe cel mai înalt catarg, ca o încununare a unei munci fără preget ca un simbol al dragostei fierbinţi pentru pa­­mlntul patriei. ra­portul românesc a păşit pragul unui nou an Un an în care reprezentanţii ţării noastre se vor afla la startul al­tor Întreceri de anvergură, cu năzuinţa fermă de a obţine performanţe tot mai mari. Însufleţiţi de ideile, sarcinile şi che­mările cuprinse in vibrantul Mesaj de Anul Nou adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, dornici să răsplătească prin valoroase rezultate permanenta grijă a partidului şi statului de a asigura tinerei generaţii condiţii deosebite de afirmare pe toate planurile. Potrivit tradiţiei, ne-am aflat şi in această „cea mai lungă noapte* alături de ctţiva dintre performeri, cinstind cu bucurie succesele lui 1988 cu­ gindul la cele ce au să vină în 1989.. REVELION SPORTIV 1989 Fireşte, discuţia pleacă, face mai multe „tururi de pistă“, şi se intoarce tot la... atletism, la „cum a fost" şi, mai ales, la „ce va fi", pentru că, spune Paula, orice „sportiv trebuie să privească numai îna­inte dacă doreşte cu adevărat să vadă cit mai... aproape li­nia de sosire". — Pentru tine, unde se află această „linie de sosire" ? — Cea care mă desparte de medalii vreau să o fac mai scurtă de... 1500 metri, iar cea care marchează cariera mea sportivă o doresc cit mai de­parte, pentru că mai am încă mult spaţiu în vitrina mea cu trofee. — La mulţi ani, Paula Ivan ! — La mulţi ani ! — La ce se gîndeşte antre­norul Ion Puică ? — La 1989 şi la... surprizele sale, pe care noi le vrem cit mai plăcute pentru atletismul românesc. Deocamdată, pen­tru succesele trecute şi pen­tru cele care, cu siguranţă, vor veni, sus paharul l Lei, sau cu Tudorița Ch.du. sau cu... — Un moment, vă rugăm! Ii cunoaşteţi chiar pe toţi? — Cum să nu? Doar sunt me­reu oaspeţii noştri. Acum ce facem? Ii chem pe toţi odată la telefon, sau pe cineva anu­me? — Să încercăm cu antrenorul coordonator Constantin Noures­cu. — Rămâneţi pe fir... — La mulţi ani! — ...Cu sănătate şi succese ci­ mai multe! Cum aţi înche­iat anul? — Cu un antrenament tare Űcros“Usurate şi’ cu „cros spre Anul Nou. — TniTM ^.'Veeţi incepe? ^ Adică cu probele care v««­ av«a loc dum.mca dimineaţă. îvf Ce asemenea grabă? lasă ... Anul Nou, cu Campionatele Mondiale și cu­«nriCI1madf ?ală» CU are conCur­­suri mari in acr­ober. Așa că „cine se scoală devreme, clsti­­gator ajunge!" nuuii c hiar dil^ P1-*1111® 21 a a­““ cum?! Atunci, tuturor un sprint victorios!... NOR MAXIME PENTRU „101“ „Sport Petroşani“ cheamă „Sport Paring“.­ „Sport Pe­troşani“ cheamă „Sport fa­ring“... — Te ascult „Sport Petro­şani“. Recepţie... — La mulţi ani ! Şi să vă fie „tolba" din nou plină de medalii şi in anul care vine ! Directorul C.S.Ş. Petroşani, Eugen Peterfi, minuieşte cu dexteritate butoanele staţiei de radio. Se află In legătură directă cu cabana, acolo unde Îşi petrec această frumoasă noapte dintre ani gimnastele noastre de aur, argint şi bronz. — Cum este sus, la voi ? —Cum să fie?! Multă vese­lie, ca după un an bogat la succese, se aude vocea antre­norului Adrian Goreac. — Care este „proba" cea mai bine notată ? — In momentul de faţă, so­lul, mai exact spus... dansul. Eu şi colegii mei Octavian Belu şi Adrian Stan, ca arbi­tri imparţiali ce sîntem In a­­ceasta seară, nu putem acorda decit note maxime. Le şi me­rită Nu puteau să fie aici mai Vrejos ca la... Olimpiadă! A­ui doriţi pentru 1989 . — Din nou cu­ mai multe medallii, cu toată că vom a­­vea de trecut ci­te­va foarte grele examene Iar dacă ar fi să amintesc doar campionate­le mondiale şi europene, ca şi Universiada, şi tot ar fi îndea­juns. Am vrea, desigur, să schimbăm citeva vorbe Şi cu Daniela Silivaş sau Aurelia Dobre, cu Gabriela Potorac, Eugenia Golea sau Celestina Popa, dar renunţăm pentru că, ne dăm seama, nici repor­terul nu poate Întotdeauna să strice bucuria... dansului. „Sport Paring", vă dorim petrecere frumoasă în con­tinuare... —­ Şi vouă numai bine, „Sport Petroşani" ! Zumzetul staţiei radio înce­tează. Acolo, sus, unde se a­­flă şi schiorii de la C.S.Ş. Pe­troşani — Simona Rodină, Mihuţ Gherlinde, Nicoleta Za­­pan, Alin Ghedeon, Adrian Cimpeanu —, luminile caba­nei se reflectă în albul ză­pezii, făcindu-l să sclipească în mii de culori. Şi gindul ne poartă, desigur, la strălucirea aurului viitoarelor medalii ale gimnasticii româneşti. IM „IA MIJIŢI ANI“ PE... 1500 METRI In faţa tradiţionalului brad Împodobit sărbătoreşte, cole­gul meu, fotoreporterul, minu­ieşte cu repeziciune aparatul inregistrînd pe peliculă ima­gini pentru... anul care „bate la uşă“. Ne aflăm, ca şi altă­dată, printre sportivii de la clubul bucureştean Olimpia. — Oare, campioana olimpi­că nu vine de la... Olimpia, ne sparie zimbind Aurel Do­­brică, preşedintele clubului, adică nu găsiţi că există o perfectă legătură între aceşti doi termeni şi rezultatele în­registrate de noi ? Eu zic că da ! Şi aş mai adăuga că ambii au un numitor comun : muncă, pasiune, dăruire. Cum să nu-i dăm dreptate, cindi printre atiţia sportivi de frunte o aflăm — se putea altfel ? — pe campioana o­­limpică a sem­i­fon­diatelor, pe Paula Ivan. Iat-o alături de colega sa, Marici­ca Puică, la rîndul ei o mare sportivă, care ne-a adus atîtea sl­atitea satisfacţii, ambele făcînd să se vorbească de „şcoala semi­fon­dului şi fondului româ­nesc". Vă urează „La multi ani !“ sefii Paula si Gheorghe Ivan, Mari­cica si Ion Puică CELE TREI „ŢINTE“ Al­ UNUI CAMPION OLIMPIC Cu Sorin Babii nu poţi merge decit direct la... ţintă. Cum e şi normal cu un cam­pion olimpic al tirului. — Deci, ce „ţinteşti" Sorine? — Cupa de şampanie. Vreau s-o ridic pentru victoriile mele, pentru ale colegilor, vreau să toastez pentru toţi cei care m-au ajutat să devin cel mai bun dintre cei mai buni la Jocurile Olimpice. Iar acest lucru nu se uită tocmai în această seară. — Ai fost convins că vei cîștiga ? — Da ! — Cum așa ? De unde atita siguranță, cînd aveai alături atitea nume sonore, plus... im­previzibilul ? — Perfect adevărat. Numai că, înainte ţie urcarea în a­­vion, soţia mea, Luminiţa, mi-a spus că voi învinge. Aveam eu... curaj să o contrazic ? Puteam, oare, trage alături ?! — Şi pentru că ne aflăm pe „standurile" lui 1989, spune­m! spre ce ţinteşti in anul car© vine ? — Un campion olimpic are nevoie de o comportare pe măsură şi la „mondiale“, şi la „europene“. Iată, deci, două „ţinte“ care nu trebuie ratate, chiar dacă, cred eu, va fi mai dificil ca la Olimpiadă. Cina a spus că „este mai greu să te menţii sus, pe podium, decît să ajungi pe el“, a cunoscut bine psihologia sportului, a sportivilor. Dar cine se fereşte de greutăţi nu poate ajunge la... ţintă. — N-ai greşit nici de a­­ceastă dată. Dar, din cite Ştiu, tu mai ai incă una de atins. — Aceea de a ajunge şi student la I.E.F.S. — Deci, un an de la care te aştepţi numai la împliniri. — Toate dorinţele sunt reali­zabile, dacă iei bine „linia de ochire“... — Succes, Sorine şi la mulţi... de cani ! DOI ÎNTR-O „BARCĂ“, FĂRĂ A MAI SOCOTI ŞI PLUGUŞORUL Colindătorii de circumstan­ţă, formăm numărul de tele­fon al clubului Ceahlăul din Piatra Neamţ. — Primiţi cu Pluguşorul ? — De ce nu ? Dar am fi preferat să vă avem ca oaspeţi In mijlocul nostru ! Recunoaştem vocea antre­­noarei de canotaj Garoafa * Cantemir. Ne urcăm imediat în... barcă. — După cum ne dăm seama, și la dv. răzbate zvon de mare veselie... — Așa-i. Ține ridicat „stro­cul“ colegul meu de la lupte, Mircea Covatariu. — Deci, un Revelion în fa­milie ? — într-adevăr, în „familia clubului“, pentru că ne aflăm aici antrenori, sportivi, cu toţii reuniţi, ca-n fiecare zi de altfel, pentru a ne bucura de munca noastră, cu gîndul la satisfacţiile care, tot prin munca noastră, vor veni şi la 1989. — Cine mai este, aşadar, a­­colo ? Ca să-i sorcovim pe fiecare după datina străbună. — Pe toţi, desigur, nu-l pot spune, c-avem familie nu­meroasă. Dar sunt pe-aproape şi antrenorii loan Iorga, şi Dan Cojocaru, şi tînăra cam­pioană a canotajului Valenti­na Virlan, şi colegul ei de gene­raţie şi victorii atletul Daniel Ene, ca şi prietenul său Ro­bert Osz, şi luptătorul Marius Zaharia, şi... Ei, dar cu­i nu sunt ?! — Atunci, tuturor, cu ginduri bune, vă urăm „ca să daţi mai mulţi campioni“, iar iar, spor­­tivilor, să obţină „rezultate­­nalte, ca şi brazii din Ceahlău“! —Mulţumim de urare şi do­rim ca toate să se împlinească! „CROSUL ANULUI NOU“ DE IA BATE FELIX Dacă tot sîntem cu telefonul în mină, hai să mai încercăm un apel. De această dată la Băile Felix. — Hotel „Crişana“. Ce do­riţi ? — Mai intii să vă spunem „La mulţi ani!“, iar apoi am­ dori să intrăm în legătură cu cineva din lotul de atletism... — Cu cine anume? — Cu un antrenor sau, even­tual, cu un sportiv. Vrem sa aflăm cum isi serbează ei Re­velionul la dumneavoastră. — Cu mult antren. Dar pe cine să vă dau la telefon? Pe antrenorii Constantin Nourescu, Nicolae Mărășescu, Viorica Vis­­copoleanu, Mi­hai Axente, Gheorghe Plesnița sau pe spor­tivii Viorica Ghican, Mariana Stănescu, Violeta Beclea, Anu­ta Cătun­ă, Elena Murgoci sau Adrian Andreescu. Ori poate doriţi să vorbiţi cu Sorin Ma- DE LA I.D.M.S. Magazinele auto I.D.M.S. livrează pină la SI ianuarie 1985 autoturisme DACIA BERLINA si DACIA BREAK, cumpărători­lor care au depus banii la CEC în co­nt pentru autoturism pînă la data de SI decembrie 1984 in baza numărului de ordine centralizat pe tară. Indiferent de magazinul de Înscriere, după cum urmează : • BUCUREŞTI — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil In municipiul Bucureşti, judeţele Giurgiu şi Teleorman • PITEŞTI — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil In Ju­deţele Argeş Dîmboviţa, Olt, Prahova, Vilcea, Dolj si Gorj • BRAŞOV — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil in Judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş • BACĂU — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil in Ju­deţele Bacău Buzău- Neamţ, Vrancea • CLUJ — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil în Jude-Viu ClUj - IAŞI — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil tn Jude­ţele Botoşani. Iaşi. Suceava. Vaslui . TIMIŞOARA. — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil tn Judeţele Arad. Bihor. Timiş . RESIŢA — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil tn Judeţele Alba. Caraş-Severin, Hunedoara. Mehedinţi, sibiu • BAIA MARE — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil la Judeţele Bistriţa Năsăud. Maramureş. Satu Mare. Sălaj • CRAIOVA — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil in judeţele Dolj si Gorj • BRAILA — pentru cumpărătorii cu domiciliul stabil in Judeţele Brăila. Călăraşi. Co­nstanţa, Ialomiţa, Tulcea, Galaţi. Livrarea autoturismului pentru cumpărătorii cu plata In rate se efectuează la magazinul auto la care este arondat Ju­deţul In care se află banca prin care urmează a se reţine ra­tele lunare. Magazinele auto I.D.M.S din toată ţara livrează autoturisme noi cu an de fabricație anterior anului 1987, cumpărătorilor care au banii depuși in cont pentru autoturism anterior datei de 31 decembrie 1986 . La livrarea autoturismelor, cumpărătorii, trebuie să prezinte în mod obligatoriu comunicarea cu numărul de ordine pe ţară. Vînzările se efectuează In funcţie de stocul de autoturisme şi capacitatea zilnică de livrare a fiecărui magazin. Se primesc înscrieri prim transfer pentru persoanele care au banii depuşi la CEC In cont pentru autoturism, astfel : Autoturisme OLTOTT CLUB — anterior datei de 30 septembrie PST. Autoturisme DACIA 1410 SPORT — anterior datei de 31 mar­tie 1987. Pentru Înscrierea la magazinele auto I.D.M.S în vederea cumpărării autoturismelor DACIA, solicitanții cu plata integra­la se vor prezenta, pentru luarea în evidenţă, la magazinul auto la care este arondat Judeţul de domiciliu, iar cel cu pla­ta în rate se vor prezenta la magazinul auto la care este a­­rondat Judeţul in care se află banca prin care urmează a se reţine ratele. ŞARJE PE... Scurt popas într-o familie de rugbyşti, Theodor şi Alexandru Rădulescu. Cu antrenorul echi­pei Steaua şi al „naţionalei“ şi cu fiul său, un foarte apreciat purtător al „frunzei de stejar“, dialogul se înfiripă repede, ca o şarjă pe ...trei sferturi. — Cit de mare a fost „gră­mada" lui 1988? *— Cam pe... treisferturi, dar „eaeu­rile“ marcate spre final au arătat cam ce putem cu adevă­rat. — Şi ce puteţi? — Meciul cu Franţa şi, mai ales, cel cu Ţara Galilor — ci­ne poate uita o victorie pe Arms Park?! — au arătat că TREISFEIITUIll „frunza de stejar“ este tot timpul verde ca... bradul şi nu se clatină cu una cu două. — Vine un sezon greu... — Dar care a fost uşor?! — Şi ce vă doriţi? — La anu’ să fim „tari ca piatra" şi „înt^ ca săgeata“ spre buturile adverse. — Nu numai la ana*, ci şi La... mulţi ani ! — La mulţi ani ! Gr­upul realizat de Emanuel FÂNTÂNEANU Fotografii de Aurel D. NEAGU in casa rugbystilor Theodor si Alexandru Rădulescu, cu gîndul la „eseurile“ noului an. LA DEBUT DE AN NOU. BOGAT PROGRAM COMPETITIONAL LA HOCHEI Pentru hochei Noul An debu­tează cu un bogat program com­­petiţional, in prim-plan aflân­­du-se întrecerile copiilor şi ju­niorilor. Pe patinoarul din municipiul Sfîntu Gheorghe vor avea loc, în perioada 4—10 ianuarie, in­­trecerile primului tur al Cam­pionatului Republican al junio­rilor II, grupa a II-a, cu parti­ciparea echipelor C.S.S.­ Sf Gheorghe, C.S.S. Suceava, C.S.S. Odorhei si Minerul Bă­lan. La Ploieşti, intre 5 şi 11 ia­nuarie, se vor disputa parti­dele primului turneu al Con­cursului Republican pentru copil, grupa a II-a, dintre Minerul Bălan, Petrolul Plo­ieşti şi C.S.Ş. Rădăuţi. La Miercurea C­iuc se vor Întrece, la 5-7 ianuarie, ce­le 4 formaţii participante la Concursul Republican pentru copii, grupa I, in cadrul tur­neului al doilea: C.S.Ş. Gheor­gheni, C.S.Ş. M­ercurea Ciuc, C.S.Ş. 2 Constructorul Galaţi şi C.S.M. Dunărea Galaţi. Intre 8 şi 14 ianuarie, tot la Miercurea Ciuc, în cadrul celui de al 4-lea (şi ultimul) turneu al Campionatului la­publican de jur.­or. l. grupa dispută decisivă între C.S.­ Miercurea Ciuc, C.S.Ş. Gh­eor­gheni, C.S.Ş. 2 Constrictori Galaţi şi C.S.Ş. Triumf Bucu­resti. In sfirşit, la Suceava, Inii 23 şi 27 ianuarie. Campionat: Republican al juniorilor grupa secundă, programea: cel de al doilea turneu,­­ care participă­ C.SŞ1 Suceav C.S.Ş. IMASA Sf Gheorgh C.S.Ş. Tg. Mureş, C.S.Ş. Odor­hei şi C.S.S. Rădăuţi. ★ La Gheorgheni, îrn zilele d­e şi 10 ianuarie, se va dispui dubla intilnire restantă di Divizia A, prima grupă valo­rică, dintre C.S.M. VIcTORU GHEORGHENI şi StEAU BUCUREŞTI. Este ultima res­tanţă a Diviziei, după care s va putea programa „turnei primelor 4“. In sfîrşit... 'br Lotul republican de t­ineri care se pregătește pentru Cam­pionatul Mondial, grupa B,­­ participa Intre 10 si 22 ianua­rie la un turneu amical­­ Sverdlovsk (U.R.S.S.). ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO PRONOSPORT INFORMEAZĂ NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1989 Faza I­­ Extragerea I : 26 34 90 74 89 66 23 52 36 58 Extragerea a II-a : 5 53 40 24 27, 49 32 31 47 33 Faza a H-a : Extragerea a lll-a : 48 69 20 47 44 23 ,65 58 17 90 Extragerea a IV-a : 7 38 86 64 80 13 85 21 53 27 Extragerea a V-a : 7 24 40 77 61 39 50 84 65 13 18 Extragerea a VI-a : 73 54 79 2 62 21 7 25 4­8 Extragerea a Vll-a : 53 24 8 50 33 59 2 31 28 23 Extragerea a Vlll-a : 9 10 20 57 15 60 58 11 86 83 Extragerea a IX-a : 37 12 21 44 24 53 4 89 17 16 Extragerea a X-a : 48 8­2 54 87 22 60 31 41 39 Faza a Ill-a : Extragerea a XI-a : 2 24 78 82 25 3 59 33 86 9 29 Extragerea a Xll-a : 2 31 53 36 15 44 1 45 11 55 Foind total de cîștiguri: 15.370.505 lei. * Divizionarele A la jumâtatea întrecerii în căutarea reuşitelor de altădată unor frumoase victorii, atît în campionatul Intern, cît şi în întîlnirile sale internaţionale, oficiale sau amicale, o revigo­rare din care să înţelegem că a început să-şi (re)cunoască valoarea şi locul ce i se cu­vin în campionatul nostru. Actuala poziţie se află, oricîte motivaţii s-ar invoca, mult prea jos faţă de locurile frun­taşe cu care ne obişnuise acum doi-trei ani, clnd alcătuia, a­­lături de Dinamo, Steaua şi Universitatea Craiova, „careul de aşi" al fotbalului româ­nesc. Deocamdată, ca şi colegii lor din Craiova, studenţii bucu­reşteni se confruntă cu ace­eaşi dificilă problemă a refa­cerii potenţialului de joc, de restructurare a unui sistem din care au dispărut o sumedenie de nume mari şi în locul că­rora cresc (mult prea încet, spun suporterii) cîţiva tineri de reală perspectivă. Cea mai a­­cută problemă este aceea de a transforma perspectiva în cer­titudine, o chestiune care ar trebui să-i intereseze în cel mai înalt grad pe jucători şi abia mai apoi pe antrenori. Date fiind veştile ce ne parvin din tabăra „alb-negrilor“ (a se vedea, pentru comparaţie, schimbările de antrenori de la Craiova), credem că antrenorul este doar unul din factorii de­terminanţi în evoluţia sau In­voluţia unei echipe, pe primul joc aflîndu-se, întotdeauna, travaliul conştient al jucăto­rului care­­vrea sau nu vrea ? — asta ar fi întrebarea­ să transforme promisiunile in­certitudini. Nu de altceva, dar prea mulţi jucători au imbătrî­­nit, de-a lungul timpului, ca jucători... de perspectivă. Spe­răm din toată inima ca tine­rii jucători ai Sportului Stu­denţesc u­mînd unor fotbalişti ce au dat culoare şi nume a­­cestei echipe, să se ia în se­rios şi să-şi etaleze cu adevă­rat valoarea nu chiar returul acestui campionat Victor NIŢA In anul 1937, la jumătatea campionatului, echipa studen­ţilor bucureşteni se afla într-o situaţie oarecum ciudată : pe de-o parte se calificase în tu­rul al treilea al Cupei U.E.F.A., eliminînd două echipe puter­nice, GKS Katovice şi Bröndby Copenhaga (in ambele confrun­tări pornea cu şansa a doua !), pentru a fi depăşită mai apoi­­ea, mai mereu împins spre marginea terenului, probabil pentru a-i crea spaţii de ma­nevră lui S. Răducanu, dar a­­cesta a manifestat, cu rare ex­cepţii, prelungite... dispariţii din joc , d­. cantitatea de efort tot mai scăzută şi spaţiul de joc tot mai restrîns al unor jucă­tori ca Ţicleanu, M. Marian şi Munteanu II, ba chiar şi G. 11. SPORUL STUDENȚESC II § 2 9 26-34 14 • Puncti realizate pe teren propriu : 11 (a pierdut cste 2 p la Univ Craiova Dinamo şi Steaua, 1 p la Victoria) ; puncte obţinute in deplasare : 3 (2 p la­­U“ Cluj-Napoca 1 p la F.C. Olt). • Golgeterii echipei ; Ţinea 8 goluri C2 din 11 m) : cristea 1 . Slănici 4 ; S. Răducanu 3 ; Munteanu H. Pologea. Lucac I. C. Pană (I). Ţicleanu, Mircea Popa Olteanu — cite­­: S. Dra­mai if.CW Braşov) 1 autogol. 0 Jucători folosiţi : 20 — Stanici 17 Jocuri : Pologea. Ţiicea — ctt* 10 ; Cristea 15 ; M. Mihail C. Pană (I). Munteanu II — cttr 4 ; Manu 13 ; Iorgulescu I. Lucaci — cîbe 12 : M. popa 11 : C­ucă Ticleanu. Olteanu — cite 10 : Achim. Iorgulescu II — cPe 9 : S Răducanu 7 : R. Lupescu 5 : Motroc n 4 : Do­­bre­­2. 0 Me­dia notelor echipei : S 07 : media notelor jucătorilor (Pe baza 1. minimum 1o Jocuri): 1. C. Pană (I) 6.67: 2. Ticleanu 6,55 : cristea 6.46 : cele mai mari note : 8 (Cristea — et. a IX­-* . Ticleanu — et. a XIII-a ; c. Pană I — et. a XVII-a). • Car­tonaşe galbene : 24 (8 suspendări) — 12 jucători (cele ma­­i Ic : Iorgulescu I. Ticleanu. Pologea — cîte 3). • Cartonaşe roșii : s. Răducanu (et. I). Ciucă (et. a VIII-a și a xI­-a) . A beneficiat de 2 lovituri de la 11 m — ambele transfor­mate (Tirlea 2) , a fost sancţionată cu 5 penalty-uri — toate transformate • A expediat 177 de șuturi (116 „acasă“, 61 în deplasare), din care 84 pe poartă (57 ..acasă“ 27 în deplasare), de Verona (calificarea s-a de­cis în primul meci, la Verona, cînd italienii au beneficiat, spre final, la scorul de 2—1, de un penalty existent doar în imaginaţia arbitrului !), în faţa căreia a pierdut cu 3—1 şi, la Bucureşti, cu 1—0, iar pe de altă parte, în pofida acestor succese, sau poate tocmai da­torită efortului depus în C3, în campionatul nostru se clasa a­­bia pe locul 13, acumulînd doar 13 puncte. Dar iată cum arăta atunci, la finele turului, linia de cla­sament a Sportului Studenţesc: 17 5 3 9 19—27 13 Şi iată cum se prezintă a­­ceeaşi echipă la jumătatea ac­tualului campionat : 17 6 2 9 26—34 14 Scuzelor şi motivaţiilor o­­biective de anul trecut le-ar putea lua locul altele : a) ple­carea lui Coraş, coordonatorul de joc al echipei, pentru care nu s-a găsit încă un înlocui­tor pe masură ; b) o anume rigiditate a liniei de mijloc, inclusiv lipsa de experienţă a tinerilor care o compun ; c) absenţa unui autentic vîrf de atac, sau, mai altfel spus, neangajarea frontală a lui Tîr­lorgulescu ; e) prestaţiile incon­stante ale lui Stănici şi Cris­tea, doi jucători care amîna (pînă cînd ? !) etalarea valorii pe care de­ aproape doi ani o tot anunţă. Şi lista deficienţe­lor, sau — mai blînd spus — a neajunsurilor manifestate în jocul ..alb-negri­lor“ ar putea continua. Ele au fost poten­ţate, însă, dacă e să privim şi „conjunctura“ nefericită a unor partide... Cît despre eşecurile suferite în faţa celor două neîn­vinse ale campionatului. Dina­mo şi steaua, ele fac parte din „calculul hîrtiei“. In rest, un traseu aproape normal, cu re­zultate mai mult sau mai pu­țin scontate, adică meciuri în care noul antrenor al echipei, Mircea Dridea, s-a străduit să fructifice potența valorică a unui lot de mijlocul clasamen­tului. Uneori a reuşit, alteori nu, dar este de presupus că, vi­ner­ea „băn­cii tehnice“, Sportul Studenţesc ar avea toate motivele, inclu­siv toate şansele, de­ a se scu­tura de povara acelui­a„ din­­clasamentul adevărului“. Se aş­teaptă, cu alte cuvinte, o re­vigorare a acestei echipe care a gustat de atitea ori din cupa In prim-plan, de­ această dată si la propriu $i la figurat. Cristea autorul a două poluri in meciul cu A.S.A. Tg. Mures. Dar de ca nu In fiecare meci ? ! Foto : Aurel D. NEAGU VACANŢE ŞI TURISM ÎN 1989 I.T.H R. BUCUREŞTI vă oferă bilete la tratament şi odihnă, începînd cu data de 8 ianuarie 1989, în staţiu­nile : Amara, Balta Albă, Bălţăteşti, Borşa, Borsec, Bazna, Buziaş, Calacea, Covasna, Durau, Eforie Nord, Felix, Geoagiu, Govora, Herculane, Izvoarele, Lacu Sărat, Lacu Roşu, Malnaş, Muntele Mic, Moneasa, Ocna Sibiu, Olăneşti, Neptun, Păltiniş, Sănata Monteoru, Stîna de Vale, Slănic Prahova, Semenic, Sîngeorz, Slănic Mol­dova, Sovata, Tuşnad, Vîlcele, Voineasa, Vatra Dor­­nei, Vaţa. Tarife reduse cu circa 40% ; plecări zilnice ; durata sejurului — la cerere, înscrieri şi informaţii suplimentare la agenţiile de tu­rism din Capitală : Bd. 1848 nr. 4 (telefon 11.98.81), Bd. N. Bălcescu nr. 35 (telefon 15.74.11), Calea Moşilor bloc 55 bis (telefon 19.28.50), Bd. Republicii nr. 68 (tele­fon 14.08.00), Calea Griviţei nr. 139 (telefon 17.32.26), Str. N. Tonic­a nr. 13 (telefon 14.95.94). Fotbalul nostru in 1989 ÎNAINTEA UNUI IMPORTANT SEZON INTERNAȚIONAL a s a a­»« " • cbf"!i!d «« MĂ SSL ,teamului da start­­p* USAAA ondială a reprezentativelor apare lit prim-plan Califi* li^eelnl­o7(dou/i22 ale Zmeului final din 1990« u (două selecționate. Argentina si Italia tint, se află In A ?treci in competiția din peninsulă), anaaiind in desffurare. Pe toate continentele, nu onoare altă Zrl * nU1?&r. ** echipe comparativ cu oricare altă întrecere de nivel mondial, tn aceste dixmLre fVhZZV la fel de echilibrate si de dificile ca turneul ÎTÎui 1988' înPn ZvS * României s-a lansat, din toam­na lui 1988, cu o vigoare si o reușită remarcate eWlatP DunSaîuintt5n:V dS f ,pretutindeni- Acestea subliniază * că fKwV«1 w:t‘onatei române, privit in ansamblul call- Eicărilor din Europa, este cel mai valoros, el fiind reali­zat printr-un meci în deplasare gî unul acasă fată da ta£Ctnlel? similare obţinute prin ambele IntUnirl ^spu­­terci? propriu (ca*A formaţiei Spaniei, de pildă). Această realizare ($i golaverajul «—!, care reprezintă linia at •‘trJ'col°rllora), poale fi simțitor fmbu»4- taţită in viitorul prim examen, la 26 aprilie la Atena, la compania formaţiei-gazdă. i mens* ** Aminteam despre termene foarte „grăbite­ ale agendei internaţionale. Ele sunt trecute în programul sferturilor de finală ale cupelor continentale. La I martie este prevă­zută disputarea jocurilor-tur, iar la II martie se vor des­făşura partidele-retur. Cele trei reprezentante ale totba* (Jffu* românesc, ajunse In această fază avansată a compe­tiţiei o performantă in premieră a echipelor noastre, sint chemate, deci, foarte repede, la marea scenă europeană« mtîlnlnd echipe de recunoscută valoare : Göteborg, Samp­­doria, Dynamo Dresda. Mult dorita continuare a cursei este condiţionată de o abordare exemplară a antrenamen­­telo­r , de o pregătire — pe toate planurile — fără cusur a dublelor manşe, întreceri de maximă solicitare pentru cele trei cluburi fruntaşe ale fotbalului românesc. Obligaţii valabile ţi pentru selecţionatele de tineret ji juniori pre­zente in competiţii oficiale its anul care abia a început, Sl pe care I dorim sl mal bogat In victorii ca 1988. „CUPA U.A.S.C.R." LA SCHI A REVENIT REPREZENTANŢILOR CENTRULUI UNIVERSITAR BUCUREŞTI Două zile me­ciiiece, sport şi veselie la Predeal Reporterilor şi fotoreporteri­lor le stă bine cu drumul. Aşa am ajuns la capătul de sus al 5 pîrtiei de pe Clăbucet, în jurul cabanei, mulţime de tineri, mu­zică şi veselie cit cuprinde... platoul. Ajungem. O mică sce­nă în aer liber, o suprafaţă dreptunghiulară, pe zăpadă, de­limitată cu fringhii şi pînză al­bă pe care scrie în culori „Serbarea zăpezii ’88“ şi „Cupa U.A.S.C.R. “ la schi. Primele a­­mănunte ni le furnizează I. Lador, şeful comisiei sport-tu­­rism din Centrul Universitar Bucureşti. „A început o fru­moasă manifestare cultural­­sportivă organizată de către Consiliul U.A.S.C.R. Protagoniş­tii sunt studenţi din toate cele 15 centre universitare existente in ţară, aflaţi în această peri­oadă în taberele de schi de pe Valea Prahovei. Ce va fi ? Dacă pentru aceasta aţi venit, urmă­riţi...“ Ne transformăm in specta­tori... Pe scenă urcă formaţia „Total" şi văd că melodiile a­­cesteia, antrenante, sunt ascul­tate şi dansate în acelaşi timp de tineri. Urmează un dans mo­dern, al echipei „Stil“ a Insti­tutului din Bucureşti. In loc de scenă, suprafaţa de zăpadă în­gheţată (se mai alunecă deci), dar aplauzele dovedesc că ob­stacolul a fost învins. Cu mare satisfacţie este urmărită apoi cursa, pe pirtie in jos, in saci a unor studenţi din Petroşani. Ciştigă Călin Diter — cursa şi o căciuliţi. Programul continuă. Echipe de dansuri — intre care aceea a Facultăţii de utilaj din cadrul Institutului de Instalaţii din Bucureşti ■ — au evoluţii care sunt la doi paşi de... gim­nastici aerobică. Lupta mare urmează apoi la o probă pur sportivă, amuzantă atît pentru participanţi, cit şi pentru spec­tatori, „trasul la frînghie“. In care, firesc, combatanţii sînt pe schiuri. D. Hazaparu, lector la Institutul de Petrol şi Gaze, or­ganizează totul cu minuţiozitate şi finala dintre I.E.F.S. Bucu­reşti şi echipa secundă a Insti­tutului din Petroşani revine, neaşteptat, ultimilor. Alte că­­ciuliţe-premiu, bucurie pentru Gh. Irimie, şeful catedrei de e­­ducaţie fizică şi sport al insti­tutului. „Sunt in tabără cu 11 studenţi, între care 4 fete, pu­ternici, talentaţi. O să-i vedeţi mîine, la concursul de schi...“. Veritabilă sărbătoare tine­rească. Atmosferă încărcată cu bună dispoziţie şi veselie. Con­tribuie la reuşita ei grupul „Divertis“ (Ion Pascu, Valentin Darie şi ceilalţi), dar mai ales renumitul „Song“, condus de Ion Luchian Mihalea. Şi iarăşi o probă de forţă : se dispută o bară lungă de lemn, pe post de frînghie, intre două echipe de fete, de asemenea pe schiuri. Şi a fost „luptă mare", ce să mai vorbim.„ A urmat, a doua zi, concursul de schi — slalom — la care au luat parte studenţi şi studente ce se pregătiseră pînă atunci in taberele organizate la Gîr­­bova, Clăbucet „plecare“ şi „so­sire“, Piatra Arsă, Valea cu Brazi, Babele, Buşteni, Sinaia, Predeal ş.a. Vreo 1.500 au fost pe schiuri, intre care cîştigăto­rii „cupei taberei“ — organiza­te în fiecare din ele. Aceştia au dat o notă de spectaculozitate concursului ajuns la cea de-a şaptea ediţie. Favoriţi ? Studen­ţii centrelor universitare din Braşov, Petroşani — cu condi­ţii de pregătire (vezi Bucegi­ şi Parîngul) şi, spre cinstea lor, Bucureşti (vezi... cimpia Bără­ganului). S-a stabilit ca între­cerea să se desfăşoare pe două grupe valorice : 1 — studenţi nominalizaţi în secţii de per­formanţă ; II — cîştigătorii cu­pelor din tabere. Startul a fost populat — 59 de fete şi 86 de băieţi — cursele disputate, une­ori spectaculoase, şi... iată cîş­­tigătorii: FETE, I (nominaliza­te) — 1. Anca Moraru (Institu­tul de Arhitectură Bucureşti), 2. Liana Grosu, 3. Monica Solyom (ambele Institutul de Mine Petroşani) , II 1. Dana Sapşa (Institutul Politehnic Bucureşti), 2. Andreea Voica (I.P.G. Ploieşti), 3. Elena Popescu (Institutul Politehnic Bucureşti) ; BĂIEŢI, I (nomi­nalizaţi) — 1. L. Imecs, 2. N. Kopacs (ambii Universitatea Braşov), 3. H. Tipţer (Institu­tul de Mine Petroşani) , II . I. S. Mărginean, 2. C. Arcălean (ambii Universitatea Braşov), 3. T. Marinescu (Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti). O ultimă informaţie : clasa­mentul final, pe echipe, al „Cupei U.A.S.C.R.“ (care a re­venit bucureştenilor, cu mai „puţine” condiţii decit adver­sarii lor): 1. Centrul Univer­sitar Bucureşti, 2. Centrul Uni­versitar Braşov, 3. Centrul U­­niversitar Petroşani. Modesto FERRARINI Partida de „trasul fringhiera,„ pe schiuri, finală Intre bucures­­teni si petroşăneni Foto : Eduard ENEA

Next