Sportul, martie 1989 (Anul 45, nr. 12187-12213)

1989-03-01 / nr. 12187

„CUPA U. T.C.“ LA SCHI FOND ŞI ALPIN Competiţiile sportive de masă din sezonul alb găzduite de Vatra Dornei, se vor în­cheia în zilele de 1 şi 2 mar­tie, o dată cu întrecerile dota­te cu ,,Cupa U.T.C.“. Aproape 200 de sportivi între 14 şi 19 ani, campioni ai judeţelor şi ai municipiului Bucureşti, vor desemna pe cei mai buni din­tre ei în probe de fond şi schi alpin. în întrecerile de fond, băieţii vor parcurge un traseu de 5 km, în timp ce pentru fete traseul va măsura 2 km. în cazul concurenţilor la al­pine, pârtia va măsura 450 m (30 de porţi) pentru băieţi, şi 300 m (20 de porţi) pentru fete. O prevedere nouă în re­gulamentul întrecerii : primii 6 clasaţi in fiecare probă vor fi promovaţi în cadrul unor asociaţii şi cluburi sportive cu secţii de performanţă. Repre­zentanţi ai federaţiei de resort vor urmări în mod special în­trecerile, asigurînd alături de factorii locali — C.J.E.F.S. Su­ceava C.O.E.F.S. și C.S.S. Va­tra Dornei — reuşita acestei competiţii. CLASAMENTELE DIVIZIEI A MASCULIN 1. Dinamo B. 20 19 1 2081 :1539 39 2. Steaua 20 19 1 2098:1607 39 3. I.C.E.D. 20 15 5 1932:1792 35 4. Balanţa Sb. 20 10 10 1873:1782 30 5. Din. Or. 20 10 HO 1708:1776 30 6. Rapid Buc. 20 9 11 1830:1879 29 7. Met. Tg. M. 20 8 12 1916:2042 28 8. Farul C-ta 20 7 13 1668:1795 27 9. Elba Tms. 20 7 13 1718:1952 27 10. „U“ Cj.-N. 20 6 14 1708:1958 26 11. Ramira ♦ 20 6 14 1647:1774 25 12. Ac. Mit. 20 4 16 1656:1939 24 * Echipă penalizată. FEMININ 1. „U“ Cj.-N. 16 14 2 1337:982 30 2. Voința Buc. 16 13 3 1206:1028 29 3. Voința Bv. 16 13 3 1385:1110 29 4 Olimpia B. 16 13 3 1198: 947 25 5. Met. Rm. V. 16 9 7 1209:1184 25 6. Met. Sal. 16 7 9 1141:1132 23 7 Mob. S. M. 16 6 10 1050:1210 22 8. Polit. B. 16 5 11 1017:1045 21 9 Rapid Buc. 16 5 11 1106:1254 21 10. Com. Tg. M. 16 5 11 1182:1408 21 11. Constr. A. 16 4 12 1102:1316 20 12. Conpref 16 2 14 1019:1336 18 „TROFEUL SPORTUL" PENTRU EFICACITATE Masculin : 1. D. Niculescu (Di­namo Buc.) 581 p, 2. M. Chirilă (Metalotehnica) 531 p, 3. V. Băi­­ceanu (Farul) 493 p, 4. A. Po­­povici (Rapid) 482 p, 5. Cr. Mun­tean­u (Balanța) 467 p, 6. Cr. Bota (Elba) 458 p, 7. R. Robert (I.C.E.D.) 438 p, 8. FI. Ermura­­che (Steaua) 433 p, 9. V. Pogo­naru (I.C.E.D.) 427 p. 10. C. Scarlat (Ac. Militară) 408 p. 11. C. Ilie (Elba) 379 p. 12. Gh. Dăian (Balanţa) 365 p ; feminin: 1. Magdalena Jerebie (Voinţa Braşov) 471 p, 2. Antoaneta Barbu (Metalul Rm. Vîlcea) 409 p 3. Camelia Hînda (Voinţa Braşov) 395 p, 4. Magdalena Manea (Metalul Rm. Vîlcea) 369 p, 5. Suzana Sándor (Comerţul) 319 p, 6. Gabriela Balogh (Meta­lul Salonta) 317 p, 7. Roxana Ştefan (Voinţa Bucureşti) 293 p, 8. Melinda Szöcs (Mobila) 278 p, 9. Gabriela Kiss („U“) 274 p, 10. Mălina Marinache (Olimpia) 273 p, 11.12. Edith Jakabfi (Comer­ţul) şi Iulia Marcovici (Conpref) 272 p. IN CAMPIONATELE CAPITALEI, DOAR ECHIPE MASCULINE !? Punct final în „Cupa Sănăta­tea“. Pe primele locuri — cat. Calificare : 1. Utilaj Chimic, 2. Unirea Tricolor, 3. Mine-Ener­­gie ; cat. Onoare : 1. Sănătatea, 2. Danubiana, 3. I.T.B. La 5 mar­tie începe returul campionatelor municipale, cu participarea a 60 de echipe. Activitatea în aer li­ber va începe după 1 aprilie şi şi-au anunţat înscrierea peste 100 de formaţii. Cum se vede, activitate bogată, în Capitală, dar... numai pentru echipele masculine, deoarece la toate cele trei acţiuni de mai sus nu a luat şi nu va lua parte nici una feminină. In mod surprinzător și îngrijorător. UN TÎNĂR ATLET IN PUNĂ DETENTĂ Aflat in plină detentă (la pro­priu şi la figurat) în performan­ţa, tînărul atlet bucureştean Bog­dan Tudor (C.S.S. 6 Rapid) a făcut paşi mari în ultimii doi ani, deopotrivă la săritura în lungime şi la probele combina­te. Acum, încă la vîrsta junio­ratului (19 ani), el se anunţă ca o reală speranţă. Pentru acre­ditare, suita rezultatelor sale în­tr-o probă edificatoare, lungi­mea : 1986 — 6,71 m, 1987 — 7,53 m, 1988 — 7,79 m, 1989 (campio­natele republicane de sală ale seniorilor, unde a cîştigat titlul cu un nou record al juniorilor T) — 7,80 m. La campionatele indoor de juniori I, de la sfîr­­şitul săptămînii trecute, la Ba­cău, după ce obţinuse din a tre­ia încercare 7,62 m (cu care s-a şi clasat primul), a renun­ţat. L-am întrebat de ce nu-şi continuă concursul şi ne-a răs­puns că îl aşteaptă în zilele ur­mătoare dificilele întreceri ale octatlonului, dorind să obţină încă un titlu de campion, firesc, tot cu o cifră competitivă. Dar către care probă înclini mai mult?, am dorit să aflăm de la el. Răspunsul a fost diplomatic: „Vă rog să vorbiţi cu antreno­rul meu, tovarăşul profesor Du­mitru Gîrleanu...“ Deci, tovarăşe Gîrleanu, cum vedeţi evoluţia lui Bogdan Tu­© PE PRIMELE locuri în cla­samentul medaliilor obţinute la ediţia ’89 a campionatelor de sa­lă ale juniorilor I s-au clasat Steaua şi C.S.Ş. Suceava, cu cite 6 locuri fruntaşe, urmate de C.S.Ş. 2 Constanţa, cu 5. In timp ce clubul militar a cîştigat cele mai multe titluri (4), suce­venii au avut un parcurs de re­gularitate — cîte două poziţii pe fiecare treaptă a podiumului de premiere. © UN REVIRIMENT mult aşteptat de la un vechi centru atletic, Cluj-Napoca, Clu­bul Sportiv Şcolar de Atletism obţinind la Bacău 5 titluri de campion şi un loc secund. © VIORICA VISCOPOLEANU, fostă campioană şi recordmenă olim­pică la săritura în lungime, a­­cum antrenoare la clubul Stea­ua, despre eleva sa Mirela Belu, dar, o frumoasă promisiune a atletismului nostru masculin, ca­re, cam de multă vreme, nu a mai adus în prim-plan juniori de mare perspectivă? „Lucrăm intens pentru a ne ndeplini rezultatul propus pen­­ru acest an, adică 7,85 m, ceea ce va însemna recordul său per­sonal. Eu cred că va fi capa­bil nu peste multă vreme de să­rituri in jur de 8 metri și atunci vom putea atinge şi obiectivul de performanţă — o medalie la „europenele“ de juniori“. Nu ne-aţi răspuns însă la în­trebarea cu... înclinaţia? „Vedeţi, am început să mă o­­cup de Bogdan acum 11 ani, cînd el, în clasa a Il-a fiind, a sărit la un concurs 3,15 m. De atunci, ceea ce m-a preocupat a fost o pregătire multilaterală, nu o specializare timpurie şi forţată. Pregătirea tehnică trebuie să fie, la juniori, un altoi pe tulpina celei generale. Dacă vrea să a­­jungă un mare performer, Bog­dan va trebui să opteze, între lungime şi probe combinate, pentru... triplusalt! Da, da, nu vă miraţi, i-am şi spus, de alt­fel, că pe baza calităţilor pe ca­re le are, bine şlefuite în viitor, va putea sări la triplu salt în jur de 18 metri! Eu aşa cred şi aşa sper“, campioana de sală a juniorilor I : „Vizăm in acest an un nou record naţional de junioare în aer liber şi titlul continental al acestei categorii de vîrstă“ © MEDICUL loturilor reprezentati­ve, dr. Eva Bancea, după vizio­narea finalei la 60 m fete: „A­­cum a cîştigat Caria Popa, din Constanţa, dar cred că nu peste multă vreme coechipiera ei Ni­­coleta Filip va deveni sprintera nr. 1“. © ÎN SERIA favoriţilor la 3000 m (probă disputată con­tratimp). Steaua a aliniat la start 6 atleţi, adică jumătate plus unu, din numărul concurenţilor, pentru ca în final (cîştigat clar de reprezentantul clubului din Ghencea, Iulian Sgură) să rămî­­nă ... fără unu, întrucît alergă­torul Ovidiu Olteanu a fost des­calificat pentru o reprobabilă a­titudine nesportivă, de împiedi­care şi lovire a adversarilor. An­trenorul Petre Lupan va trebui să ia măsurile educative care se impun. PROBE COMBINATE Luni şi marţi, juniorii I şi-au desemnat şi campionii probelor combinate. Iată primii trei cla­saţi — pentatlon feminin : Doina Negrilă (CSŞ C-lung Musc.) 3983 p. Neli Greceanu (Olimpia Buc.) 3642 p. Amalia Iancu (CSŞ C-lung Musc.) 3149 p . pctatlon masculin : Bogdan Tudor (CSS 5 Rapid) 6019 p (record repu­blican de juniori şi seniori), C. Cal­amaz (Poli Iaşi) 4939 p. D. Bărbulescu (CFR Timiş­) 4758 p. (Eug. TEIRAU — coresp.). Rubrică redactată de S. PAVELESCU PE LOCURI, GATA... PUNCT FINAL ÎN DIVIZIA A I­, seria a ll-a Cu cel de al 3-lea tur al se­riei a Il-a a Diviziei A II, dis­putat la Tîrgu Mureş, s-a înche­iat Campionatul Republican al acestui eşalon. Rezultate : TIR­­NAVA ODORHEI — 4—1 CU Me­talul Rădăuţi, 6—5 cu CSM Su­ceava şi 3—7 cu Electromureş Tg. Mureş ; ELECTROMUREŞ TG. MUREŞ : 7—7 cu Suceava şi 6—3 cu Metalul ; METALUL RĂDĂUŢI : 9—2 cu Suceava. Ar­bitri : Gh. Lupu, Cr. Covaliuc, N. Enache, A. Becze, A. Balint, T. Szabó, L Braun, (Gh. BOTE­­ZAN — coresp.). CLASAMENT FINAL : 1. TIRN. Od. 18 16 0 2 110- 66 32 2. Electrom. 18 12 2 4 117- 78 26 3. Met. R. 18 4 1 13 71- 80 9 4. CSM S­va 18 2 1 15 68- 142 5 • Minute de penalizare : 278. 205. 174 și respectiv 214. URMĂRIND ZBORUL AVANTAT AL MICILOR SĂRITORI DE LA TRAMBULINĂ (Urmare din pag. 1) vecinătate, de la Bunloc. Schiul alpin, da. Şi mişcarea, exerciţiul fizic in general erau la mare cinste. Interlocutorul nostru îşi aminteşte cu plăce­re de bătrinul profesor Ion To­ci­tu, care nu concepea că ora de educaţie fizică se poate fa­ce altminteri decît alergind prin nămeţii pînă la brîu. „Iar acum — meditează ca pentru sine — sînt 9—10 pro­fesori de sport în oraş, poate mai mulţi, dar nu prea-i mai vedem ieşind pe pîrtii. Dar, în fine, aceasta-i o altă poveste, copiii pe care îi selecţionăm pentru performanţă vin regu­lat la­­antrenamente şi aceasta contează în primul rînd". Şi zău numai că vin, dar şi pro­gresează văzînd cu ochii: de pildă, chiar şi din grupa cea mică a profesorului Ştefan Petrea, patru copii au şi fost prezenţi la Concursul Republi­can, iar titlurile de campioni au revenit la ambele categorii de vîrstă sportivilor din Săcele. Se grăbesc puştii, vor să cal­ce cu paşi iuţi pe urmele lui Gabor Naghi (primul săritor de la noi de peste 100 de me­tri), Radu Ramon sau Wilhelm Gross, cu toţii deveniţi apoi campioni ai ţării la seniori, cu toţii porniţi de aici... La Săcele, pe acelaşi platou de la Valea Largă, nu se an­trenează doar săritorii. Aleargă de zor pe schiuri şi fondiştii profesorilor Iuliana Teşileanu şi Nicolae Sumedrea. Şi nu a­­leargă în zadar, dovadă că re­cent au cîştigat citeva probe în campionatul cluburilor spor­tive şcolare, disputat în Seme­­nic. Tot prin muncă patriotică s-au amenajat trasee excelen­te pentru distanţele de 1,­­3 şi 5 kilometri, iar într-o vale care oferă o perfectă proteja­re naturală — poligonul de tir. Aţi înţeles, aici îşi şle­­fuiesc măiestria biatloniştii an­trenorilor Nicolae Bărbăşescu şi Gheorghe Pelin. De aici, trudind zilnic şi cu folos, a ajuns la porţile lotului naţio­nal biatlonistul Stelian Dia. Tot aici au început să se afir­me talente certe, precum Du­mitru Gomolea sau Dorian Drăgan. Uneori „atelierele“ se între­pătrund, este cazul sportivilor de la combinata­­nordică, ce alternează reprizele de pregă­tiri la trambulină cu cele de alergare pe schiuri. Şi aici lis­ta performerilor este bogată, Gheorghe Băilă sau Florin Spulber cochetînd mereu cu titlurile de campioni naţionali. La Săcele, în peisajul mic­­ „ MECIUL SE ÎNCHEIE ÎNTOTDEAUNA NUMAI DUPĂ ULTIMA MINGE“ — susţine, mnite doua „iDemuri“, multipla campioana de tenis florenţa Mihai ! Pe Florenţa Mihai o găseşti zi de zi la sala de tenis de la complexul „23 August“ I din Capitală. Este antrenoare principală la lotul de senioare. A rămas acelaşi om vesel, modest, tenace, foarte sentimental, care, ca şi acum cincisprezece ani, îşi cîntăreşte fie­care cuvînt, dîndu-i măsura cuvenită, într-o limită a bunului simţ şi a înţelepciunii pro­prii marilor sportivi. Anii au trecut, iată, iar maestra internaţională a sportului Florenţa Mihai a încheiat activitatea de performeră la cel mai înalt nivel fiind, mai întîi, pen­tru un timp, secretar responsabil al federa­­­­ţiei de tenis, apoi reintrînd în aria perfor­manţei efective, ca tehnician. Să amintim cîteva din rezultatele sale : semifinalistă (în 1976) şi apoi finalistă (1977) la Roland Garros, la simplu şi la dublu mixt, cîştigă­­toare a Campionatelor Internaţionale ale Suediei (Bastaad, 1977) şi ale Statelor Unite ale Americii (Westchester, 1977), triplă cam­pioană mondială universitară la dublu femi­nin (Sofia, 1977 ; Ciudad de Mexico, 1979 , Bucureşti, 1981), campioană europeană la du­blu feminin (1978), multiplă campioană bal­canică cu echipa, multiplă campioană inter­naţională a României, multiplă campioană a ţării la simplu şi la dublu. • Am uitat, oare, ceva, Florenţa Mihai? • Nu. • Spune-mi, care dintre perfor­manţele tale îţi este cea mai dragă? © Cea de la Jocurile Mondiale Universita­re, de la Bucureşti, cîr­d am cucerit cel de-al treilea titlu con­secutiv. Să joci în faţa propriilor supor­teri, ştiind că aceştia aşteaptă mult de la tine, e foarte greu. Mă bucur că le-am dat satisfacție. © Dar cea mai amară în­­frîngere ? © Finala de la Roland Garros. Am pierdut un titlu care mi-a fost atît de aproape... • Cit de aproape ? • Era 4—4 în setul decisiv, iar eu am vrut să fac o minge grozavă, să în­­cînt spectatorii, care erau de partea mea. Am uitat, pentru mo­ment, că vîntul bătea puternic şi am pus o „scurtă“ Mima (Iau­sovec, n.n.) a ajuns-o. Atunci, am încercat un lob liftat peste ea. Vîntul a dus mingea afară din teren, iar eu am pierdut meciul. © Ai învăţat ceva din această înfrînge­­re ? © Da, că nicio­dată nu ai voie să te joci cu şansele şi că meciul se încheie în­totdeauna numai după ultima minge. Dar, pe vremea aceea, te­nisul era mai artis­tic, se acorda mai multă atenţie frumu­seţii şi nu cîştigării punctului. • Acum e altfel ? • Da, acum se joacă în forţă • Ai repetat vreodată greşeala din finala pariziană ? • Cred că... da, pentru că fantezia făcea parte din mine și, deci, și din jocul meu. Dar nici nu am mai avut vreodată ocazia să joc o mare finală. © Care a fost lovi­tura ta preferată ? © Aceeași pe care am... ratat-o în fina­la de la Roland Gar­ros. © Și care atu­urile ? ® Jocul în sine, îmbinarea celui din spate cu atacu­rile la fileu. © Dar punctul cel mai slab? © Reverul liftat. © Amintiri ? 0 Plăcu­te? © Pentru început © Am fost de două ori decorată cu „Or­dinul Meritul Sportiv clasa I“ și retrăiesc adesea momente ca acestea deosebite din viața mea. Apoi, mai revăd clipa cînd mi s-a înmînat cupa pentru locul doi la Roland Garros. • Și neplăcute ? • Solici­tările fizice şi ner­­voase la care eram supusă, într-un sis­tem competiţional non-stop. Dar era re­gula jocului, ca să-i spun aşa. Nu te a­­daptai, te autoelimi­­nai. • Spune-mi, Flori, cit din rezul­tatele tale au însem­nat ştiinţa antrenoru­lui, şi cît munca ta proprie ?­­ Ambele înseamnă foarte mult, şi asta, mai ales, în perioada de învăţare. Apoi urmează marea dragoste pentru tenis. Mie nu-mi spunea nimeni să merg să mă antrenez, o fă­ceam singură. Mi-aduc aminte cum săream gardul terenurilor de la Dinamo duminica după-amiaza, numai să pot juca. Odată m-a certat antrenorul Segărceanu că nu mă dusesem la Progre­sul, unde jucau Năs­­tase și Santana în „Cupa Davis“. Aveam ce vedea, bineînțeles, în acel meci, dar eu doream să joc eu în­­sămi. Nu am avut duminici, nu am avut sîmbete seara. Spor­tul de performan­ţă cere aseme­nea sacrificii, dar eu nu le-am considerat niciodată ca atare. Făceau parte din via­ţa mea, era normal să fie aşa. © Este mai greu sau mai u­­şor să fii antrenor decit jucător ? © U­­şor nu este nici in­tr-un caz, nici în al­tul. Ceea ce am rea­lizat deja este că, ju­cătoare fiind, eram preocupată numai de mine. Ca antrenoare, trebuie să am in ve­dere personalitatea fiecărei sportive, sti­lul de joc, vîrsta, ca­racterul, temperamen­tul fiecăreia. Nu am retrăit încă emoţiile mari ale carierei me­le de jucătoare, dar sper să le... trăiesc cît de curînd. © Ce le-ai recomanda ele­velor tale ? © Mai multă dăruire la an­trenament, să joace tenis din plăcere, să lupte pentru autoe­­ducarea sportivă, pe teren şi în viaţă, pen­tru formarea propriei psihologii de campion, să aibă mai mult res­­pect pentru adversar, pentru antrenor, pen­tru ele însele. Dacă adaugă la toate aces­tea un volum de muncă pînă la soli­citarea tuturor resur­selor, dorinţă de vic­torie, dîrzenie şi vo­inţă mari, cu sigu­ranţă vor veni şi re­zultatele. Lor şi tu­turor celor care vor să joace tenis de per­­formanţi le doresc să facă cel puţin... mai mult decit am făcut eu. Doina STANESCU CAMPIONATUL REPUBLICAN PENTRU COPII (12 ani) Pe patinoarul din Ploieşti s-a disputat cel de al II-lea turneu (partide duble) al Concursului Republican pentru copii (pînă la 12 ani). Rezultate — MINERUL BALAN : 7—1 şi 7—0 cu C.S.Ş. Triumf Buc. ; 6—1 şi 8—0 cu Pe­trolul Ploieşti ; 1—2 şi 7—2 cu C.S.Ş. Rădăuţi; PETROLUL PLO­IEŞTI : 6—6 şi 6—5 cu C.S.Ş. Rădăuţi: 6—0 şi 6—1 cu C.S.Ş. Triumf Buc.­­ C.S.Ş. RĂDĂUŢI: 1—3 şi 6—2 cu C.S.Ş. Triumf Buc. CLASAMENT : 1. Minerul Bă­lan 18­­, 2. Petrolul Ploieşti 11, 3. C.S.Ş. Rădăuţi 10, 4. C.S.Ş. Triumf 9. Au arbitrat : Gh. Micu, N. E­­nache, Cr. Covaliu, D. Georges­cu, V. Ștefănel, M. Ionescu. (O. BALTEANU — coresp.). fie ce înconjoară oraşul vecin Braşovului, funcţionează unul dintre cele mai interesante nu­clee din schiul nostru de per­formanţă. O atestă rezultatele, pot confirma oricînd cei apro­ximativ 3000 de spectatori ce urmăresc fiecare concurs al ,,Icar“-ilor. Cifră care repre­zintă o altă performanță-unicat in schiul nostru... Ca şi C.S.U. Construcţii T.M.U.C.B. clasată pe locul I în Divizia A, grupa a II-a va­lorică, I.M.A.S.A. Sf. Gheorghe, pe locul al Ilinea (împreună cu ultimele clasate în grupa I, Pro­gresul M. Ciuc şi Viitorul Gheor­­gheni) aspiră la promovarea în grupa de elită. Formaţia antre­nată de Dumitru Iordan a în­cheiat cele 18 partide din cam­pionat cu 14 victorii şi 4 în­­fringeri. Ea are 28 de puncte, faţă de 31 ale studenţilor bucu­­reşteni. Reprezentanta întreprin­derii de Maşini Agregat şi Sub­­ansamble Auto (director, ing. Francisc Pásztor) se bucură de sprijinul conducerii unităţii, al Comitetului de partid (secretar, Emanoil Mit­rea) şi sindicatului (preşedinte, Ioan Burcea), de simpatia personalului întreprin­derii care populează tribunele patinoarului la fiecare meci al său. După cum ne spunea pre­şedintele asociaţiei, Niculae An­ton, secţia de hochei este prin­tre fruntaşe în activitatea de performanţă de la I.M.A.S.A. E­­chipa aliniază jucători tineri, ro­­buşti cu o bună pregătire, în­tre oamenii de bază numărîn­­du-se lăcătuşul Gabor Csoti, Otto Tikosi, cel mai tînăr (17 ani) component, fiul preşedinte­lui secţiei (Ernest Tikosl), pro­movat de la C.S.Ş. Sf. Gheor­ghe şi inclus în lotul naţional de juniori, Otto Biro — un por­tar valoros, alături de care joacă şi hocheişti cu mai veche expe­rienţă, ca A. Bineaţă, Karoly Pal, Dan Ielciu, Endre Ugran sau Daniel Chiriţă, fratele lui Cornel, de la Steaua. I.M.A.S.A. se pregăteşte Intens pentru primul turneu de califi­care, organizat la Sf. Gheorghe, în zilele de 3, 4 şi 5 martie. (M. COSTEA) ȘI I.M.A.S.A. CANDIDEAZĂ LA DIVIZIA A ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ : Tragerea obişnuită PR FONO­­EXPRES de astăzi, miercuri, 1 martie, va avea loc în Bucu­reşti, în sala clubului din str. Doamnei nr. 2, începând de la ora 15.50. Aspecte de la opera­ţiunile de tragere vor fi trans­mise la radio, pe programul I, la ora 16.30. Numerele extrase vor fi retransmise pe acelaşi program, la ora 23,05, şi mîine, joi, la ora 8,55. „ Anunţăm pe participanţii la concursul PRONOSPORT Inter­mediar de astăzi, miercuri, 1 martie, că rezultatele vor fi publicate în rubrica ziarului de vineri, 3 martie, avînd în vede­re orele înaintate la care se dispută unele partide din cu­pele europene.­­ în ceea ce priveşte concur­sul PRONOSPORT de duminică, 5 martie, acesta are următoarea alcătuire: 1. Inter Sibiu — Spor­tul Studenţesc; 2. F.C.M. Braşov — Flacăra Moreni; 3. F.C. Farul — Corvinul; 4. S.C. Bacău — F.C. Olt; 5. Atalanta — Torino ; 8. Bologna — Como; 7. Florenti­na — Cesena; 8. Inter — Vero­na ; 9. Juventus — Ascoli ; 10. Lazio — Milan; 11. Lecce — Ro­ma ; 12. Pescara — Napoli ; 13. Sampdoria — Pisa. © CÎȘTIGURILE CON­CURSULUI PRONOSPORT DIN 26 FEBRUARIE 1989. Cat. 1 (13 rezultate): 18 variante 100% a 8.748 lei și 265 25% a 2.187 lei; cat. 2 (12 rezultate): 201 100% a 728 lei și 5.271 25% a 182 lei; cat. 3 (11 rezultate): 1.533 100% a 147 lei și 44.001 25% a 37 lei. STEAUA INTÎLNEŞTE PE I. F. K. GÖTEBORG (Urmare din pag. 1)______ Verdin — R- Nilsson, Svensson, A. Ravelli, Mordt — Johans­son, Ingesson, Zeterlund, Holmgren — M. Nilsson, An­dersson, o echipă alcătuită din numeroşi actuali sau foşti in­ternaţionali. Lipseşte, aşadar, experimentatul Lennart Nil­sson, accidentat. In ceea ce o priveşte pe Steaua, cîştigătoare a C.C.E. în 1986 şi, un an mai tîrziu, deţinătoare a Supercupei, nu mai are nevoie de a fi pre­zentată iubitorilor sportului. Steaua aşteaptă, La rindu-i, cu încredere sezonul de primăva­ră, la care aplaudatele presta­ţii din toamna lui 1988, în dis­putele cu Sparta Praga şi Spartak Moscova, îi dau tot dreptul să aspire la noi suc­cese. Preparativele Stelei, in vederea primei manşe cu I.F.K., s-au încheiat pe Ulevi Stadium, al cărui gazon alu­necos, în pofida foliei din ma­terial plastic, de protecţie, nu permite un echilibru perfect. „Va fi, ne spunea A. Iordănes­­cu, un antrenament de menţi­nere a vioiciunii, a tonusului, la sfîrşitul căruia ne vom pu­tea edifica, şi noi antrenorii, dar în primul rînd dr. Valen­tin Stănescu, asupra stării de sănătate a lui Dan Petrescu, îmbucurător pentru noi şi totodată încurajator este fap­tul că el acuză din ce în ce mai puţine dureri la genun­chiul accidentat. Sperăm, aşa­dar, să-l avem apt de joc pen­tru miercuri seara, alături de ceilalţi titulari ai echipei“. Ca­re vor fi, în cele din urmă, componenţii formaţiei Steaua? Deocamdată, „ui“-le de înce­pere, comunicat ziariştilor, cu­prinde două... paranteze: Lung — Dan Petrescu (Cireaşă), Bumbescu, Iovan, Ungureanu — Bălan (Hie Dumitrescu), T. Stoica, Rotariu, Hagi — Lă­cătuş, Piţurcă. Ce va fi după antrenament, vom vedea. Pină atunci am considerat interesant pentru cititorii noştri să știe cum ve­de meciul de miercuri căpita­nul echipei noastre campioane, T. Stoica: „I.F.K. Göteborg, pe care am studiat-o cu ajutorul casetelor video, este o echipă extrem de incomodă, datorită mai ales presingului pe care îl face încă de la mijlocul tere­nului, în dorinţa de a-şi îm­piedica partenera să păstreze mingea şi să construiască. Sperăm să-i dejucăm intenţi­ile, să o contracarăm printr-un joc bine gîndit şi, în felul a­­cesta, să obţinem un rezultat bun“. Reamintim că meciul va în­cepe la ora 20 (ora României) și va fi condus la centru de olandezul Blankenstein. Refe­ritor la afluența de public, în săptămînalul „Göteborg Denna Vecka“ se apreciază că recordul de spectatori (53 614 înregistrat în anul 1958 la me­ciul de box Ingemar Johans­son — F. Machen) va fi dobo­­rît. I DINAMO SUSŢINE UN JOC DE MARE IMPORTANŢĂ (Urmare din fap­t)________ Sampdoria se prezintă — faţă de Dinamo — şi cu marele a­­vantaj al con­tnuităţii activi­tăţii competiţionale pe timpul iernii. Cu atîtea argumente în fa­voarea ei, echipa genoveză con­stituie — desigur — un adversar foarte dificil pentru reprezen­tanta fotbalului nostru. Chiar dacă antrenorul Vujadin Boskov n-a apărut prea optimist în de­claraţiile pe care ni le-a­­ dat imediat după sosirea la Bucu­reşti, ba chiar s-a arătat destul de rezervat în pronosticarea rezultatului meciului de astăzi, este limpede, totuşi, că Samp­doria s-a pregătit şi este capa­bilă să dea o replică destul de viguroasă formaţiei dinamo­­viste, în dorinţa obţinerii unui rezultat cît mai favorabil, care să-i uşureze misiunea în meciul retur de la 15 martie.­­Meci care va avea loc la Cremona, stadionul din Genova fiind în reparaţie). Toate acestea nu înseamnă, insă, nicidecum că echipa din Genova este de neînvins. Pe lingă punctele sale tari, ea are — fireşte — şi unele slăbiciuni. Dar Dinamo se poate impune asupra Sampdoriei în primul rînd prin propriile sale atuuri. Echipa dinamovistă se află — la rîndul ei — într-o puternică ascensiune pe toate planurile, şi-a întărit forţele prin promo­varea mai multor jucători tineri şi valoroşi, unii dintre ei deve­niţi apreciaţi titulari şi în re­prezentativa naţională, practică un joc modern, ofensiv şi spec­taculos care nu întîmplător a propulsat-o în postura de meri­tuoasă lideră a clasamentului. Conştienţi, totuşi, de tăria adversarilor, dinamoviştii au efectuat­ o pregătire temeinică pentru dubla confruntare cu echipa genoveză. O pregătire începută din primele zile ale anului — după un plan bine alcătuit şi riguros respectat — şi desfăşurată la cote de in­tensitate şi calitate dintre cele mai exigente. Pentru a com­pensa — fie şi parţial — lipsa activităţii competiţionale, ei au susţinut în ultima vreme nu­meroase jocuri de verificare, cu parteneri din ţară şi de peste hotare. Cu speranţa că pregătirile intense efectuate şi jocurile susţinute pînă acum le vor permite în această dublă man­şă ca Sampdoria să atingă şi chiar să depăşească nivelul lor de competitivitate din toamnă — cînd au reuşit să treacă de Kuusysi Lahti şi Dundee United —, dinamoviş­tii se arată totodată hotărîţi să lupte cu toată dăruirea şi e­­nergia pentru a-şi valorifica din plin posibilităţile. „Ne vom juca şansele cu toată ardoarea şi — sper — disciplina tactică necesară, fă­ră de care este greu să depă­şeşti valorile individuale ale echipei lui Boşkov, ne spunea Mircea Lupescu. Important pentru echipa noastră­­ este să desfăşoare un joc care să-i permită să nu primească gol, bineînţeles tratînd cu aceeaşi vigoare şi faza ofensivă. Un rol hotărîtor în desfăşurarea partidei îl va avea şi publicul. Nu spun asta din complezen­ţă, ci din convingerea că, în faţa unei echipe atît de redu­tabile, care se află în plină competiţie şi este obişnuită să joace în atmosfera fierbinte a celebrului calciu, băieţii noştri au nevoie de sprijinul tribu­nei din primul şi pînă în ul­timul minut. Am toată încre­derea că aşa se va întîmpla". Cu aceeaşi încredere, cu con­vingerea că dinamoviştii vor face astăzi un joc bun şi vor obţine un rezultat favorabil pe măsura prestigioasei lor cărţi de vizită, LE URAM DEPLIN SUCCES! In finalul acestei avancro­nici, să menţionăm faptul că Dinamo şi-a încheiat ieri pregătirile iar Sampdoria a e­­fectuat tot ieri — la ora jo­cului — un antrenament de acomodare pe stadionul din Şoseaua Ştefan cel Mare. Iată şi formaţiile probabile care vor începe jocul de azi: DINAMO : Stelea (Moraru) — Varga, Red­nic, Nicolae, Klein — Sabău, Lupu, Lupes­­cu, Mateuț — Răducioiu, Că­­mătaru. SAMPDORIA : Pagliuca — Manini, Vierchowod, L. Pelle­grini, Carboni — Pari, Victor, Cerezo, Dossena — Vialli, Pra­­della (Mancini). Se pare că Mancini nu este complet refă­cut după accidentarea din me­ciul de duminică, de la Como, şi antrenorul Boskov ezită încă asupra utilizării lui. Reamintim că meciul de azi va fi condus de o brigadă de arbitri din Austria, avîndu-l la centru pe H. Brumaier. La linie: K. Felder și R. Hengen­­hauser. Observator U.E.F.A. este Iu­goslavul Duşan Marovici. Clubul Dinamo anunţă că la meciul din cadrul sferturi­lor de finală ale „Cupei Cupelor“, dintre Dinamo şi Samp­doria, programat astăzi pe stadionul din Şos. Ştefan cel Mare, sunt valabile numai legitimaţiile-abonament de cu­loare roşie şi verde eliberate de C.N.E.F.S. , RADU II, DUR­A MECIUL CU F.C. OLT, regreta că in palmare­sul său de golgeter nu figurează şi golurile marcate în Cupă. Ob­servaţie îndreptăţită. In multe socceruri, golgeterii sunt trecuţi şi „la total“, el avînd coloane rezervate golu­rilor înscrise în Cupă, în cupele europene şi în meciurile inter-ţări. La un eventual total, Radu II ar fi in si­tuaţia de a fi depăşit de mult — 200.­­ La mişcările foarte rapide care îl aduc „la gol“ pe Radu II, o contri­­­­buţie importantă au : „spiriduşii“ Caşuba şi­­ C. Zamfir, care „lăr­­­­gesc“ mult terenul . Remarcabil jocul­­ fundaşului dreapta „ol­­­­tean“ V. Popa, care a­­ plăcut tribunelor prin­­ tehnicitate şi elan. •­­ Cu amenajările ca­■ re se fac­e să menţio­■ năm dispensarul mo­­­­dern şi pista de 110­­ metri de sub tribuna I optimile Cupei Româ­niei. Important e insă că echipa a dovedit certe disponibilităţi teh­nice, tactice, că a a­­tins un nivel valoric ce-i poate permite să asalteze cu succes di­vizia B“. „ Dacă for­maţia din Deva a de­monstrat că s-a pregă­tit bine pentru jocul de duminică, nu ace­laşi lucru se poate a­­firma şi despre craini­cul stadionului. Am fost „informaţi“, de pildă, că F.C. Bihor se află pe locul 14 după turul campionatului (în realitate... are 14 punc­te) şi că în „Copa del Mondo... europea­nă“ (? !), în grupa a treia e o... serie foar­te tare ! Puţină aten­ţie nu strica... (S. A.). • LA ROŞIORI, în partida ROVA — Ra­pid, cei mai buni ju­cători au fost Sandu (19 ani) de la gazde şi Estinca, noua achizi­ţie a Rapidului, venit rea, Manea), la A.S.A. a apărut un grup de foarte tineri fotbalişti, unii cu doar cîteva partide de „A“, alţii debutanţi : Rotaru (18 ani), Ciula (19), Matei (19) , Szöcs (19), Eresz (20) , Szántó (19), Pin­­tea (21), Maier (19). Determinată de masiva remaniere a lotului, întinerirea din mers a echipei din Tg. Mureş merită a fi urmărită. (cf. I.).­­ DINTRE DEBU­TANŢII CORVINULUI care au evoluat la Constanţa (se ştie, e­­chipa hunedoreană a evoluat fără 6 titulari) s-a remarcat în mod cu totul deosebit Che­­zan, un tînăr mijlocaş cu clarviziune şi acu­rateţe tehnică, calm şi detaşat în teren, de parcă ar fi jucat de cînd lumea pe prima scenă. El provine din pepinieră proprie şi s-a reîntors la club Twnmniiiiiiiiiimiiiiiiiiiimiih Ullllllllllllllllllllillllllllllllllllll „16“-imile Cupei României ÎNTRE GAZON SI VESTIARE * : — Stadionul Municipal­­ din Sibiu candidează « de pe acum la ...titlul­­ de cel mai frumos din­­ ţară. (I. Ch.). . : © autodepaşirea : a fost cuvîntul de or­­­­dine din tabăra buzo­­­­iană, animată de do­­­ rinţa de a continua­­ drumul spre fazele su- 5 perioare ale actualei e­­­­diţii a Cupei, deşi a- 5 vea în faţă o repre- 5 zentantă a primului e- 5 salon. Altfel spus, un 5 obiectiv parţial înde- 5 plinit. „Dar şi un im- 5 portant ascendent mo- 5 ral in perspectiva re­­­­turului pentru... A“ — , afirma după meciul cu­­ Oţelul Radu Oprea,­­ preşedintele clubului , Gloria. „ Dacă din 5 punct de vedere al­­ realizărilor tehnice , şi-au făcut loc unel S le inexactităţi în jo­­­­cul buzoienilor, rele­­­­vantă a fost pregătirea 5 lor fizică, susţinînd a- 5­firmaţia că echipă an- 5 trenorilor I. Ionescu şi 5 D. Georgescu se află 5 deja „în priză“.­­ Cîte - o absenţă in fiecare 5 formaţie, I. Viorel — 5 la Gloria, Anghelinei ; — la Oţelul, ambii , pentru cumul de carto­­f naşe. S-a spus că bu­­­­zoianul putea realiza î mult mai mult dacă­­ era în teren, înlocui­­t­­orul său, Nicolae, ne­­î­­ntegrîndu-se aşa cum­­ se anticipa. (A. V.). s . © IOAN SOCOL, pre­­­şedintele clubului Mu­­­­reşul Explorări, anali­­­­za în spirit realist jo­­­­cul cu F.C. Bihor, dar , mai ales perspectivele­­ formaţiei sale : „Sigur , că puteam să cîştigăm,­­ sigur că pe moment sîntem afectaţi de şi­rul de ratări fără de care am fi urcat în de la Steaua C.F.R. Cluj-Napoca.­­ Aso­ciaţia sportivă din o­­raşul teleormănean a dat, de-a lungul ani­lor, destui jucători buni fotbalului nostru de performanţă. „Cu Burcea, Ursu, Dră­­ghici şi Eftimie în li­nia de mijloc n-am fi părăsit astăzi terenul învinşi“, afirmau con­ducătorii echipei ROVA . „Deocamdată nu pot spune nimic, dar ceea ce ştiu cu siguranţă este faptul că jucă­tori ca Goanţă, Rada, Cîrstea, Craiu, Damas­­chin II, Racoş pot mult mai mult decit... locul ocupat de Rapid în clasamentul Diviziei A“. Este prima decla­raţie făcută de­ Ştefan Coidum, noul antrenor al giuleştenilor. (L.D.).­­ BISTRIŢA, GAZ­DA A MULTOR ME­CIURI FRUMOASE, u­nele şi ale loturilor reprezentative, a ară­tat şi duminica trecută calităţile de card cen­tru al fotbalului. Nota 10 pentru un public care i-a aplaudat ge­neros pe fotbaliştii Gloriei, dar nu i-a uitat nici pe tinerii ju­cători din Tg. Mureş în perioadele (din star­tul reprizei secunde) cînd ei au realizat cî­teva acţiuni spectacu­loase.­­ Cristian, Si­­mion, M. Popescu, noii jucători ai formaţiei din Bistriţa, au debu­tat cu bine, fiind prin­tre­ cei mai valoroşi oameni ai ,,li“-lui an­trenat de R. Vlad şi N. Manea. • Dacă Gloria, cum menţio­nam şi în cronică, dis­pune de un grup de jucători experimentaţi (Cristian, Ciocan, Flo­după satisfacerea sta­giului militar. © Publi­cul constănţean a ră­mas ataşat „vechii gărzi“. Dacă la înlo­cuirea lui Iovănescu protestele sonore au a­­vut o oarecare surdi­nă, la cea a lui St. Petcu tribuna nu s-a mai abţinut, dezapro­­bînd zgomotos. In „re­plică“, înlocuitorii, ti­nerii Manea şi Musta­­că, nu au fost cu ni­mic mai prejos decît cei pe care îi schim­baseră. (I. C.). © FOTBALUL DIN MEDIAŞ are frumoase tradiţii. în 1949, Gaz Metan era în Divizia A, în 1951 a fost fina­lista Cupei. Aici au crescut Langa, Bu­­kössi, Juhasz, Windt, Barna, Staudt, Comşa, D. Ştefan, Jurcă. Acum însă în echipă sunt... 7 sibieni.­­ Duminică, atmosferă frumoasă la meci , timp splendid, spectatori entuziaști, primire frumoasă fă­cută divizionarei A, flori, un excelent pro­gram la stația de am­plificare. Doar echipa n-a fost în forma ei cea mai bună, ca a­­tunci cînd a eliminat pe Electroputere și Chimia Rm. vîlcea. „Ne vom reabilita în campionat“ — spunea antrenorul E. Juhasz, fostul jucător al Pe­trolului. (Al. C.). © HUŞI. Mare meci mare, cu prilejul „16“­­imilor Cupei, cînd s-a Inaugurat o nouă tri­bună, a doua, cu o ca­pacitate de 500 de locuri . Pînă in „16“­­imi, Steaua Mecanica a depăşit pe Mecanica Vaslui, Viitorul Vaslui, FEPA-74 Bîrlad, F.C.M. Progresul Brăila şi DOMINARE INSISTENTA (Urmare din pag. I) scorul, împotriva cursului jocu­lui : Pilz a executat un corner de pe partea stingă, Minge a prelungit balonul, cu capul, pînă la GÜTSCHOW care 1-a trimis din apropiere, tot cu capul, în plasa porţii lui Niţu, surprins. Acest gol căzut pe neaşteptate i-a descumpănit pe jucătorii noştri care, firesc au acuzat şocul. Ei au continuat să atace cu toate forţele, dar au făcut-o pripit, grăbindu-se în a-l angaja pe Coraş, marcat cu străşnicie de internaţiona­lul Trautmann. Şi, astfel, mi­nutele se scurgeau fără ca o­­caziile clare de gol să apară la poarta lui Teuber. Au fost cîteva, totuşi, cele mai, clare irosite de Culcear — min. 29 (la pasa cu călcîiul trimisă de Coraş), cînd a şutat im­precis, Damaschin I (min. 40), şut din întoarcere, din 6 m.­ dar balonul a trecut peste „transversală“, şi din min. 44 cînd „vîrful“ Victoriei a expe­diat un şut violent din afara careului, balonul trecînd la o palmă de vinciul porţii lui Teuber. La reluare, Victoria, face o mutaţie inspirată, avansîndu-l pe C. Solomon în linia de mijloc, locul acestuia fiind luat de Mirea. Şi, astfel, acţiunile gazdelor sînt mult mai clare şi mai incisive, defensiva oaspeţi­lor începînd să se deregleze. Nu trec decît trei minute din repriza a il-a şî tabela va arăta 1—1 .NC. SOLOMON ia o acţiune pe cont propriu, pă­trunde în suprafaţa de pedeap­să şi împinge balonul pe lin­gă Teuber, învingîndu-l. Ur­mează momente de ofensivă dezlănţuită la poarta echipei din Dresda şi, în min. 49, Da­­maschin I ratează desprinde­rea. Apoi, Mirea (min. 52) tri­mite din voleu, puternic, dar greşeşte ţinta. Portarul Teuber se opune salvator la şuturile expediate de Ştefan (min. 59), Coraş (min. 66 — voleu din 6 m) şi C. Solomon (min. 73) cînd „scoate“ miraculos cu pi­ciorul. Ultimele două situaţii favorabile sunt irosite de Ţîră (min. 73) şi Ursea (min. 77) şi, astfel, partida se încheie la egalitate, spre bucuria jucă­torilor din Dresda care au ob­ţinut un rezultat poate puţin sperat. Dar avem convingerea că antrenorii şi fotbaliştii de la Victoria vor lupta cu mul­tă ambiţie şi decizie pentru a reface terenul pierdut Aştep­tăm de la formaţia noastră, care a realizat un atît de va­loros traseu la a doua sa parti­cipare în cupele continentale, un rezultat favorabil care să-i ofere posibilitatea de a intra în semifinale. Arbitrul D. Syme (Scoţia) a condus foarte bine formaţiile: VICTORIA : Niţu — COJO­­CARU, C. SOLOMON, ŞTE­FAN, M. Pană — Ursu, D. Da­niel (min. 46 Mirea), Ursea — Ţîră, Coras, Culcear (min. 39, DAMASCHIN I), DYNAMO DRESDA : TEU­­ BER — TRAUTMANN, Man­­ekseh, Kickner, DÖSCHNER _— Sammer, Hauptmann, Pilz (min. 68 Jahnig), MINGE — Kirsten (eliminat ín min. 2), GÜTSCHOW (min 77 Büttner). Eforturile bucureștenilor vor fi încununate de succes prin golul înscris de C. Solomon in min. 48. Foto : Nicolae PROFIR ////////////////////////////////////////5 Ceahlăul Piatra Neamț,­­ amănunt care vorbește ^ de la sine despre ar- ^ doarea cu care luptă,­­ mai ales pe teren pro- § priu, această echipă In ^ care portarul Tudor, ^ atacantul State șl mij- ^ locașul Ţugulan căpi- § tanul echipei, au Ju­ § cat de la egal la egal g cu valoroşii lor adver- ^ sari. (V. N.). gI © UN FRUMOS E­­XEMPLU DE LONGE- & VITATE SPORTIVA g ne-a oferit libero-ul di­ g vizionarei C, Automa- g tica Bucureşti, Ghe- g rase, care, la cei 39 g de ani împliniţi, a e­ g voluat fără greşeală, g, jocul la intercepţie şi g tehnica deosebită evi- 5, denţiindu-1 în mod 5 special drept cel mai­­ bun jucător de pe te-­­ ren. • Din aceeaşi ca- ^ tegorie, a evidenţiaţi- 5 lor, au mai făcut parte $ fundaşul L. Alexan- S dru,­­ omniprezent In­­ ambele faze, portarul 5 Hara, care a evitat $ cîteva goluri ca gata 5 făcute, iar din tabăra 5 braşoveană cel care a­­ dat culoare jocului e- 5 chipei a fost neobosi- 5 lui Barbu, balonul ex- 5 pediat de el, în două­­ rînduri, întîlnind 5 „transversala“ porţii 5 Automaticii. *­­ Vîntul 5 a fost un aliat preţios 5 ambelor echipe. In­­ prima repriză, F.C.M. 5 Braşov a dominat şi 5 a deschis scorul cu ţ vîntul de partea sa. S După pauză a fost rîn­­î dul Automaticii să­­ aibă acest avantaj şi s tabela a arătat 1—1. % 5 Introdus după pauză S în formaţia diviziona- ; rel C. Rada II — fra- ; tele mai mic al funda- ; şului de la Rapid — a 5 lăsat o bună impresie. : el anunţindu-se un­­ demn succesor al fa-­­ miliei de fotbalişti. : (G. Ner.).** © UN NUME DE RE-­­ ŢINUT este cel al lui­­ Contescu. Are 20 de­­ ani (deci, bun pentru­­ reprezentativa de tine- 5 ret). Joacă mijlocaş­­ ofensiv la C.F.R. Timi-­­­şoara. Feroviarul a­­ dovedit în meciul cu­­ F.C. Argeş frumoase­­ disponibilităţi tehnico­­tactice. A marcat un­­ gol de toată frumuse- 5 ţea (cu care s-a des- 5 chis scorul partidei), l şut puternic din în-. ; toarcere, şi a creat 5 alte numeroase faze î de mare pericol !n ca- s reul piteştenilor. © 5 Dican, după joc : î „N-avem nici-o scuză, 5 întreaga echipă, excep­­ţ­­îndu-1 pe Speriatu, a 5 evoluat foarte slab, 5 neonorîndu-şi călită­­ş tea de divizionară A“. 5 Fără comentarii 1 An- 5­trenorul T. Dobindă, 5 revenit după o lungă 5 absenţă în circuitul 5 competiţional (de cîţi­ 5 va ani este director la $ C.S.S. Viitorul Timi- $­ şoara), se bucura nu § numai de reuşita ele- § vilor săi, ci privea mai S departe : „Jocul bun 5 făcut de C.F.R. ne dă ^ speranţe că avem Ş şanse ca în complo- S nat să evadăm din ţ zona de retrograda- § re...“. (S. T.). 5s

Next