Sportul, mai 1989 (Anul 45, nr. 12239-12264)

1989-05-01 / nr. 12239

a ADUNAREA FESTIVA CONSACRATA ZILEI DE 1 MAI (Urmată din pag. 1 Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine, oaspeţi de peste hotare. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Luînd cuvîntul la deschi­derea adunării festive, tova­răşul Barbu P­etrescu, prim­­secretar al Comitetului muni­cipal Bucureşti al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, a spus : Mult stimate şi iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Trăim astăzi momente de cea mai înaltă vibraţie patriotică, momente-simbol ce unesc mi­lioane de inimi şi milioane de conştiinţe, simţămintele între­gului popor într-o imensă şi neţărmurită bucurie prilejuită de sărbătorirea a o sută de ani de la declararea întîiului de Mai ca zi a solidarităţii cel­­lor ce muncesc de pretutindeni şi aniversarea a 50 de ani de la marea demonstraţie patrio­tică de la 1 Mai 1939, glorioasă încununare a luptei poporului român împotriva fascismului şi războiului, pentru indepen­denţa, suveranitatea şi integri­tatea patriei, la organizarea şi desfăşurarea căreia o contribu­ţie hotărîtoare, determinantă au avut-o eminenţii militanţi comunişti şi patrioţi înflăcă­raţi, străluciţi conducători po­litici revoluţionari ai naţiunii noastre socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu. In această zi de luminoasă sărbătoare, vă rog să-mi per­miteţi să dau glas omagiului fierbinte de dragoste şi stimă, de profundă gratitudine pe care comuniştii, toţi oamenii muncii din Capitală îl aduc, cu profund respect, marelui şi iubitului nostru conducător. Erou între eroii neamului, ilustru gînditor revoluţionar, eminent strateg şi ctitor genial al noului destin comunist al patriei libere şi independente, care a dat glorie şi măreţie partidului şi poporu­lui, strălucire ţării între naţiu­nile lumii, personalitate pro­eminentă a vieţii politice con­temporane, luptător neobosit pentru cauza socialismului şi păcii, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Exprimăm, în acelaşi timp, cele mai alese sentimente de înaltă stimă, adîncă recunoş­tinţă şi profund respect tova­răşei Elena Ceauşescu, strălucit militant revoluţionar, eminent om politic şi ilustru savant de prestigioasă recunoaştere inter­naţională pentru magistrala contribuţie adusă la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidu­lui şi statului, la promovarea largă a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii în În­treaga economie, la propăşirea şi înflorirea învăţămîntului şi culturii româneşti, la cauza păcii şi colaborării la lume. Salutăm cu căldură pe toţi participanţii la marea noastra adunare. La sărbătorirea acestui t­raj jubiliar şi a memorabilului eveniment de acum 50 de ani, vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar ge­neral, că pe primele patru luni ale anului oamenii mun­cii din Bucureşti au obţinut succese importante în îndepli­nirea sarcinilor de plan, în condiţiile aplicării cu consec­venţă a programelor de moder­nizare, de ridicare a calităţii produselor, de reducere a con­sumurilor materiale, realizînd, în acelaşi timp, un important volum de lucrări din străluci­tul program de înnoire şi mo­dernizare urbanistică, edilitară a Capitalei. Edificarea sub di­recta şi permanenta dumnea­voastră îndrumare a unei Capi­tale noi, socialiste, va purta peste veacuri însemnele acestui timp eroic, care vor da o şi mai puternică strălucire celei mai glorioase epoci din înde­lungata istorie a României — «Epoca Nicolae Ceauşescu". In aceste clipe solemne, în­soţim omagiul fierbinte pe care vi-l aducem dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, mult sti­mată tovarăşă Elena Ceauşescu, cu angajamentul ferm şi ho­­tărit al comuniştilor, al oame­nilor muncii din Capitală de a realiza în actualul cincinal o producţie industrială suplimen­tară de peste 15 miliarde lei, de a-şi spori astfel, pe măsu­ra condiţiilor create, contribu­ţia la creşterea avuţiei naţio­nale, întîmpinînd cu noi şi re­marcabile Înfăptuiri cea de-a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIV-lea Congres al partidului. Despre semnificaţia eveni­mentelor aniversate a vorbit tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinte al Consiliului de Stat. In continuare, a avut loc un spectacol festiv. Manifestarea consacrată zilei de 1 Mai s-a încheiat Intr-o atmosferă înălţătoare, de vi­brant patriotism, întreaga sală a aplaudat cu mare însufleţi­re, ovaţionând îndelung pentru Partidul Comunist Român, pen­tru secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Toţi cei prezenţi au aclamat minute în şir, au scan­dat : „Ceauşescu — P.C.R.!", „Ceauşescu şi poporul!", „Stima noastră şi mîndria, Ceauşescu — România !“, „Ceauşescu — Eroism, România — Comunism „Ceauşescu -- Pace !". In această atmosferă de mare entuziasm şi profundă unitate in jurul partidului, al secreta­rului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, răspunzînd vibrantelor manifestări de dra­goste şi ataşament, a spus: „Trăiască eroicul nostru partid comunist in deplină unitate cu întregul popor, pentru victoria socialismului şi comunismului, pentru independenţa şi suvera­nitatea României !“. Cuvintele secretarului ge­neral al partidului au fost pri­mite cu puternice şi îndelungi aplauze şi urale, care au dat expresie hotăririi neclintite a oamenilor muncii din Capitală de a acţiona, împreună cu în­tregul nostru popor, pentru a transpune neabătut în viaţă chemările şi îndemnurile tova­răşului Nicolae Ceauşescu, po­litica internă şi externă a partidului şi statului de înflo­rire multilaterală a patriei noastre socialiste, liberă, inde­pendentă şi suverană. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie entuzias­telor manifestări de dragoste şi preţuire. Sărbătorirea zilei de 1 Mai a pus cu putere în lumină to­tala adeziune a naţiunii noas­tre la politica internă şi exter­nă a partidului şi statului, ilus­­trînd hotărîrea clasei munci­toare, a Întregului popor de a acţiona, in strînsă unitate in jurul partidului, al secretarului său general, pentru indeplinirea tuturor obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea şi Confe­rinţa Naţională ale partidului SPECTACOL FESTIV Tovarăşul Nicolae Ceauşescu secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, toţi cei prezenţi au asistat, după în­cheierea adunării festive, la spectacolul dedicat sărbătoririi zilei de 1 Mai. Prin întreaga desfăşurare, spectacolul s-a constituit in­tr-un vibrant omagiu adus pa­triei partidului nostru comu­nist, tovarăşului Nicolae Ceauşescu tovarăşei Elena Ceauşescu. Pe un mare ecran se deru­lează, ca intr-o sugestivă parcurgere a cârtii de istorie a neamului, imagini semnifi­­ca.*‘v? .. Privind începuturile mişcării muncitoreşti în ţara noastră, momentul istoric al Congresului internaţionalei a II-a desfăşurat in 1889 la Paris, unde au fost prezenti­ţi socialişti români şi care a declarat ziua de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Se succed un ritm dinamic secvenţe ilus­­trind amploarea crescîndă a luptei clasei muncitoare, a poporului nostru pentru drep­tate socială, libertate şi inde­pendenţă naţională, amplul proces de organizare şi întări­­re a­­unităţii de acţiune a mun­citorimii române a forţelor democratice şi progresiste de la noi, marcat de date istorice dn făurirea P.S.D.M.R. in 1893 şi crearea, la 8 mai 1921, a Parti­­dului Comunist Român. Se desprinde din întreaga desfăşu­rare a acestei emoţionante e­­vocări sensul ei major şi anu­­me că partidul comuniştilor s-a dovedit. Încă de la înfiin­ţare, continuatorul puternice­lor tradiţii ale luptei taaselor populare pentru libertate şi progres, cel mai viguros ex­ponent al înfăptuirii aspiraţi­ilor fundamentale ale naţiunii române. In concordanţă cu evoluţia scenică, pe ecran alternează imagini-document şi imagini­­s­im­bol. Un loc aparte ocupă in această frescă istorică pregăti­rea de către Partidul comu­niştilor a sărbătoririi zilei de 1 Mai 1939, rolul hotărîtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu în organizarea şi desfăşurarea marii demonstraţii patriotice ca o expresie hotărîtă a voin­ţei poporului român de a se împotrivi fascismului, revizio­nismului şi războiului. Ca şi sublinierea însemnătăţii deo­sebite a acestei ample manifes­tări pe plan intern şi interna­ţional, largul ecou de care s-a bucurat in acea vreme. Ca urmare firească a eroi­celor lupte purtate de comu­nişti, de clasa muncitoare se înscriu izbînzile poporului ro­mân în edificarea societăţii so­cialiste in patria noastră, am­plu proces revoluţionar inau­gurat de cel de-al IX-lea Con­gres al partidului. Spectacolul festiv ia efirşit intr-o atmosferă de mare insu- Retire. In sală răsună Imnul Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste — „E scris pe tricolor unire". . Realizatorii spectacolului, împreună cu miile de spec­tatori scandează cu putere „Ceauşescu — P.C.R. «Ceauşescu şi poporul!“, acla­mă şi ovaţionează îndelung, dînd expresie unităţii indes­tructibile dintre partid şi po­por, dintre naţiunea noastră socialistă şi bravul ei conducă­tor. In această ambianţă entu­ziastă, un grup de pionieri şi şoimi­­ai patriei urcă în loja oficială, oferind cu deosebi­­tă bucurie buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a to­varăşei Elena Ceauşescu au fost oferite flori realizatorilor spectacolului. Spectacolul festiv a fost or­ganizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al U.G.S.R., Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul U.A.S.C.R., Consiliul Naţional al Organiza­ţiei Pionierilor, Ministerul Apărării Naţionale, Radiote­­leviziunea Română, împreună cu Comitetul municipal Bucu­reşti al P.C.R. La reuşita spectacolului şi-au adus contribuţia actori de frun­te ai scenelor bucureştene, mari formaţii corale şi orches­trale, ansambluri de balet şi dansuri populare laureate ale ultimelor ediţii ale Festivalu­lui Naţional „Cîntarea Româ­niei", solişti vocali şi instru­mentişti, elevi, studenţi, mili­tari. A­ GLORIE MUNCII PENTRU ŢARĂ ! (Urmare din pag. 1) realizărilor poporului nostru un eveniment de maximă im­portanţă pentru viaţa politică şi economico-socială a patriei - lichidarea totală a datoriilor externe. Referindu-se la această strălucită victorie a poporului român, expresie a forţei şi vitalităţii economiei noastre naţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Adoptînd hotărîrea de a plăti in acest deceniu întreaga datorie externă, am pornit de la faptul că numai prin lichidarea acesteia vom putea să asigurăm deplina independenţă economică şi politică, să înfăptuim neabătut Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi să creăm condiţiile necesare înaintării ferme a României spre co­munism­­. Într-adevăr, realităţile din ţara noastră confirmă cu stră­lucire că anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, cînd prin voinţa unanimă a tuturor comuniştilor, a­­întregului popor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost în­vestit cu cele mai mari răspunderi în conducerea partidului şi statului, s-au constituit într-o epocă de glorioase împli­niri socialiste, fără precedent în istoria patriei, pe care noi cu toţii o numim, cu îndreptăţită mîndrie, cu profundă dragoste şi recunoştiinţă pentru genialul său ctitor — „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU". Ne îndeplinim o datorie de onoare şi conştiinţă de a sublinia, şi cu acest prilej, că prin suflul nou pe care l-a imprimat, după Congresul al IX-lea, întregii vieţi politice şi economico-sociale din patria noastră, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus, prin monu­mentala sa operă teoretică şi eroica activitate revoluţionară, o uriaşă contribuţie la dezvoltarea creatoare a gîndirii şi practicii revoluţionare, la progresul general a! societăţii noastre, la afirmarea mai puternică a României în lume. În acest înalt arc de timp s-au obţinut realizări de neima­ginat pentru înaintaşii noştri. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cuvîntarea la marea adunare popu­lară din Capitală, puţine ţări din lume se pot mîndri că au realizat în 45 de ani o creştere a industriei de 135 de ori, din care numai după Congresul al IX-lea de 120 de ori. Totodată, în agricultură, s-a realizat o creştere a pro­ducţiei de circa 10 ori, din care de şase ori după anul 1965. Intr-un asemenea context, de puternică efervescenţă, sub coordonarea directă de înaltă competenţă ştiinţifică a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, în­semnate succese s-au înregistrat şi în domeniile ştiinţei, învăţămîntului şi culturii. Acestor impresionante succese, ce conturează portretul eroic al naţiunii române contemporane, conferindu-i pres­tigiu şi demnitate în rîndul celorlalte popoare ale lumii, li se adaugă strălucitele izbinzi pe care sportivii tricolorului românesc le-au dobîndit în marile competiţii internaţionale, reprezentanţii noştri aflîndu-se de fiecare dată printre pro­tagoniştii celor mai mari întreceri din lume. Aceste victorii reprezintă tot atîtea expresii ale grijii deosebite, părinteşti, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi­ tovarăşa Elena Ceauşescu o poartă sportivilor noştri, mişcării sportive de masă şi de performanţă, veritabilă şcoală de sănătate şi vigoare, de călire fizică şi moral-volitivă a tineretului patriei. Prinşi în focul disputelor sportive din cadrul Daciadei, pe drept cuvint numită olimpiada sportului românesc, sau in iureşul întrecerilor internaţionale, reprezentanţii noştri, spor­tivi ce cu mîndrie poartă tricolorul românesc pe piept, se angajează să răspundă prin fapte, prin noi şi noi victorii, dragostei cu care sunt înconjurați, sporind și mai mult glo­ria sportivă a patriei.

Next