Steagul Roşu, iunie 1954 (Anul 9, nr. 431-456)

1954-06-10 / nr. 439

Să îmbunătățim munca de răspîndire a cunoștințelor politice și științifice Datorită grijii partidului și guver­nului s-au deschis maselor largi de oameni ai muncii din țara noastră, largi perspective în vederea ridicării nivelului științific și cultural. In con­dițiile create de regimul democrat­­popular, știința și cultura au luat un avînt fără precedent, devenind tot mai mult un bun al poporului, o ar­­mă puternică împotriva rămășițelor ideologiei burgheze, împotriva a tot ce este vechi și constituie o piedică în mersul poporului nostru înainte, spre socialism. Crește neîncetat inte­resul oamenilor muncii pentru însu­șirea cunoștințelor politice și științi­fice, pentru folosirea acestor cunoștin­țe in munca lor. Un rol important în popularizarea cunoștințelor politice și științifice în rîndul oamenilor muncii, îl are Socie­tatea pentru Răspîndirea Științei și Culturii (S.R.S.C.). Prin activitatea sa de pînă acum, Filiala S.R.S.C. Bacău a contribuit la răspîndirea cunoștin­țelor politice, științifice, culturale, la popularizarea hotărârilor partidului și guvernului, la informarea politică a oamenilor muncii din regiunea noastră. Numeroși intelectuali din regiunea noastră și-au adus aportul lor înarmarea maselor cu cunoștințe poli­fa­tice și științifice. Numai de la înce­putul anului, au fost ținute în ora­șele și satele regiunii noastre 1280 conferințe cu subiecte din agricultură, știință, medicină etc. Conferințe ca : „Semănatul porumbului în cuiburi a­­șezate în pătrat”, „întreținerea­ cultu­rilor — condiție principală pentru sporirea recoltei la hectar”, „Comba­terea dăunătorilor la culturile agri­cole”, au fost de un prețios ajutor ță­ranilor muncitori în campania agri­colă de primăvară și în perioada de întreținere a culturilor. Cu mult inte­res a fost primită de oamenii muncii și conferința: „In regiunea Bacău poate fi extinsă pomicultura și viti­cultura”, în unele întreprinderi cum ar fi: „partizanul”, „Steaua roșie”, fabrica­t de postav Buhuși, împuterniciții sau sectoratele S.R.S.C. desfășoară o rod­nică activitate. Conferințele ținute îmbunătățesc în mod simțitor cunoș­tințele politice, științifice și culturale ale muncitorilor, îi ajută să munceas­că mai bine. Unele conferințe, — pentru a ușura înțelegerea și însuși­rea lor de către ascultători — au fost însoțite de diafilme, demonstrații practice, planșe etc. La Piatra Neamț și Bicaz, au fost alcătuite cu forțe lo­cale conferințe care au interesat mult­ pe ascultători, fiind legate strîns de munca lor, de viața lor. Cu toate aceste realizări, trebuie spus că în regiunea noastră s-a ră­mas mult în urmă în ce privește pro­paganda prin conferințe, față de ne­cesitatea răspîndirii cunoștințelor po­litice, științifice și culturale în rân­dul oamenilor muncii. O lipsă serioa­să s-a manifestat în domeniul propa­gandei agricole. Din 1280 conferințe ținute în regiune de la începutul a­­nului, numai 473 au fost ținute la sate. In satele raionului Tg. Neamț de pildă, în luna mai, nu au plecat pen­tru a ține conferințe în cadrul S.R.S.C. decit 4 sectori. Combaterea superstițiilor, a concepțiilor înapoiate, s-a făcut de asemeni intr-un mod ne­satisfăcător. Filiala S.R.S.C. Bacău a pierdut din Vedere urmărirea unei laturi princi­pale din activitatea sa și anume asi­gurarea unui conținut și a unei cali­tăți corespunzătoare conferințelor. Deseori, conferințele nu au avut un caracter concret, mobilizator. Uneori, ele au fost prea lungi, plictisitoare, cu un limbaj greu accesibil maselor, nelocalizate. Din cauză că un număr de intelectuali capabili, competenți, nu au fost antrenați sau nu au răspuns la sarcina de a contribui la răspîndi­rea cunoștințelor politice și științifice în cadrul S.R.S.C., unii lectori au ți­nut conferințe pentru care nu erau suficient de pregătiți, de calificați. A­­ceasta, ca și insuficienta preocupare a subfilialelor S.R.S.C. în vederea bu­nei pregătiri a lectorilor înainte de a pleca pe teren pentru a ține confe­rințe, a contribuit de asemenea la expunerea conferințelor la un nivel scăzut. In unele cazuri, din cauza in­suficientei pregătiri a lectorilor, cu o­­cazia expunerii conferințelor, s-au strecurat unele confuzii, deformări științifice. De pildă, la întreprinderea pentru colectarea metalelor din Ba­cău, cu prilejul expunerii conferinței „Există viață pe planeta Marte?” lec­torul a dat explicații greșite, neștiin­­țifice, asupra existenței vieții pe pla­neta Marte. De asemeni, unele subfi­liale S.R.S.C. nu au muncit așa cum se cuvine pentru răspîndirea cunoștin­țelor politice și științifice în rîndul maselor. De pildă, subfiliala S.R.S.C. Bacău nu acordă suficientă atenție desfășurării propagandei prin confe­rințe în toate întreprinderile orașului Bacău. La întreprinderea H.C.C. și „Proletarul”, de la începutul anului, nu a fost ținută nici o conferință pe linie de S.R.S.C. In multe locuri din regiunea noas­tră, intelectuali valoroși nu au fost antrenați de S.R.S.C. De altfel, nici conducerile organizațiilor de bază, co­­­mitetele de întreprindere, nu s-au­ preocupat de această problemă, igno­­rînd sprijinul prețios pe care l-ar putea da tehnicienii, inginerii, func­ționarii, la ridicarea nivelului politic și cultural al maselor prin ținerea de conferințe de calitate. In această muncă au fost de asemenea prea puțin antrenați agronomii, intelectualii de la sate etc. în scopul îmbunătățirii activității de răspîndire în mase a cunoștințe­lor politice, științifice. C. C. al P.M.R. a adoptat o hotărâre a cărei traducere în viață va duce la ridicarea la un nivel mai înalt a muncii de cultura­lizare a maselor. Filiala S.R.S.C. Bacău, urmărind traducerea în viață a obiectivelor a­­cestei hotărîri, trebuie să-și îmbună­tățească activitatea. Acest lucru va deveni pe deplin posibil dacă filiala se va bucura de sprijinul organelor de partid, de stat și sindicale. O sarcină principală a filialei S.R.S.C. este aceea de a intensifica și îmbunătăți propaganda agricolă prin conferințe, contribuind la cunoașterea și aplicarea metodelor înaintate ale agriculturii sovietice și a fruntașilor agriculturii noastre. Trebuie intensifi­cată de asemeni munca de răspîndi­re a cunoștințelor economice și teh­nice, a cunoștințelor în științelor naturii, combaterea domeniul super­stițiilor, a neadevărurilor și confuzii­lor răspîndite de dușmanul de clasă în rîndul maselor. Informarea oa­menilor muncii asupra problemelor internaționale, asupra luptei forțelor păcii, trebuie să fie de asemeni o preocupare de seamă a Filialei S.R.S.C. O atenție mai mare ca pînă acum trebuie să se dea asigurării conținutu­lui și calității corespunzătoare confe­rințelor. Filiala S.R.S.C. Bacău trebuie să devină un factor tot mai însemnat de răspîndire a cunoștințelor politice și științifice, în scopul educării oa­menilor muncii din regiunea noastră. Ziarul „Steagul roșu“, în colabora­re cu Sfatul popular regional orga­nizează în cinstea zilei de 23 August UN CONCURS LITERAR Concursul se organizează pentru genurile : poezie, reportaj literar, schiță și foileton satiric. Tematica lucrări­lor trebuie să fie în legătură cu­­ realizările regimului democrat-popular : prietenia romîno-sovietică și aju­torul acordat țării noastre de către U.R.S.S. în lupta eroică a poporului nostru sub conducerea P.M.R. pentru construirea socialismului și pentru pace. Cele mai bune lucrări vor căpăta premii și vor fi publicate în ziarul nostru. ■)" Se vor acorda următoarele premii: Pentru poezie: Premiul I — 600 lei, premiul I — 400 lei, premiul I — 300 lei. *" Pentru reportaj literar, schiță, scenetă: Premiul I — 600 lei, premiul I­ I­I — 400 lei, premiul III — 309 lei. Pentru foileton : Premiul I — 500 lei, premiul II — Ion ipî. Se vor acorda de asemenea cinci mențiuni de cite 209 lei. Lucrările trebuie trimise în plic închis pe adresa ziarului (Bacău, str. I. V. Stalin nr. 16) pînă la data de 1 august, avînd mențiunea pe nlic „pentru concurs“. i j Informații suplimentare se pot căpăta la redacție in fiecare zi între­­ orele 17—20. 1 j Expunere despre lucrările Conferinței de la Geneva In cadrul ciclului de conferințe tra­­tînd probleme internaționale — ini­țiate de comitetul regional de partid — în sala cinematografului fabricii de postav Buhuși, zilele trecute tovară­șul Calimandric Aurel, secretar al Co­mitetului regional de partid Bacău, a vorbit despre lucrările conferinței de la Geneva. Cei peste 400 de oameni ai muncii prezenți în sală au urmărit cu viu interes expunerea. ...... In examen Astăzi, elevii școlii medii de zece ani din orașul Piatra Neamț au exa­men la fizică. Primul elev care a fost chemat pentru a fi examinat este Ioan Crețu. Acesta ia un bilet și trece la tablă. Liniștit, demonstrează la ta­blă lucrarea. După el urmează alți e­­levi, care răspund de asemenea bine. Pregătirea prealabilă a elevilor își spune acum cuvîntul. Chiar unii mai­ slabi in timpul anului, dar care­ au depus în ultimul timp o muncă stă­ruitoare culeg acum roade. Printre a­­ceștia se numără și loan Crețu și Mi­­hai Timofte, Fîrtățeș Constantin și în întomonul stamol . Cea de a­­ doua sesiune a Sfatului popular al raionului Tg. Ocna (pag. 2-a) Trebuie îmbunătățită munca de răs­­pîndire a cunoștințelor științifice și culturale în întreprinderile din ora­șul Bacău (pag. 2-a) Despre gazetele­­ de perete din ora­șul Buhuși (pag. 3-a) Cadrele­­ didactice de pe valea Tro­­tușului își ridică nivelul profesional (pag. 3-a) Acolo­­ unde exista preocupare pen­tru buna îngrijire, a culturilor (pag. 3-a) SPORT (pag. 3-a) Sfaturi agrotehnice . Să luptăm îm­potriva bolilor legumelor (pag. 3-a) Al XI-lea Congres al Sindicatelor­­ din U.R.S..S. — Mesajul de salut al C. C. al P.C.U.S. și al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. ; Raportul pre­zentat de N. M. Șvernic (pag. 4-a) De pe întinsul regiunii Expoziția închinată R.S.§. Ucrainene Cu prilejul sărbătoririi celei de a 300-a aniversări de la reunirea Ucrai­nei cu Rusia, la casa raională de cul­tură din orașul Piatra Neamț s-a des­chis expoziția: „Imagini din viața fe­ricită a poporului ucrainean“. In zecile de tablouri și fotografii expuse, vizitatorii expoziției au prile­jul să vadă dezvoltarea R.S.S. Ucrai­nene de la revoluția socialistă și pînă în zilele noastre. De asemenea pot fi văzute fotografii și tablouri care în­fățișează munca poporului ucrainean pentru dezvoltarea economiei naționale și realizările pe care acesta le obține în direcția creșterii bunei stări ma­teriale și culturale. Chiar din ziua deschiderii, expozi­ția a fost vizitată de un număr mare de oameni ai muncii. Acolo de unde o Dimineață senină de vară. Cu sa­tele pe umeri, membrii echipelor în care muncesc tinerii­ de la gospodă­ria colectivă din Tamași pornesc la cîmp. Intr-un anumit loc tinerii se despart. O echipă o ia spre locul unde sînt semănate culturile d­e sfeclă, iar cealaltă se Îndreaptă spre grădina de legume și zarzavaturi. Prima echipă care a început munca este aceea ce prășește sfecla. Utemis­­tele Colac Veta și Aniței Maria, mî­­nuiesc cu repeziciune sapele. Și ce­lelalte utemiste se întrec la prășit, muncind la fel de bine. N-au trecut decit puține zile de cînd utemiștii de aici chemînd la în­trecere toate celelalte organizații UTM din gospodăriile colective din regiune, s-au angajat să ridice producția la sfecla de zahăr și furajeră cu 409 kg. la hectar, prin executarea la timp a prășitului și păzirea culturilor de dău­nători, și rezultatele au început să se arate. In numai zece zile harnicii ute­­miști au reușit să prășească 10 ha. sfeclă de zahăr, 10 ha. floarea-soare­­lui, 4,50 ha, cartofi etc. * Echipa condusă de utemista Avădă­­nei Augustina, lucrează la grădina de legume și zarzavaturi. Utemiștii din această echipă au transplantat o mare parte din răsadurile de legume încă în urmă cu cîteva săptămîni. Datorită acestui fapt ei reușesc acum să-și desfășoare munca mai organizat. O parte din tineri prășesc legumele ră­sădite, alții răsădesc alte fire, în timp ce ceilalți încarcă căruțele cu ridichi, spanac și ceapă pe care le trimit pe piața orașului. Pentru a traduce în viață angaja­mentele luate, utemiștii nu precupe­țesc nici un efort. Chemînd la între­cere pe ceilalți tineri din gospodăriile colective ei și-au propus ca în loc de 15.000 kg. legume și zarzavaturi la pornit întrecerea ha. cît prevede sarcina de plan să realizeze 18.000 kg. la hectar. Și iată-i muncind pentru ducerea la îndeplinire a acestui angajament. Utemista Bocu Ana zmulge buruienile care au crescut în jurul cepei, în timp ce Maria Pas­cal privind rădăcinoasele, se uită cu atenție la frunze pentru a vedea dacă nu cumva se găsesc urme ale gindacului bălos. Fiecare utemist mun­cește cu suflet, pentru sporirea pro­ducției de legume și zarzavaturi. * Chemarea la întrecere lansată de către organizația de bază U.T.M. a însuflețit și pe cei în vîrstă. Ei spri­jină ducerea la îndeplinire a obiecti­velor propuse. Intr-o zi colectiviștii au observat că țeava de ciment prin care se scurge apa ce se folosește la udatul gradinei de zarzavat, s-a stricat. Atunci Ion Moisă și Petrică Hurmuzache n-au mai șovăit. Au început munca și au curățit întregul canal. Mai erau de astupat doar unele găuri cu pietre și scînduri, cînd s-au auzit primele tu­nete. — Ce facem Ioane ? — Terminăm treaba! Cămășile scăldate de ploaie s-au fă­cut una cu trupurile colectiviștilor dar munca nu a cunoscut oprire. în același timp alți colectiviști au săpat șanțul ce leagă pîrăul Tamași de ca­nalul curățit de cei doi colectiviști. In numai cîteva ore ei au săpat 200 metri de șanț ce duce la canal. In acest fel, s-a reușit să se mărească debitul de apă necesar grădinei de zarzavat. Acestea sînt numai cîteva aspecte care arată hotărîrea utemiștilor de la gospodăria colectivă din Tama și de a traduce în viață angajamentele luate în întrecerea ce care au lansat-o. C. CALMAM ★ Cinematograf în aer lli­er La sfîrșitul lunii trecute s-a redes­chis cinematograful de vară din ora­șul Bacău. Reamenajată și dotată cu două aparate d­e proiecție moderne, grădina a devenit neîncăpătoare, deși numără 800 de locuri. In fiecare seară, atunci cînd timpul este favorabil, oamenii muncii din orașul nostru au posibilitatea să vi­zioneze filme în aer liber. Stirpea © feyrulenii. Țăranii muncitori din comuna Că­­r­ciulești, raionul Piatra Neamț, mun­­­­cesc cu rîvnă la plivitul și prășitul culturilor de buruieni. Ei știu că prin aceasta ajută plantelor să se dezvolte, să crească producția la hec­tar. Țărani muncitori cum sunt: Petre Mitrea, Teodorescu Gh., Grigoraș Te­odor și alții sînt fruntași în muncile de îngrijire a culturilor. Pînă acum pe comună s-au plivit 559 ha. cu pă­­ioase, dintre care numai grîu 406 ha. In comună s-au efectuat și lucrări de îngrijire la culturile prășitoare. Astfel au fost prășite 87 ha. însămîntate cu porumb, 51 ha. cu sfeclă de zahăr precum și întinderi cultivate cu car­tofi, floarea-soarelui și altele. D.. MATEI, corespondent După pilda comuniștilor în comuna Zănești, în fruntea ac­țiunii de întreținere a culturilor se numără comuniștii: Mighiu Neculai, Gavrilescu Neculai și Dănilă Constan­tin al căror exemplu l-au urmat și Pimtilie Grigoriu, Grigore Pascaru, Apetrei Gh. Ion, Ion Ilie și alții. In prezent și ceilalți țărani muncitori din comună muncesc cu însuflețire la muncile de plivit și prășit culturi­le. Aceasta a făcut ca pe întreaga comună să fie plivite 471 ha. cu păioase, dintre care numai grîu de toamnă 248 hectare. De asemenea au fost prășite 2S2 ha. însămânțate cu porumb precum și suprafețe semă­nate cu floarea-soarelui, cartofi etc. C. APOSTOLESCU, coresp. FAPTE DE LAUDA ALE TINERILOR Ia întrecere pentru „cel mai bun îngrijitor de animale“ Răspunzînd chemării la întrecere­a licărului Ion Gâtlej de la G.A.S. Co­­țușca, regiunea Suceava, pentru obținerea titlului de „cel mai bun îngrijitor de animale“ un număr de 13 tineri care muncesc în acest sector din regiunea noastră s-au alăturat chemării. Printre cei care se stră­duiesc să-și ducă la înde­plinire angajamentele pen­tru cucerirea acestui titlu se numără și utemista Ma­ria Mareș, de la gospodăria agricolă colectivă din Ure­­cheni raionul Tg. Neamț. Ea a reușit printr-o îngrijire bună a păsărilor să reducă la zero mortalitatea lor. Jineri care muncesc în contul anilor viitori Tinerii utemiști care muncesc pe șantierul hidro­centralei de la Bicaz nu pre­cupețesc nici un efort în munca lor. Din cei 1769 de tineri antrenați în întrece­rea socialistă, peste 300 au semnat contracte de între­cere pe profesii. Ca un re­zultat al întrecerii socialiste numai în acest an un nu­măr de 560 de tineri dintre care: Ponea Dumitru, Gh. Silion, Maria Spătaru, Ana Ceaușu, și mulți alții au fost confirmați fruntași în producție. In aceeași pe­rioadă un număr de 25 a­­temiști au cîștigat titlu de fruntaș al întrecerii socia­liste. Mulți tineri care în mun­ca lor folosesc metode îna­intate au reușit — datorită depășirilor constatate de nor­mă — să lucreze în c­ontul anilor viitori. Astfel, un nu­măr de 9 tineri printre ca­re și dulgherul Petru Van­­cea, care s-a calificat pe șantier — lucrează în con­tul anului 1957. De aseme­nea un număr de 15 tineri muncesc în contul anului 1956, iar tineri ca Dumitru Dorneanu, Marcu Raicovici, Pașca Savin, Pașca Alexan­dru, Vasile Dodan și alții, lucrează acum în contul ul­timului an al cincinalului. Atemiștii sprijină campania agricolă Printre tinerii fruntași în campania muncilor agricole din acest an se numără și Maria Grădinara din Bodești raionul Piatra Neamț, Con­stantin Riglea din Păncești, raionul Bacău, Maria Ian­­culesc­u și Gh. Gherasim din Păstrăveni raionul Tg. Neamț ca și mulți alții. Cei peste 1800 de tineri care s-au organizat în peste 350 echipe, situîndu-se fruntași în muncile agricole de pri­măvară, muncesc și acum pentru a mobiliza pe țăra­nii muncitori la munca de întreținere a culturilor. In acest scop, tinerii folosesc din plin agitația vizuală. Așa, de pildă, ei au con­fecționat și afișat un nu­măr de peste 900 de lozinci care cheamă pe țăranii muncitori să muncească — însămânțând și întreținînd culturile la timp — pentru a spori producția agricolă la ha. Tinerii au scria de a­­semenea peste 1800 de ar­­ticole la gazetele de perete, cît și corespondențe la zia­rele centrale și locale în care sunt popularizate reali­zările și criticate rămâneri­le în urmă. Realizările textiliștilor Brigada păcii condusă de atomistul Balica Emil, care muncește la ringuri în fila­tura nouă a fabricii de pos­­cav Buhuși nu precupețește nici un efort în îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan. In cursul lunii trecu­te, de pildă, ea și-a depășit sarcinile de plan cu 13,4 la sută. Atemistele Hanganu Aurica și Haișu Aglaia au contribuit din plin la depă­șirea planului pe brigadă. O depășire de 10,4 la sută a obținut-o în cursul lunii trecute și brigada U.T.M. condusă de atemista Cojo­­caru Aurica care muncește în acelaș sector. Filaturiștii din brigada VI-a U.T.M. condusă de Tu­tu Gheorghe au reușit de asemenea să-și întreacă sarcinile de plan cu 7,8 la sută. Muraru Ion și Marin Aneta care și-au întrecut sarcinile de plan cu 7,8 la sută. Muraru Ion și Marin Aneta care și-au întrecut normele cu câte 17 la sută se numără printre fruntași. Asemenea realizări obținu­te de tineri ca și de celalți muncitori din sector au fă­cut ca planul pe întreg sec­torul să fie îndeplinit în luna trecută în proporție de 100,5 la sută. Plantări de pueti Cu a­vânt au pornit at­ e­­misiSi din regiunea noastră la acțiunea de plantare a puieților. Munca rodnică­­ depusă de sutele de tineri a făcut ca pe întreaga regiu­ne să se planteze 675.000 de puieți. In primele rân­duri pentru obținerea aces­tui succes au stat utemiștii din comuna Tulgheș raio­nul Ceahlău, care împreună cu pionierii din comună, au plantat 70.000 puieți. Și u­­temiștii din comuna Ruptu­ra raionul Buhuși, au reu­șit să planteze peste 40.000 de puieți, iar cei din Comă­­nești au plantat 17­00 de puieți. Cantități sporite produse industriale pentru țărănimea muncitoare as Anul acesta statul pune la dispo­ziția țărănimii muncitoare prin coope­rativele de aprovizionare și desfacere cantități mult sporite de mărfuri in­dustriale de larg consum și alte pro­duse necesare dezvoltării gospodăriei agricole. O atenție deosebită s-a a­­cordat creșterii volumului de mărfuri ce se distribuie prin comerțul de în­­tîmpinare în vederea cointeresării ță­ranilor muncitori la creșterea, îngră­­șarea și livrarea de animale și produse animale, statului, la contractarea și cultivarea plantelor tehnice și valori­ficarea surplusului de produse agri­cole prin cooperative. In semestrul I al acestui an, volumul mărfurilor dis­tribuite țăranilor muncitori prin co­merțul de întîmpinare este cu 58,8 la sută mai mare fată de perioada cores­punzătoare a anului trecut. Prin uni­tățile cooperatiste au fost desfăcute la sute cu peste 311 la sută mai mult rai­ord, cu peste 319 la sută mai mult sibir, cu peste 67 la sută mai mult loden, cu 21,7 la sută mai mult co­­vereot, cu peste 198 la sută mai multă sodă caustică, cu peste 259 la sută mai multă cherestea, o mare canti­tate de tablă galvanizată și alte mărfuri. Numai în regiunea Craiova s-a re­­partizat în semestrul 1 față de se­mestrul corespunzător al anului tre­cut, cu 511 la sută mai multă sodă caustică, cu 92,9 la sută mai multă tablă galvanizată, cu 339,4 la sută mai multă cherestea, cu 20,9 la sută mai multă țiglă, cu 81,4 la sută mai mult covercot, cu 255,6 la sută mai mult rai­ord, cu 73,9 la sută mai mult loden, cu 119,2 la sută mai mult si­bit etc. . Cantitățile de mărfuri industriale și de materiale de construcții reparti­zate unităților cooperatiste pentru co­merțul de întîmpinare au crescut în­ toate­ regiunile țării. In regiunea Cluj, de pildă, se distribuie in­ primul se­mestru al anului cu 239,3 la sută mai multă sodă caustică, cu 60 la sută mai multă tablă galvanizată, cu 647­ la sută mai multă cherestea, precum și alte mărfuri industriale în cantități ce întrec cu mult cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Cantități deosebit de mari de pro­duse industriale și materiale de con­strucții primesc de asemenea prin co­­merțul de întîmpinare și țărani mun­citori din regiunea Suceava, care în­cheie contracte cu statul pentru creș­terea, îngrășarea și livrarea de ani­male și produse animale, care cultivă plante tehnice și își valorifică produ­sele prin cooperative. In acest an țăranii muncitori se vor putea aproviziona prin comerțul de întîmpinare cu noi sortimente­­ de mărfuri care nu s-au vîndut în anii trecuți. De o grijă deosebită se bucură gos­podăriile agricole colective. In afară de celelalte mărfuri industriale și ma­teriale de construcții, pentru gospo­dăriile agricole colective fruntașe, la contractări și valorificări, s-au des­făcut pînă în prezent 20 autocamioa­ne de 2,5 tone, iar prin cooperativele sătești s-au pus la dispoziția gospo­dăriilor colective un număr de 40 mo­tociclete de 350 cmc. si 106 motoci­clete IFA de 125 cmc.­­ In vederea intensificării schimbului dintre oraș și sat întreprinderile in­dustriei ușoare produc­­ diferite măr­furi destinate satelor. Planul de re­partizare prevede ca în primul se­mestru al acestui an industria ușoară să livreze Centrocoop-ului pentru a se desface în cadrul comerțului de în­tîmpinare peste 80.600 perechi de bocanci cu talpă de bovine, 26.738 pe­rechi de cizme din piele, 221.800 pe­rechi sandale, 13.200 perechi pantofi, precum și importante cantități de cizmulițe de cauciuc pentru femei, sa­boți etc. (Agerpres) ★ Noi construcții de locuințe pentru muncitorii agricoli Pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit ale muncitorilor agricoli, sta­tul nostru democrat popular investeș­te în fiecare an sume importante.­­Din 1949 și pînă acum, în gospodăriile agricole de stat, în S.M.T.-uri și în stațiunile experimentale s-au construit 591 locuințe colective și grupuri sociale. In locuințele construite sânt cazați 29.500 de muncitori agricoli. S-au construit de asemenea 73 băi, 112 localuri noi de cantine și alte clădiri­­ de interes social-cultural. S-au ri­dicat de asemenea numeroase locu­ințe individuale pentru muncitorii cu familie. Numai anul trecut, au fost date în folosință 104 clădiri pen­tru locuințe individuale, cu câte două apartamente fiecare. Construc­țiile altor 738 clădiri pentru locuințe individuale au fost începute în anul 1953 și vor fi terminate anul acesta. Vor fi terminate de asemenea și 138 grupuri sociale cu o capacitate de 50 locuri fiecare pentru muncitori n­ecă­­sătoriți. In anul 1954 se va începe construc­ția unui număr de 743 de clădiri pen­­tru locuințe individuale cu cîte două apartamente, 59 locuințe colec­tive, 101 localuri noi de cantine, pre­cum și alte construcții sociale, ca: băi, dispensare și altele. "(Agerpres)

Next