Steagul Roşu, iulie 1954 (Anul 9, nr. 457-483)

1954-07-22 / nr. 475

T 1 < mlI Nr. 475 (1954) Din experiența g­azetelor de perete sătești Oameni și fapte în gazetele de perete din comuna Roșiori a intrat în obiceiul colectiviștilor din comuna Roșiori ca duminicile să urmărească cu mai multă atenție ga­zeta de perete. Unii fac haz pe sea­ma celor criticați, alții se mai supără, dar­ pipă la urmă discuțiile devin in­teresante, aprinse. Intr-adevăr, gazeta de perete de la G.A.G. „7 Noiembrie“ din comuna Roșiori, este atrăgătoare, interesantă și, de aceea colectiviștii urmăresc ac­tivitatea ei cu deosebit interes. Iată cnteva aspecte ale activității acesteia. έn ultimul număr, sânt publicate și două caricaturi: una satirizează de­lăsarea în muncă a tovarășei Maria Iosub, responsabilă a colțului roșu. Cealaltă caricatură, critică organizația de bază P.M.R. și U.T.M. pentru lipsa manifestată în amenajarea terenului de sport pe care l-au năpădit buruie­nile. Tovarășul Gh. Iosub scrie în artico­lul său publicat în gazetă, despre im­portanța campaniei de recoltare și treieriș. In acest articol, colectiviștii sunt chemați să nu precupețească nici un efort în bătălia pentru asigurarea hranei poporului muncitor. Mai atrăgător, mai interesant, este articolul semnat de atemistul Vasile Bedreagă. El cheamă pe utemiști să urmeze exemplul comuniștilor Maria Dingă, Alexandru Vieru, Nicolae Juncu­, care s-au evidențiat în între­ținerea culturilor și în prezent își de­pășesc zilnic norma de lucru. „Sunt în gospodăria noastră colectivă ute­miști — se spune în articol — cum ar fi Vasile Băisan și alții, care mun­cesc cu suflet pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan“. Dar ar­ticolul înfierează și atitudinea nedem­nă a unor colectiviști față de muncă, față de avutul obștesc. Iată-i pe co­lectiviștii cinstiți, harnici, urmărind în gazetă numele celor care nu se a­­chită de sarcini: „...Anica Palade, Constantin Onofrei“. — Rușine din partea lor, grăiește colectivistul fruntaș Nicolae Juncu. — Bă facem o adunare și să-i muș­­tr­uluim aspru, propune una dintre co­lectiviste. Combativitatea și modul atractiv, viu, în care este scrisă această ga­zetă, precum și faptul că ea se ocupă de viața de zi cu zi a colectivului, contribuie la mobilizarea colectiviști­lor la lupta pentru întărirea gospo­dăriei. Această gazetă de perete și-a îm­bogățit activitatea și conținutul da­torită faptului că colectivul de redac­ție, îndrumat și ajutat de biroul or­ganizației de bază, a atras în rgunca de scoatere a gazetei, un număr în­semnat de colectiviști. Acolo unde lipsește con­ rodii și sprijinul în muncă Țăranii muncitori din satul Roșiori nu au posibilitatea să urmărească prin gazeta de perete realizările și lipsu­rile din satul lor, felul cum ei mu­n­­casc pentru a traduce în viață hotă­rî­rile partidului și guvernului. Răsfoind dosarul gazetei de perete din acest sat, poți observa că ea a avut înainte o activitate mulțumi­toare. In numerele anterioare au fost publicate articole care vorbeau des­pre însămînțatul in cuiburi așezate în pătrat. In numărul din luna iunie, în articolele semnate de tov. Grigore Hurmuzache și Gh. Pintilie, sînt scoase în evidență realizări și ce me­tode trebuie aplicate în întreținerea culturilor. Intr-un alt articol, sunt popularizați unii țărani muncitori ca: Petre Stanciu, Ion Po­povici, I. Huzum, care și-au valorificat produsele prin cooperative. In ultimul timp, colectivul gazetei de perete muncește tot mai slab. A­­cum cînd oamenii muncii din sate sînt antrenați în bătălia pentru recol­tat și treieriș, gazeta se ocupă prea pu­țin de această importantă proble­mă. Tovarășul secretar al organizației de bază din acest sat, Gheorghe Gh. Rusu, n-a mai instruit si controlat colectivul de redacție al gazetei de perete, din anul trecut. De aceea, co­lectivul iși desfășoară munca neor­ganizat, fără plan. Nici tovarășul Gh. Rotaru, activist al comitetului raio­nal de partid care răspunde de co­muna Roșiori, nu se preocupă de îm­bunătățirea activității gazetei de pe­rete și — în general — de intensifi­carea muncii de agitație politică în această perioadă. ★ Chemarea colectivelor de redacție ale gazetelor de perete de la fabrica :,Proletarul“-Bacău, S.M.T.-Bacău și G.A.C. Părincea, trebuie să constituie un punct de plecare în îmbunătățirea activității gazetelor de perete. Orga­nizațiile de bază și în primul rînd se­cretarii acestora, precum și comitetele executive ale sfaturilor populare, au datoria să îndrume și să ajute prac­tic colectivele de redacție ale gaze­telor de perete pentru a deveni ade­vărate tribune ale Oamenilor muncii. C. MUTICĂ Cămi­nul cultural din Onești trebuie să-și îmbunătățească activitatea In centrul comunei Onești se înalță o clădire mare, frumoasă. Este că­minul cultural. Dacă despre înfăți­șarea exterioară a căminului cultural din Onești se pot rosti cuvinte de laudă, nu același lucru se poate spune despre activitatea artistică. Deși sunt destule posibilități, de multă vreme căminul cultural Onești duce o activitate extrem din de nesatisfăcâtoare. In ultimele luni nu s-au ținut decit cîteva conferințe ex­puse de altfel, de același conferențiar. In afară de aceasta, au fost prezen­tate doar unele spectacole cinemato­grafice. Și la celelalte cămine culturale din scmună, activitatea lîncezește. In sa­tele Buciumi și mai ales în Slobozia, activitatea în scopul ridicării nivelu­lui cultural al țăranilor muncitori este înlocuită prin organizarea de hori și baluri. In Slobozia, in trimestrul II nu s-a citit nici o carte de la biblio­teca căminului cultural. învățătorul Gh. G­ihoc, director al acestui cămin cultural, nu se interesează deloc de bu­nul mers al muncii. El se ocupă de multe lucruri — printre care cu multă pasiune de pescuit— numai de cămin nu se prea interesează. Lucrurile stau în felul acesta în Onești din cauză că secția culturală a sfatului popular raional, sfatul popular comunal, organizația de bază dovedesc o lipsă totală de nepăsare față de activitatea culturală. De la, secția culturală a sfatului popular raional nu a mai­ venit nimeni de multă vreme pentru a controla și ajuta în muncă. Interiorul căminului cultural amin­tește cît se poate de bine de o casă de mult nelocuită. Tavanul pătat de apa­­ ploilor care pătrunde prin aco­perișul spart, pereții murdari, coșco­viți, praful, neorînduiala, totul din jur vorbește despre lipsa de grijă pentru buna gospodărire a căminului cultu­ral. In sala de șah nu există nici o masă. Intr-una din încăperile cămi­nului cultural stau una peste alta bănci. Cu îngăduința sfatului popular comunal, această încăpere a servit drept sală de clasă pînă la închide­rea­ anului școlar. Din aceeași „îngă­duință“ a sfatului popular comunal (președinte Gh. Filip), altă­ încăpere a fost transformată în centru de co­lectare a linii. Cadrele didactice din comuna Onești ignorează sarcina de a contribui la luminarea oamenilor muncii, fiind străine de activitatea culturală. Se pune întrebarea, pînă cînd sec­ția culturală a sfatului popular raio­nal va îngădui ca în această comună, activitatea culturală să lîntezească ? Este de datoria sfatului popular raional de a lua de Îndată măsuri și de a trage la răspundere pe acei care se fac vinovați de asftel de încălcări. M. DASCALU In atenția secretarilor organizațiilor de bază In perioada 19—25 iulie a.c. instruirea agitatorilor se va face pe baza ur­mătoarelor articole: „Energia anemică în slujba omului“ (Contemporanul nr. 29 (406) din 16 iulie 1954). „Din experiența muncii unei agitatoare „Pentru pace trainică, pentru democrație populară” nr. 29 (297) din 16 iulie 1954). DIRECȚIA REGIONALA P.T.T.R. BA CAU ANUNT Telefonul de domiciliu se poate instala ușor, făcînd cerere la oficiile noastre P.T.T.R. Folosiți de la domiciliu și cabină serviciile noastre telefonice. Conv. urgente, fulger, taxă inversă, înțele­gere­ la Comenzile cu aviz pot fi efectuate orice oră din zi. Comenzile convorbirilor cu aviz trebuie făcute cu cel puțin 6 ore înaintea orei fixa­te pentru convorbiri. Serviciile de telefon și telegraf vă stau la­ dispoziție cu mijloace rapide și sigure. Folosiți cu încredere serviciile noastre de telefon și telegraf care vă stau la dispoziție la orice oră din zi și noapte, 0 5 T­V, a­­­n­t; -R­n­s­n 10 ani de la eliberarea Poloniei La uzina metalurgică Lenin Cu prilejul celei de a 30-a comemo­rări a morții lui V. I. Lenin, guvernul polonez, a adoptat o hotărâre de a da combinatului metalurgic Nowa Huta numele de uzina metalurgică „Lenin“. Uzina metalurgică „Lenin“ este cea mai mare construcție industrială din Polonia. Numărul muncitorilor și in­ginerilor care lucrează de patru ani la construirea uzinei depășește cifra de 15.000 și este în continuă creștere. Polonia a putut începe această u­­riașă construcție numai datorită aju­torului generos acordat de Uniunea Sovietică. Toate mașinile și întregul utilaj al combinatului este executat în uzinele sovietice. Documentarea tehnică este opera inginerilor sovie­tici. Uzina metalurgică „Lenin“ se con­struiește într-o regiune care pînă în prezent este relativ slab industriali­zată. Ea va constitui astfel o pîrghie pentru ridicarea nivelului de trai al populației locale, care găsind la Nowa Huta de lucru, va avea posibilitatea să-și ridic­e calificarea și nivelul ma­terial și cultural. în Noul combinat metalurgic se înalță apropiere de Cracovia — vechea capitală a Poloniei, oraș cu valoroase monum­ente istorice, însă aproape complet lipsit de întreprinderi indus­triale. Uzina metalurgică „Lepin“ cuprinde de fapt două construcții cu totul di­ferite și anume­: uriașul obiectiv in­dustrial —­ uzina metalurgică și un oraș modern pentru 100.000 locuitori, în care în prezent locuiesc construc­torii, iar­ mai tirziu se vor instala muncitorii combinatului. Abia după ce în noul oraș Nowa Huta s-au înărțat locuințe pentru 10.0­00 locuitori, a început construirea uzinei propriu zise. Aceasta este un uriaș combinat metalurgic, cuprinzînd cîteva furnale înalte, cele mai mari din toată Polonia, o oțelărie înzestrată cu cele mai moderne cuptoare Martin, o secție de laminat, o cocserie, o u­­zină chimică și o fabrică de ciment, care va prelucra zgura provenită din furnalele înalte. Totodată se constru­iesc mari ateliere mecanice, o centrală electrică care va fi una din cele mai mari di­n întreaga Polonie și portul pe Vistula — unul din cele mai mari porturi fluviale din țară. Vedere parțială a orașului Nowa Huta __________________________________________________________ Crește numărul cooperativelor agricole de producție In R. P. Polonă crește permanent numărul cooperativelor agricole de producție. De curînd, în voevodatul Rzieszow au fost înființate opt noi cooperative agricole de producție, numărul total al cooperativelor din acest voevodat ajungind la 337. In satul Raciborow a fost înființată cea de a 300-a cooperativă agricolă de producție din voevodatul Lodz. In voevodatul Gdansk, au fost în­ființate alte zece cooperative agricole de producție, numărul total al aces­tora ajungind la 368. Intr-o singură lună, în Silezia infe­rioară au fost înființate 23 noi coo­perative agricole de producție, nu­mărul lor total ajungind la 1.551. Comitetele de organizare din voe­vodatul Olsztyn desfășoară o activi­tate din ce în ce mai intensă în orga­nizarea cooperativelor agricole de producție. In prima jumătate a lunii iunie, au fost înființate aici 12 noi cooperative agricole de producție. In iunie, în voevodatul Bydgoszcz au luat ființă 28 noi cooperative agri­cole de producție. In raionul Brod­­nica, unde există în prezent 45 coo­perative agricole de producție, dez­voltarea mișcării cooperatiste la sate se datorește, în cea mai mare parte popularizării succeselor obținute de ve­chile cooperative agricole de producție. Țăranii muncitori din satele învecinate participă la mitingurile organizate de membrii cooperativelor agricole de producție, iau parte la excursii orga­nizate la cooperativele fruntașe și cer sfaturi de la membrii cooperati­velor, privitor la diferite probleme. In 1154 spațiul locativ va crește considerabil Partidul și guvernul polonez mani­festă o permanentă­ grijă pentru bu­năstarea oamenilor muncii. Anual sunt alocate sume importante pentru construirea de noi locuințe, sunt date în folosință numeroase clădiri pentru scopuri sociale și sunt alocate sume din ce în ce mai mari pentru repa­rarea locuințelor și altor clădiri. In 1954, întreprinderile de construc­ții și finisaj au mari sarcini de înde­plinit în ceea ce privește repararea locuințelor. Planul de reparații capitale a lo­cuințelor prevede o­ sporire a volumu­lui reparațiilor cu 56 la sută față de 1953, ceea ce necesită o sporire a in­vestițiilor de la 533.500.000 zloți în 1953 la 835.500.000 de zloți In 1954. în 1955­ aceste investiții vor crește și mai mult atingând cifra de 1.120.000.000 zloți. In 1953 au fost reparate 424.200 de case de locuit, iar in 1954 numă­rul lor va crește pînă la 711.700. O trăsătură caracteristică a planului de reparații­ capitale pe anul 1954 este exigența deosebită pentru calitatea executării lor. Orașul Varșovia prezintă un exem­plu grăitor de creștere a numărului de locuințe reparate. Dacă în 1952 la Varșovia au fost reparate 1­ 0­71 de clădiri cu 40.861 de camere, anul a­­cesta vor fi reparate 2.913 clădiri cu 60.853 de camere. ?ns<? 3-a). Pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii în orașele, satele și cooperativele a­­gricole de producție din întreaga R. P. Polonă, sunt date în folosință diferite tipuri de centre de deservire a nevoi­lor de trai ale populației, instituții cu caracter social și sanitar. Pentru a­­nul acesta se prevede înființarea a 11.000 centre de acest fel. In întreprinderile industriale din voevodatul Lodz au fost înființate nu­­meroase centre sanitare. In primul­­ trimestru al acestui an­, in voevodatul Opole au fost reparate peste 5.600 camere de locuit și pînă la sfârșitul anului se vor efectua re­parații la alte 18.000 camere de lo­cuit. In ultimii ani, în orașele și așeză­­rile muncitorești din voevodatul Kielce au fost instalate peste 20 km. de conducte de apă curentă și mai mulți kilometri de conductă de cana­­­­lizare în aproximativ 1.600 aparta­mente, au fost pavate străzi pe o dis­tanță de 16 km, și s-au construit trei poduri cu carcasă de beton. Din anul 195­0 au fost reparate aproximativ 30.000 camere de locuit. In orașele Kielce și Radom au fost puse în func­țiune linii orășenești de autobuse. In voevodatul Rzeswów, care îna­inte de război a fost neglijat în ceea ce privește serviciile publice, s-au fă­cut numeroase investiții. Printre al­tele, suprafața parcurilor și piețelor a crescut cu peste 40 ha. și au fost instalate 20 km. conducte de apă cu­rentă. In numeroase centre din acest va ©e­vodat se învestesc sume considera­­bile în vederea îmbunătățirii siste­­mului de alimentare a populației cu apă potabilă. Rețeaua de canalizare din orașele Jelenia Gora, Dzierzoniew, Boleslawiec și alte orașe, se dezvol­tă continuu. De curînd s-au instalat 8 km. de conducte între orașele Swid­­lska și Swiebodzice (voevodatul Wro­claw). In orașul Cracovia au fost termi­nate lucrările de extindere a sistemu­lui de canalizare de pe malul sting al Vistulei. In orașul Bydgoszcz se lu­crează în prezent la construirea două poduri peste rîul Brda. Ele vor a lega centrul orașului de cartierele de pe malul drept și vor contribui în mare măsură la îmbunătățirea trans­portului în acest oraș. Anul acesta, la Varșovia s-a insta­lat apă curentă în aproximativ 200 de clădiri, iar în alte 100 de clădiri s-au executat lucrări de canalizare. Astfel, rețeaua de apă curentă a spo­rit cu 5,5 km., iar rețeaua de cana­lizare cu 4 km. Totodată a fost dată in exploatare prima secțiune de 3,5 km. a unei noi conducte de apă caldă. Aceasta a fost încercată încă în luna octombrie a anului trecut și a ali­mentat cu apă caldă 21 clădiri mari, printre care și Palatul Culturii Științei. Specialiștii sovietici au acor­și dat un prețios ajutor. Datorită ajutorului tehnicienilor sío­vietici, uzina electrică din Varșovia poate furniza în prezent apă caldă apartamentelor și așezărilor muncito­rești din Varșovia. In cursul anului acesta rețeaua de apă caldă din Varșovia se va extinde considerabil, iar­ lungimea totală a conductei principale va crește cu cîțiva zeci de kilometri. (P.A.P.j oul acesta poporul polonez lătu­­­rește cea de a 10-a aniversare a isterii Poloniei. La 22 iulie 1944 un ul polonez Chelm, îndată d­upa e­­­area lui de către Armata Sovie­­a luat ființă Comitetul polonez eliberare națională, primul­­ gu­­i popular din istoria Poloniei ictoria plină de glorie repurtata Uniunea Sovietică asupra Germa­­nitleriste a adus eliberarea deri­ig, a poporului polonez, care stat astfel posibilitatea de a con-­a­i o Polonie liberă și independenta. . Istoria oricărei națiuni. 10 ani reprezintă o perioadă prea înde­­­ată. De aceea succesele obținute toporul polonez in dezvoltarea te­­rmiei si culturii naționale. In in­­tea suveranității și independenței ului polonez sunt cu atît mai im­­ante, mai remarcabile, ironia dinainte de război era înapoiată din punct d­e vedere p­ornic. Această situație era în m­a­­năsură o consecință a dominației tariștilor străini în economia tă­ Aceștia se îmbogățeau din ex­­tarea oamenilor muncii din no­­l, adunînd profituri uriașe și ja­­d' bogățiile nationale ale țarii', al. capitaliștii Străini scoteau din nia sub formă de profituri, a­­,pe 400 milioane de zloți. ;erea populară a înfăptuit națio­­narea principalelor ramuri ale eco­­lei și a izgonit De capitaliștii stră- Economia Poloniei a început să­ezvolte planificat în interesul po­­ilui polonez. ■imul plan trienal de refacere și citare a economiei naționale a îndeplinit cu succes în 1949. In , oamenii muncii din Polonia au­­it la dezvoltarea continua a eco_­­îei pe baza planului de șase ani. ■aducerea în viață a acestor pla­­situează Polonia în rîndul țări­­d­ezvoltate din punct de vedere strict. Extracția cărbunelui a de­si de peste două ori nivelul dina­­de război, producția de energie trică — de­­ peste trei ori, pro­ra de otel de 2.5 ori. In ceea ce este extracția cărbunelui. Polonia dă locul al cincilea din lume. _­n indice grăitor al dezvoltării vi­­ziale a Poloniei îl constituie fap­­tă la începutul anului1 1954, pro­ducția industrială pe cap de locuitor a depășit nivelul dinainte de război de 4,8 ori. Din punct de vedere al volumului producției industriale, Po­lonia a întrecut Italia și s-a apropiat foarte mult de volumul producției in­dustriale a Franței. In anii puterii populare, in Polonia a luat ființă industria constructoare de vapoare, industria constructoare de­ automobile, industria constructoa­re de tractoare, industria de rulmenți, industria constructoare de mașini­­unelte grele, de mașini pentru indus­tria extractivă, de aparate optice de precizie și altele. In anul curent in­dustria Poloniei a început fabrica­rea unor mașini agricole complexe cum sunt combinele cerealiere auto­­p­opulsate. Anul acesta la dispoziția industriei Poloniei va fi pus alumi­nium prod­us in tară. Potrivit planului de sase ani, în Polonia vor fi construite peste 1200 de obiective industriale! Ne putem face o imagine despre ritmul rapid al construcțiilor industriale d­acă ținem seamă, de pildă, de următoarea ci­fră: numai în cursul anului 1952 în Polonia au fost puse în funcțiune 450 noi întreprinderi industriale mari și mijlocii, înfăptuind planul de industrializa­re, planul de dezvoltare a industriei grele, puterea populară din Polonia extinde totodată producția mărfurilor de consum popular. In comparație cu nivelul dinainte de război, produc­ția de țesături de lină, de mătase și de bumbac calculată pe­ cap de lo­cuitor a crescut de 2—4 ori, produc­ția de zahăr — aproape de trei ori etc. In cursul acestor 10 ani au avut loc mari transformări și în satul polonez. Puterea populară a înfăptuit reforma agrară, de pe urma căreia au primit pămînt peste 500.000 familii țărănești. Stațiunile de mașini și tractoare ale statului al căror număr va atinge a­­nul acesta 460, ajută țărănimea la lucrările agricole. Agricultura Poloniei dispune astăzi de zeci de mii de tractoare. Față de anul 1945, numărul tractoarelor folo­site în agricultură a crescut, de peste cinci ori. Țăranii polonezi­ se unesc în mod liber consimțit în cooperative agricole de producție, ceea ce permi­te crearea unei mari agriculturi a­­vansate, pe baze socialiste. Dezvoltarea cu succes a economiei planificate a Polonn­ei, a permis pu­terii populare să ridice continuu ni­velul material și cultural de trai al maselor largi de oameni ai­ muncii. In timpul regimului burghez, armata șomerilor din orașele polone­ze ajun­gea la 1 milion de oameni. In Polonia populară nu există șomeri. Veniturile reale ale oamenilor munciii de la o­­rașe au crescut cu 40 la sută față de nivelul dinainte de război, iar ale populației sătești — cu 75 la sută. Pentru ultimii doi ani ai planului de șase ani, guvernul popular prevede ri­dicarea continuă a salariului real al muncitorilor și funcționarilor și creș­terea veniturilor țărănimii pruncitoare cu încă 15—20 la sută! Nivelul de trai al oamenilor muncii este ridicat nu numai prin mărirea salariului și a veniturilor personale ale țăranilor. Asistența medicală gra­tuită, învățămîntul gratuit, bursele a­­cordate studenților, biletele de sana­torii și case de odihnă, gratuite sau cu mari reduceri, acordate muncito­rilor, organizarea rețelei de cre­șe și grădinițe de copii — toate acestea sunt mpijloace de ridicare a nivelului de trai al populației muncitoare din R. P. Polonă. Alocările în vederea sa­tisfacerii acestor nevoi cresc an de an. Anul acesta, cheltuielile făcute de stat pentru acțiunilor sociale si cul­turale au crescut cu 2 miliarde de zloți față de anul trecut, ajungind la suma de 25.3 miliarde zloți. înainte de război in Polonia burghe­ză peste 23 la sută din locuitorii în vîrstă de peste 10 ani, erau analfa­beți. Puterea populară a lichidat a­­ceastă m­oștenire grea a trecutului. Pe­ntru copiii oamenilor muncii au fost deschise toate căile spre învăță­tură. Aproape 60 la suita din studen­ții școlilor superioare din Polonia sunt astăzi fii si fiice de muncitori si ță­rani­. înainte de război acest procent nu depășea 16 la sută. O dovadă gră­itoare a dezvoltării rapide a științei și culturii în Polonia populară este crearea în 1952 a Academiei de Știin­țe a R. P. Polone. Academia dispune de 32 de instituții de cercetări știin­țifice. In Polonia au luat o mare dezvol­­tare literatura si teatrul. cut în Polonia au funcționat Anul tre­84 de teatre — adică aproape de două ori mai multe decât înainte de război. Se dezvoltă și cinematografia R.P. Po­lone. La numai trei ani după elibera­rea țării, filmele poloneze rulau în 27 țări din lume. Un eveniment de cea mai mare im­­­portantă din cursul acestor 10 ani care s-au scurs, a fost adoptarea în 1952 a noii Constituții a Republicii Populare Polone. Noua Constituție a consfințit uriașele transformări social­­economice înfăptuite în țară în anii puterii populare, a consfințit cuceri­rile democratice ale poporului polo­­nez. Ea garantează­ cetățenilor din Polonia populară largi Libertăți poli­tice și consfințește dreptul fiecărui cetățean la muncă, la învățătură și la odihnă. Republica Populară Polonă — stat al muncitorilor și țăranilor — se ma­nifestă pe arena internațională ca un luptător pentru pace și colaborare internațională. Din primele zile de după eliberare, Polonia populară duce o politică de pace. In noua Constitu­ție a Republicii Populare Polone se arată că îndeplinind voința poporu­lui, organele puterii de stat au sarcina să lupte pentru întărirea prieteniei și colaborării între popoare, pentru pace. R. P. Polonă este legată printr-o trainică prietenie frățească de țările lagărului democratic și în primul rînd de Uniunea Sovietică. In această prie­tenie oamenii muncii din Polonia gă­sesc forțele și încrederea în înainta­rea cu succes pe calea spre socialism. Cea de a zecea aniversare a eliberării Poloniei de I. Lomko

Next