Steagul Roşu, iulie 1954 (Anul 9, nr. 457-483)
1954-07-22 / nr. 475
T 1 < mlI Nr. 475 (1954) Din experiența gazetelor de perete sătești Oameni și fapte în gazetele de perete din comuna Roșiori a intrat în obiceiul colectiviștilor din comuna Roșiori ca duminicile să urmărească cu mai multă atenție gazeta de perete. Unii fac haz pe seama celor criticați, alții se mai supără, dar pipă la urmă discuțiile devin interesante, aprinse. Intr-adevăr, gazeta de perete de la G.A.G. „7 Noiembrie“ din comuna Roșiori, este atrăgătoare, interesantă și, de aceea colectiviștii urmăresc activitatea ei cu deosebit interes. Iată cnteva aspecte ale activității acesteia. În ultimul număr, sânt publicate și două caricaturi: una satirizează delăsarea în muncă a tovarășei Maria Iosub, responsabilă a colțului roșu. Cealaltă caricatură, critică organizația de bază P.M.R. și U.T.M. pentru lipsa manifestată în amenajarea terenului de sport pe care l-au năpădit buruienile. Tovarășul Gh. Iosub scrie în articolul său publicat în gazetă, despre importanța campaniei de recoltare și treieriș. In acest articol, colectiviștii sunt chemați să nu precupețească nici un efort în bătălia pentru asigurarea hranei poporului muncitor. Mai atrăgător, mai interesant, este articolul semnat de atemistul Vasile Bedreagă. El cheamă pe utemiști să urmeze exemplul comuniștilor Maria Dingă, Alexandru Vieru, Nicolae Juncu, care s-au evidențiat în întreținerea culturilor și în prezent își depășesc zilnic norma de lucru. „Sunt în gospodăria noastră colectivă utemiști — se spune în articol — cum ar fi Vasile Băisan și alții, care muncesc cu suflet pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan“. Dar articolul înfierează și atitudinea nedemnă a unor colectiviști față de muncă, față de avutul obștesc. Iată-i pe colectiviștii cinstiți, harnici, urmărind în gazetă numele celor care nu se achită de sarcini: „...Anica Palade, Constantin Onofrei“. — Rușine din partea lor, grăiește colectivistul fruntaș Nicolae Juncu. — Bă facem o adunare și să-i muștruluim aspru, propune una dintre colectiviste. Combativitatea și modul atractiv, viu, în care este scrisă această gazetă, precum și faptul că ea se ocupă de viața de zi cu zi a colectivului, contribuie la mobilizarea colectiviștilor la lupta pentru întărirea gospodăriei. Această gazetă de perete și-a îmbogățit activitatea și conținutul datorită faptului că colectivul de redacție, îndrumat și ajutat de biroul organizației de bază, a atras în rgunca de scoatere a gazetei, un număr însemnat de colectiviști. Acolo unde lipsește con rodii și sprijinul în muncă Țăranii muncitori din satul Roșiori nu au posibilitatea să urmărească prin gazeta de perete realizările și lipsurile din satul lor, felul cum ei muncasc pentru a traduce în viață hotărîrile partidului și guvernului. Răsfoind dosarul gazetei de perete din acest sat, poți observa că ea a avut înainte o activitate mulțumitoare. In numerele anterioare au fost publicate articole care vorbeau despre însămînțatul in cuiburi așezate în pătrat. In numărul din luna iunie, în articolele semnate de tov. Grigore Hurmuzache și Gh. Pintilie, sînt scoase în evidență realizări și ce metode trebuie aplicate în întreținerea culturilor. Intr-un alt articol, sunt popularizați unii țărani muncitori ca: Petre Stanciu, Ion Popovici, I. Huzum, care și-au valorificat produsele prin cooperative. In ultimul timp, colectivul gazetei de perete muncește tot mai slab. Acum cînd oamenii muncii din sate sînt antrenați în bătălia pentru recoltat și treieriș, gazeta se ocupă prea puțin de această importantă problemă. Tovarășul secretar al organizației de bază din acest sat, Gheorghe Gh. Rusu, n-a mai instruit si controlat colectivul de redacție al gazetei de perete, din anul trecut. De aceea, colectivul iși desfășoară munca neorganizat, fără plan. Nici tovarășul Gh. Rotaru, activist al comitetului raional de partid care răspunde de comuna Roșiori, nu se preocupă de îmbunătățirea activității gazetei de perete și — în general — de intensificarea muncii de agitație politică în această perioadă. ★ Chemarea colectivelor de redacție ale gazetelor de perete de la fabrica :,Proletarul“-Bacău, S.M.T.-Bacău și G.A.C. Părincea, trebuie să constituie un punct de plecare în îmbunătățirea activității gazetelor de perete. Organizațiile de bază și în primul rînd secretarii acestora, precum și comitetele executive ale sfaturilor populare, au datoria să îndrume și să ajute practic colectivele de redacție ale gazetelor de perete pentru a deveni adevărate tribune ale Oamenilor muncii. C. MUTICĂ Căminul cultural din Onești trebuie să-și îmbunătățească activitatea In centrul comunei Onești se înalță o clădire mare, frumoasă. Este căminul cultural. Dacă despre înfățișarea exterioară a căminului cultural din Onești se pot rosti cuvinte de laudă, nu același lucru se poate spune despre activitatea artistică. Deși sunt destule posibilități, de multă vreme căminul cultural Onești duce o activitate extrem din de nesatisfăcâtoare. In ultimele luni nu s-au ținut decit cîteva conferințe expuse de altfel, de același conferențiar. In afară de aceasta, au fost prezentate doar unele spectacole cinematografice. Și la celelalte cămine culturale din scmună, activitatea lîncezește. In satele Buciumi și mai ales în Slobozia, activitatea în scopul ridicării nivelului cultural al țăranilor muncitori este înlocuită prin organizarea de hori și baluri. In Slobozia, in trimestrul II nu s-a citit nici o carte de la biblioteca căminului cultural. învățătorul Gh. Gihoc, director al acestui cămin cultural, nu se interesează deloc de bunul mers al muncii. El se ocupă de multe lucruri — printre care cu multă pasiune de pescuit— numai de cămin nu se prea interesează. Lucrurile stau în felul acesta în Onești din cauză că secția culturală a sfatului popular raional, sfatul popular comunal, organizația de bază dovedesc o lipsă totală de nepăsare față de activitatea culturală. De la, secția culturală a sfatului popular raional nu a mai venit nimeni de multă vreme pentru a controla și ajuta în muncă. Interiorul căminului cultural amintește cît se poate de bine de o casă de mult nelocuită. Tavanul pătat de apa ploilor care pătrunde prin acoperișul spart, pereții murdari, coșcoviți, praful, neorînduiala, totul din jur vorbește despre lipsa de grijă pentru buna gospodărire a căminului cultural. In sala de șah nu există nici o masă. Intr-una din încăperile căminului cultural stau una peste alta bănci. Cu îngăduința sfatului popular comunal, această încăpere a servit drept sală de clasă pînă la închiderea anului școlar. Din aceeași „îngăduință“ a sfatului popular comunal (președinte Gh. Filip), altă încăpere a fost transformată în centru de colectare a linii. Cadrele didactice din comuna Onești ignorează sarcina de a contribui la luminarea oamenilor muncii, fiind străine de activitatea culturală. Se pune întrebarea, pînă cînd secția culturală a sfatului popular raional va îngădui ca în această comună, activitatea culturală să lîntezească ? Este de datoria sfatului popular raional de a lua de Îndată măsuri și de a trage la răspundere pe acei care se fac vinovați de asftel de încălcări. M. DASCALU In atenția secretarilor organizațiilor de bază In perioada 19—25 iulie a.c. instruirea agitatorilor se va face pe baza următoarelor articole: „Energia anemică în slujba omului“ (Contemporanul nr. 29 (406) din 16 iulie 1954). „Din experiența muncii unei agitatoare „Pentru pace trainică, pentru democrație populară” nr. 29 (297) din 16 iulie 1954). DIRECȚIA REGIONALA P.T.T.R. BA CAU ANUNT Telefonul de domiciliu se poate instala ușor, făcînd cerere la oficiile noastre P.T.T.R. Folosiți de la domiciliu și cabină serviciile noastre telefonice. Conv. urgente, fulger, taxă inversă, înțelegere la Comenzile cu aviz pot fi efectuate orice oră din zi. Comenzile convorbirilor cu aviz trebuie făcute cu cel puțin 6 ore înaintea orei fixate pentru convorbiri. Serviciile de telefon și telegraf vă stau la dispoziție cu mijloace rapide și sigure. Folosiți cu încredere serviciile noastre de telefon și telegraf care vă stau la dispoziție la orice oră din zi și noapte, 0 5 TV, ant; -Rnsn 10 ani de la eliberarea Poloniei La uzina metalurgică Lenin Cu prilejul celei de a 30-a comemorări a morții lui V. I. Lenin, guvernul polonez, a adoptat o hotărâre de a da combinatului metalurgic Nowa Huta numele de uzina metalurgică „Lenin“. Uzina metalurgică „Lenin“ este cea mai mare construcție industrială din Polonia. Numărul muncitorilor și inginerilor care lucrează de patru ani la construirea uzinei depășește cifra de 15.000 și este în continuă creștere. Polonia a putut începe această uriașă construcție numai datorită ajutorului generos acordat de Uniunea Sovietică. Toate mașinile și întregul utilaj al combinatului este executat în uzinele sovietice. Documentarea tehnică este opera inginerilor sovietici. Uzina metalurgică „Lenin“ se construiește într-o regiune care pînă în prezent este relativ slab industrializată. Ea va constitui astfel o pîrghie pentru ridicarea nivelului de trai al populației locale, care găsind la Nowa Huta de lucru, va avea posibilitatea să-și ridice calificarea și nivelul material și cultural. în Noul combinat metalurgic se înalță apropiere de Cracovia — vechea capitală a Poloniei, oraș cu valoroase monumente istorice, însă aproape complet lipsit de întreprinderi industriale. Uzina metalurgică „Lepin“ cuprinde de fapt două construcții cu totul diferite și anume: uriașul obiectiv industrial — uzina metalurgică și un oraș modern pentru 100.000 locuitori, în care în prezent locuiesc constructorii, iar mai tirziu se vor instala muncitorii combinatului. Abia după ce în noul oraș Nowa Huta s-au înărțat locuințe pentru 10.000 locuitori, a început construirea uzinei propriu zise. Aceasta este un uriaș combinat metalurgic, cuprinzînd cîteva furnale înalte, cele mai mari din toată Polonia, o oțelărie înzestrată cu cele mai moderne cuptoare Martin, o secție de laminat, o cocserie, o uzină chimică și o fabrică de ciment, care va prelucra zgura provenită din furnalele înalte. Totodată se construiesc mari ateliere mecanice, o centrală electrică care va fi una din cele mai mari din întreaga Polonie și portul pe Vistula — unul din cele mai mari porturi fluviale din țară. Vedere parțială a orașului Nowa Huta __________________________________________________________ Crește numărul cooperativelor agricole de producție In R. P. Polonă crește permanent numărul cooperativelor agricole de producție. De curînd, în voevodatul Rzieszow au fost înființate opt noi cooperative agricole de producție, numărul total al cooperativelor din acest voevodat ajungind la 337. In satul Raciborow a fost înființată cea de a 300-a cooperativă agricolă de producție din voevodatul Lodz. In voevodatul Gdansk, au fost înființate alte zece cooperative agricole de producție, numărul total al acestora ajungind la 368. Intr-o singură lună, în Silezia inferioară au fost înființate 23 noi cooperative agricole de producție, numărul lor total ajungind la 1.551. Comitetele de organizare din voevodatul Olsztyn desfășoară o activitate din ce în ce mai intensă în organizarea cooperativelor agricole de producție. In prima jumătate a lunii iunie, au fost înființate aici 12 noi cooperative agricole de producție. In iunie, în voevodatul Bydgoszcz au luat ființă 28 noi cooperative agricole de producție. In raionul Brodnica, unde există în prezent 45 cooperative agricole de producție, dezvoltarea mișcării cooperatiste la sate se datorește, în cea mai mare parte popularizării succeselor obținute de vechile cooperative agricole de producție. Țăranii muncitori din satele învecinate participă la mitingurile organizate de membrii cooperativelor agricole de producție, iau parte la excursii organizate la cooperativele fruntașe și cer sfaturi de la membrii cooperativelor, privitor la diferite probleme. In 1154 spațiul locativ va crește considerabil Partidul și guvernul polonez manifestă o permanentă grijă pentru bunăstarea oamenilor muncii. Anual sunt alocate sume importante pentru construirea de noi locuințe, sunt date în folosință numeroase clădiri pentru scopuri sociale și sunt alocate sume din ce în ce mai mari pentru repararea locuințelor și altor clădiri. In 1954, întreprinderile de construcții și finisaj au mari sarcini de îndeplinit în ceea ce privește repararea locuințelor. Planul de reparații capitale a locuințelor prevede o sporire a volumului reparațiilor cu 56 la sută față de 1953, ceea ce necesită o sporire a investițiilor de la 533.500.000 zloți în 1953 la 835.500.000 de zloți In 1954. în 1955 aceste investiții vor crește și mai mult atingând cifra de 1.120.000.000 zloți. In 1953 au fost reparate 424.200 de case de locuit, iar in 1954 numărul lor va crește pînă la 711.700. O trăsătură caracteristică a planului de reparații capitale pe anul 1954 este exigența deosebită pentru calitatea executării lor. Orașul Varșovia prezintă un exemplu grăitor de creștere a numărului de locuințe reparate. Dacă în 1952 la Varșovia au fost reparate 1 071 de clădiri cu 40.861 de camere, anul acesta vor fi reparate 2.913 clădiri cu 60.853 de camere. ?ns<? 3-a). Pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii în orașele, satele și cooperativele agricole de producție din întreaga R. P. Polonă, sunt date în folosință diferite tipuri de centre de deservire a nevoilor de trai ale populației, instituții cu caracter social și sanitar. Pentru anul acesta se prevede înființarea a 11.000 centre de acest fel. In întreprinderile industriale din voevodatul Lodz au fost înființate numeroase centre sanitare. In primul trimestru al acestui an, in voevodatul Opole au fost reparate peste 5.600 camere de locuit și pînă la sfârșitul anului se vor efectua reparații la alte 18.000 camere de locuit. In ultimii ani, în orașele și așezările muncitorești din voevodatul Kielce au fost instalate peste 20 km. de conducte de apă curentă și mai mulți kilometri de conductă de canalizare în aproximativ 1.600 apartamente, au fost pavate străzi pe o distanță de 16 km, și s-au construit trei poduri cu carcasă de beton. Din anul 1950 au fost reparate aproximativ 30.000 camere de locuit. In orașele Kielce și Radom au fost puse în funcțiune linii orășenești de autobuse. In voevodatul Rzeswów, care înainte de război a fost neglijat în ceea ce privește serviciile publice, s-au făcut numeroase investiții. Printre altele, suprafața parcurilor și piețelor a crescut cu peste 40 ha. și au fost instalate 20 km. conducte de apă curentă. In numeroase centre din acest va ©evodat se învestesc sume considerabile în vederea îmbunătățirii sistemului de alimentare a populației cu apă potabilă. Rețeaua de canalizare din orașele Jelenia Gora, Dzierzoniew, Boleslawiec și alte orașe, se dezvoltă continuu. De curînd s-au instalat 8 km. de conducte între orașele Swidlska și Swiebodzice (voevodatul Wroclaw). In orașul Cracovia au fost terminate lucrările de extindere a sistemului de canalizare de pe malul sting al Vistulei. In orașul Bydgoszcz se lucrează în prezent la construirea două poduri peste rîul Brda. Ele vor a lega centrul orașului de cartierele de pe malul drept și vor contribui în mare măsură la îmbunătățirea transportului în acest oraș. Anul acesta, la Varșovia s-a instalat apă curentă în aproximativ 200 de clădiri, iar în alte 100 de clădiri s-au executat lucrări de canalizare. Astfel, rețeaua de apă curentă a sporit cu 5,5 km., iar rețeaua de canalizare cu 4 km. Totodată a fost dată in exploatare prima secțiune de 3,5 km. a unei noi conducte de apă caldă. Aceasta a fost încercată încă în luna octombrie a anului trecut și a alimentat cu apă caldă 21 clădiri mari, printre care și Palatul Culturii Științei. Specialiștii sovietici au acorși dat un prețios ajutor. Datorită ajutorului tehnicienilor síovietici, uzina electrică din Varșovia poate furniza în prezent apă caldă apartamentelor și așezărilor muncitorești din Varșovia. In cursul anului acesta rețeaua de apă caldă din Varșovia se va extinde considerabil, iar lungimea totală a conductei principale va crește cu cîțiva zeci de kilometri. (P.A.P.j oul acesta poporul polonez lăturește cea de a 10-a aniversare a isterii Poloniei. La 22 iulie 1944 un ul polonez Chelm, îndată dupa earea lui de către Armata Soviea luat ființă Comitetul polonez eliberare națională, primul gui popular din istoria Poloniei ictoria plină de glorie repurtata Uniunea Sovietică asupra Germanitleriste a adus eliberarea deriig, a poporului polonez, care stat astfel posibilitatea de a con-ai o Polonie liberă și independenta. . Istoria oricărei națiuni. 10 ani reprezintă o perioadă prea îndeată. De aceea succesele obținute toporul polonez in dezvoltarea termiei si culturii naționale. In intea suveranității și independenței ului polonez sunt cu atît mai imante, mai remarcabile, ironia dinainte de război era înapoiată din punct de vedere pornic. Această situație era în manăsură o consecință a dominației tariștilor străini în economia tă Aceștia se îmbogățeau din extarea oamenilor muncii din nol, adunînd profituri uriașe și jad' bogățiile nationale ale țarii', al. capitaliștii Străini scoteau din nia sub formă de profituri, a,pe 400 milioane de zloți. ;erea populară a înfăptuit naționarea principalelor ramuri ale ecolei și a izgonit De capitaliștii stră- Economia Poloniei a început săezvolte planificat în interesul poilui polonez. ■imul plan trienal de refacere și citare a economiei naționale a îndeplinit cu succes în 1949. In , oamenii muncii din Polonia auit la dezvoltarea continua a eco_îei pe baza planului de șase ani. ■aducerea în viață a acestor plasituează Polonia în rîndul țăridezvoltate din punct de vedere strict. Extracția cărbunelui a desi de peste două ori nivelul dinade război, producția de energie trică — de peste trei ori, prora de otel de 2.5 ori. In ceea ce este extracția cărbunelui. Polonia dă locul al cincilea din lume. _n indice grăitor al dezvoltării viziale a Poloniei îl constituie faptă la începutul anului1 1954, producția industrială pe cap de locuitor a depășit nivelul dinainte de război de 4,8 ori. Din punct de vedere al volumului producției industriale, Polonia a întrecut Italia și s-a apropiat foarte mult de volumul producției industriale a Franței. In anii puterii populare, in Polonia a luat ființă industria constructoare de vapoare, industria constructoare de automobile, industria constructoare de tractoare, industria de rulmenți, industria constructoare de mașiniunelte grele, de mașini pentru industria extractivă, de aparate optice de precizie și altele. In anul curent industria Poloniei a început fabricarea unor mașini agricole complexe cum sunt combinele cerealiere autopopulsate. Anul acesta la dispoziția industriei Poloniei va fi pus aluminium produs in tară. Potrivit planului de sase ani, în Polonia vor fi construite peste 1200 de obiective industriale! Ne putem face o imagine despre ritmul rapid al construcțiilor industriale dacă ținem seamă, de pildă, de următoarea cifră: numai în cursul anului 1952 în Polonia au fost puse în funcțiune 450 noi întreprinderi industriale mari și mijlocii, înfăptuind planul de industrializare, planul de dezvoltare a industriei grele, puterea populară din Polonia extinde totodată producția mărfurilor de consum popular. In comparație cu nivelul dinainte de război, producția de țesături de lină, de mătase și de bumbac calculată pe cap de locuitor a crescut de 2—4 ori, producția de zahăr — aproape de trei ori etc. In cursul acestor 10 ani au avut loc mari transformări și în satul polonez. Puterea populară a înfăptuit reforma agrară, de pe urma căreia au primit pămînt peste 500.000 familii țărănești. Stațiunile de mașini și tractoare ale statului al căror număr va atinge anul acesta 460, ajută țărănimea la lucrările agricole. Agricultura Poloniei dispune astăzi de zeci de mii de tractoare. Față de anul 1945, numărul tractoarelor folosite în agricultură a crescut, de peste cinci ori. Țăranii polonezi se unesc în mod liber consimțit în cooperative agricole de producție, ceea ce permite crearea unei mari agriculturi avansate, pe baze socialiste. Dezvoltarea cu succes a economiei planificate a Polonnei, a permis puterii populare să ridice continuu nivelul material și cultural de trai al maselor largi de oameni ai muncii. In timpul regimului burghez, armata șomerilor din orașele poloneze ajungea la 1 milion de oameni. In Polonia populară nu există șomeri. Veniturile reale ale oamenilor munciii de la orașe au crescut cu 40 la sută față de nivelul dinainte de război, iar ale populației sătești — cu 75 la sută. Pentru ultimii doi ani ai planului de șase ani, guvernul popular prevede ridicarea continuă a salariului real al muncitorilor și funcționarilor și creșterea veniturilor țărănimii pruncitoare cu încă 15—20 la sută! Nivelul de trai al oamenilor muncii este ridicat nu numai prin mărirea salariului și a veniturilor personale ale țăranilor. Asistența medicală gratuită, învățămîntul gratuit, bursele acordate studenților, biletele de sanatorii și case de odihnă, gratuite sau cu mari reduceri, acordate muncitorilor, organizarea rețelei de creșe și grădinițe de copii — toate acestea sunt mpijloace de ridicare a nivelului de trai al populației muncitoare din R. P. Polonă. Alocările în vederea satisfacerii acestor nevoi cresc an de an. Anul acesta, cheltuielile făcute de stat pentru acțiunilor sociale si culturale au crescut cu 2 miliarde de zloți față de anul trecut, ajungind la suma de 25.3 miliarde zloți. înainte de război in Polonia burgheză peste 23 la sută din locuitorii în vîrstă de peste 10 ani, erau analfabeți. Puterea populară a lichidat această moștenire grea a trecutului. Pentru copiii oamenilor muncii au fost deschise toate căile spre învățătură. Aproape 60 la suita din studenții școlilor superioare din Polonia sunt astăzi fii si fiice de muncitori si țărani. înainte de război acest procent nu depășea 16 la sută. O dovadă grăitoare a dezvoltării rapide a științei și culturii în Polonia populară este crearea în 1952 a Academiei de Științe a R. P. Polone. Academia dispune de 32 de instituții de cercetări științifice. In Polonia au luat o mare dezvoltare literatura si teatrul. cut în Polonia au funcționat Anul tre84 de teatre — adică aproape de două ori mai multe decât înainte de război. Se dezvoltă și cinematografia R.P. Polone. La numai trei ani după eliberarea țării, filmele poloneze rulau în 27 țări din lume. Un eveniment de cea mai mare importantă din cursul acestor 10 ani care s-au scurs, a fost adoptarea în 1952 a noii Constituții a Republicii Populare Polone. Noua Constituție a consfințit uriașele transformări socialeconomice înfăptuite în țară în anii puterii populare, a consfințit cuceririle democratice ale poporului polonez. Ea garantează cetățenilor din Polonia populară largi Libertăți politice și consfințește dreptul fiecărui cetățean la muncă, la învățătură și la odihnă. Republica Populară Polonă — stat al muncitorilor și țăranilor — se manifestă pe arena internațională ca un luptător pentru pace și colaborare internațională. Din primele zile de după eliberare, Polonia populară duce o politică de pace. In noua Constituție a Republicii Populare Polone se arată că îndeplinind voința poporului, organele puterii de stat au sarcina să lupte pentru întărirea prieteniei și colaborării între popoare, pentru pace. R. P. Polonă este legată printr-o trainică prietenie frățească de țările lagărului democratic și în primul rînd de Uniunea Sovietică. In această prietenie oamenii muncii din Polonia găsesc forțele și încrederea în înaintarea cu succes pe calea spre socialism. Cea de a zecea aniversare a eliberării Poloniei de I. Lomko