Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 10, nr. 765-790)
1955-07-22 / nr. 783
Pi?. ?'f WM" ) !Nr- 783 '(® 62i Să aplicăm pe scară cît mai largă metoda preduc la treieriș f între metodele înaintate de muncă lari primesc snopii de la tăietorii de care duc la sporirea productivității legate, și-i dau în mîinile vălurilor muncii și la reducerea timpului de cu spicere in jos, iar coșarul îi intratreieriș, prin folosirea cît mai complectă a capacității de lucru a tractoarelor și batozelor, este și metodă ■ graficului orar a mecanizatorului solvietic N. Brediuc. In ce constă aceasta metodă. Mecanizatorul Brediuc și-a propus [și a reușit să scurteze timpul de trei terat, folosind metode raționale de progenizare a muncii, printr-o mai bună împărțire a oamenilor pe posturi de muncă și prin aplicarea graficului orar. Lucrînd în acest fel cu o batoză de îl 100 mm. lățime, acționată de un tractor de 30 CP, Brediuc a reușit să treiere în 24 de ore, în medie 83 tone de cereale, apoi 100 de tone, iar mai tîrziu 130 de tone. Rezultatele pozitive ale acestei metode au făcut ca ea să să se extindă foarte mult în Uniunea Sovietică și chiar în țara noastră. Fig. T. Masa de taiere a snopilor . În regiunea Bacău, metoda graficului orar la lucrările de treieriș a fost aplicată pentru prima dată la gospodăria agricolă colectivă din comună Chetriș de către tractoristul Ilie Cobzaru de la S.M.T. Bracău, care ia reușit să treiere intr-un singur schimb 30.000 kg. de grîu. _ . _ «1 " Aplicarea metodei Brediuc, cere ca’ în prealabil să se ia unele măsuri tehnico-organiziatorice, Astfel, batoza și tractorul trebuie să fie bine reparate pentru a nu se defecta în timpul lucrului, iar sistemul spie transmisie al batozei (curelele) trebuie controlat în mod amănunțit pentru a ne convinge dacă toate cusăturile, sau legăturile prezintă garanția firmei bune funcționări. In afară de aceasta batozei i se aduc și unele modificări. Sita de la prima curățire se înlocuiește cu o sită cu găuri mai mari de 8 mm. Pentru a asigura transportul cerealelor din rezervorul cupelor în raport cu volumul mare de boabe ce se treieră, se fixează pe cureaua de cupe încă 4—5 cupe, iar roata principală a elevatorului se mărește cu încă 5 mm. Pentru separarea ușoară a boabelor din paie se scot de pe cm șipcile sau se adaugă la ieșirea paielor un grătari de șipci ce se fixează cu un capăt pe grătarul de la ieșirea paielor din batoză, iar celălalt capăt pe două picioare de lemn înalte de 0,5 m. Boabele ce cad sub grătar se trec prin Vînturătoare __ Pentru a da posibilitate celor doi scoșari să alimenteze din plin batoza, se construiesc de o parte și de alta a batozei în continuarea obloanelor și ,la înălțimea lor, două platforme din scînduri groase de 2—3 cm., late de 1, 5 m. și lungi cît oblonul batozei. Pe [această platformă se construiesc două mese suplimentare orizontale fixate pe [|două capre înalte de 0.60 m. (masa I de tăiere a snopilor. De la această masă pleacă două planuri înclinate ce fcc legătura între masă și gura de alimentare a batozei (fig. nr. 1). Masa Și planurile înclinate vor servi pentru punerea snopilor după ce au fost dezlegați. De aici snopii vor fi luați și înmînați coșarilor (vălarilor). O mare atentie o acordă crediuc [l organizării ariei. In acest scop locul ariei trebuie fixat pe un teren plan, în [apropierea unei surse de apă. Aria ipropriu-zisă trebuie să aibă o lungime de 70-80 de m. și o lățime de 60—70 m. Locul destinat ariei se curăță de iarbă și de buruieni, iar de jur-împrejur se trag cu plugul trei brazde. Pe arie, snopii se așează în 4 șire, cîte două de fiecare parte a batozei. Felul cum trebuie organizată aria după metoda Brediuc se vede în fig. nr. 2. „ Treieratul se organizează în doua schimburi, iar personalul necesar unui schimb pentru o bună deservire a batozei după metoda Brediuc se compune din: 4 coșari (vălari). Aceștia alimentează în permanență batoza cu snopii pe care îi primesc de la ajutorii de vălari: 4 ajutori de vălari (acest post este introdus de Brediuc). Ajutorii de văduce în batoză. Astfel se introduc în batoză cîte 30—40 de snopi pe minut, 4 tăietori de legături. Aceștia lucrează pe platformele construite suplimentar la obloane. 14 aruncători de snopi (cîte 7 pe o șiră de snopi), 3 strîngători de paie ce lucrează la spatele batozei, pentru așezatul paielor in vederea transportării lor la șira cu paie. 4 oameni la tirîș care transportă paiele de la batoză la șina de paie. 2 strîngători de pleavă. _ Aceștia’ string pleava de la spatele batozei. 2 oameni la căratul plevei.* 1 om la clădit șira de pleavă. 8 oameni la clădit șina de paie. 1 cantaragiu, 4 oameni la saci. 1 1 tractorist, 1 batoziar. Rezultă că pentru un singur schimb sunt necesari 53 de oameni. Pentru ca aceștia să deia maximum de randament, coșarii se schimbă din oră în oră împreună cu ajutorii de coșari și tăietorii de legături. Personalul de pe șire se schimbă din două în două ore. La primia vedere un număr atît de mare de oameni pare o risipă mare de brațe de muncă. In realitate însă, la treieratul unei tone de cereale aceasta duce la economii de oamenieră. La treierișul obișnuit obținem : 24 ore X25 de persoane 20 tone Hiloaiism/ora La treierișul după graficul orar situația se prezintă astfel: 15 palm/eră 24 orex53 de persoane. 83 de tone Important pentru aplicarea graficului orar este planificarea cantităților de cereale ce trebuie treierate în timp de o oră. In acest scop se numără snopii introduși în toba batozei de cei doi coșari timp de o oră, se cîntărește cantitatea de cereale treierată î această perioadă de timp, cantitate care se înscrie pe un panou și se afișează pe arie la loc vizibil. Se planifică apoi opririle pentru îngrijirile tehnice ale tractorului și batozei, opririle pentru masă, stabilindu-se astfel cantitatea de cereale ce trebuie treierată pe zi sau schimb. Realizările obținute se înscriu alături de cantitățile planificate. Astfel în cursul procesului de producție, muncitorii își pot da seama dacă folosesc just timpul și mijloacele de muncă puține din oră în oră interveni pentru îmbunătățirea muncii și lichidiarea cauzelor care iau provocat eventualele nerealizări ale normei orare (lipsă de atelaje etc.)". Iată cum arată un astfel de grafic: Data * ș sa 39 / 1955 Cultura a avu . Planificarea pentru schimbul 2 se face la fel ca pentru schimbul 1 ținîndu-se seama că îngrijirea mașinilor și repausul pentru masă au loc între ora 23 și 24. Prin aplicarea graficului orar la treierat se obțin însemnate economii de carburanți și lubrefiianți ajungînd chiar pînă la 2,8 kg. pentru o tonă ceea ce înseamnă 50 la sută din normă. In același timp, folosind această metoda scurtăm perioada de treieriș, eliberîndu-se tractoarele tocmai perioada de dezmiriștit și arături penttru însămînțări de toamnă. Pentru a putea treiera recolta din acest an la timp și fără pierderi este necesar ca un număr tot mai mare de tractoriști și batozari din S.M.T. și Q.A.S. să extindă metoda graficului orar în cît mai multe unități agricole. Metoda Brediuc se poate folosi cu succes și în sectorul particular. Pentru aceasta este necesar ca sfaturile populare comunale să organizeze cît mai corect aria și să mobilizeze țăranii muncitori în vederea asigurării brațelor de muncă și a transporturilor de cereale, astfel ca batozele să meargă din plin și să nu existe timpi morți* . Mecanizatori din S.M.T. și G.A.S.* colectiviști, întovărășiți și țărani muncitori cu gospodării individuale! Luptați pentru aplicarea pe scară cît mai larga a metodei Brediuc, în scopul scurtării la maximum a timpului de treieriș ! Nu precupețiți nici un efort pentru a vă achita cu cinste de această sarcină patriotică ! Ing. N. BULINARU șeful serviciului regional S.M.T. 1 *0. JU - <1.Ji «IV. V. ,«*• era cantitatea cantitatea planificată realizată 6— 7 2.688 3.500 7— 8 2.688 3.250 8— 9 2.688 3.145 9— 10 2.688 3.220 10— 11 îngrijirea tehnică a mașinilor și Clasa. ’ 7’1 11— 12 2.688 2.800 " T 12—13 " 2.688 3.000 " 13—14 2.688 3.200 14— 15 2.688 3.150 15— 16 2.688 3.120 16— 17 îngrijirea tehnică a mașinilor și masa. 17— 18 2.688 3.120 18—192 688 3.180 Total 29.568 34.685 ANUNȚ Școala Profesională de Ucenici Textilă-Pielărie mixtă din Bacău, strada •Oituz nr. 14, primește înscrieri la examenul de admitere pentru anul I, pînă la data de 10 august 1955. Școala are următoarele secții — filatură lînă •— țesător de lînă — confecții încălțăminte. Se primesc absolvenți a 7 clase elamentare fete și băieți — în vîrstă de 14—16 ani împliniți la 1 septembrie 1955. Examenul începe în ziua de 15 august 1955. Informații zilnic la secretariatul școlii sau telefon 1507* Direcțiunea STEAGUL EÖSÜ In legătură cu aprovizionarea orașului Buhuși Zilnic, pe piața orașului Buhuși, se găsesc legume și zarzavaturi din abundență ca: fasole păstăi, varză timpurie, cartofi, ardei grași, castraveți și altele. In ultima vreme se constată o îmbunătățire a deservirii populației de către lucrătorii comerțului de stat. Pe piață lipsesc însă roșiile. Conducerea Aprozar trebuie să ia măsuri pentru o mai bună aprovizionare a CETĂȚENI ȘI CETAȚENE, pieții cu acest produs, precum și pentru amenajarea în cît mai bune condițiuni a gheretelor în care se desfac legume și zarzavaturi din fata fabricii de postav. Nu există preocupare nici pentru aranjarea estetică a legumelor și zarzavaturilor, lipsă ce va trebui să fie de asemenea lichidată. C. MIHUȚ coresp. Participați cu toții la ADUNAREA PUBLICA organizată de Comitetul Regional de luptă pentru pace, la teatrul de vară din Parcul Libertății, sîmbătă 23 iulie la orele 17 (5). Se va vorbi despre : ,LUCRĂRILE ADUNĂRII MONDIALE A PĂCII DE LA HELSINKI". După conferință va urma un program artistic. I Problema înfrumusețării și gospodăririi în centrul atenției Comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Piatra Neamț Vechiul oraș de munte, P. Neamț, își schimbă înfățișarea de la o perioadă la alta. Atît în centrul orașului cît și în cartierele mărginașe apar noi construcții care vin să-i dea o înfățișare mai frumoasă, mai plăcută. Sfatul popular, se preocupă îndeaproape de problema înfrumusețării și gospodăririi orașului. Despre aceasta a vorbit tov. H. Goldstein, secretar al Comitetului executiv al sfatului popular al orașului P. Neamț, unui corespondent de-al nostru. ÎNTREBARE : Care sunt succesele obținute în munca de înfrumusețare și de bună gospodărire a orașului ? RĂSPUNS : Pentru statul popular, anul acesta, mai mult ca în anii trecuți, problema înfrumusețării și gospodăririi orașului a stat în centrul atenției. Munca organizată și cu spirit de răspundere a avut drept rezultat înregistrarea în ultimul timp a unor succese importante în această direcție. Instalarea unui generator electric, procurarea unui nou autobus pentru transportul în comun al cetățenilor, repararea și punerea în funcțiune de către muncitorii întreprinderilor Comunale a unui autostropitor și a 4 autocamioane pentru ridicarea gunoiului menajer, au contribuit în mare măsură la o și mai bună gospodărire a orașului. O seamă de cartiere cum ar fi „Țărăncuța“ și anexa Sarata au fost electrificate. Străzile orașului sînt bine iluminate. Numai în cursul ultimelor 6 luni pe străzile orașului au fost instalate peste 1.200 becuri. Pe o seamă de străzi printre care „Elena Pavel“, „Ana Ipătescu“, „Cuza Vodă“, „Digului“ și altele s-a așternut cantitatea de 630 m. c. prundiș și 84 m. c. mărgărit. Peste 900 m. p. trotuar au fost reparate, iar 1800 m. f. rigole au fost curățate. Au fost reparate podurile de peste Cuiejdiu din dreapta spitalului și cel de peste Bistrița de lîngă gară. O măsură luată în scopul asigurării curățeniei orașului este ca măturarea străzilor să fie făcută în timpul nopții. In grădina publică, scuarul și pe Bulevardul Republicii au fost plantate mii de flori care dau orașului un aspect mai frumos. Tot în acest scop a fost terminată construcția unei sere moderne pentru flori. Recent, în grădina publică au fost instalate 30 de bănci. Caracteristic este amploarea construcțiilor în orașul nostru. Numai în cursul acestui an, sfatul popular a repartizat la un număr de 137 muncitori, loturi pentru a-și construi locuințe cu credite primite de la stat sau pe cont propriu. Lîngă stadionul „Comuna din Paris“ ia ființă, văzînd cu ochii, un nou cartier. Toate acestea sînt doar cîteva exemple de succesele obținute în muna Convorbire cu tov. N. Goldștein, secretar al Sfatului popular orășenescca de înfrumusețare și gospodărire a orașului. Sfatul popular a putut obține aceste rezultate datorită faptului că munca de înfrumusețare și gospodărire nu a fost dusă pe campanii ci în permanență. Trimestru de trimestru se întocmesc planuri de muncă care sînt urmărite îndeaproape de felul cum sînt traduse în fapte. In repetate rînduri, comitetul executiv a analizat problemele gospodărești ale orașului, luînd totodată măsurile necesare. ÎNTREBARE : Care a fost aportul deputaților și în general al celorlalți factori de legătură care au sprijinit sfatul popular în activitatea de gospodărire a orașului ? RĂSPUNS: Fără îndoială că înfrumusețarea și gospodărirea orașului este o problemă importantă. Insă aceasta nu este singura sarcină care stă în fața sfatului popular. Rezultatele arătate mai sus nu s-au putut obține fără sprijinul deputaților, al comisiei de femei și al întregii mase de cetățeni. Numeroși sînt deputații, care i antrenînd în muncile de folos obștesc cetățenii din circumscripțiile respective, au reușit să obțină succese din cele mai frumoase în muncă. ]n anexa Văleni, cetățenii, cu sprijinul efectival deputatului lor Neculai Bălănel, au început acțiunea de electrificare. Cu posibilități proprii, cetățenii au procurat stîlpii care au și fost plantați. In tragerea rețelei electrice ei sînt ajutați de către muncitorii fabricii „Reconstrucția“. Această lucrare, care pînă în prezent a fost executată în proporție de 60 la sută va fi terminată în cinstea zilei de 23 August. Un alt deputat, Dumitru Bîllea din circumscripția 66 a reușit în urma ajutorului primit din partea întreprinderilor locale, ca împreună cu cetățenii să electrifice străzile „Tîrnavelor“ și „Cooperației“. In Ciritei, cetățenii au participat anexa cu multă dragoste la muncile obștești, fiind antrenați de către deputatul Ion Rotaru. Mobilizați de către deputații Mihai Gheorghiță și Vasile Ghineț, mai mulți cetățeni din anexa Sarata au curățat prin muncă voluntară un izlaz în suprafață de 20 ha. Comisia de femei de pe linca sfatul popular orășenesc desfășoară de asemenea o rodnică activitate gospodărească. Membrele comisiei au discutat cu gospodinele, convingîndu-le să nu lase nici un petec de pămînt necultivat cu legume și zarzavaturi. Numeroase femei au participat la acțiunea de reamenajare a orășelului copiilor din parcul „Cozla“. De asemenea echipe formate din gospodine duc muncă de lămurire în rîndurile cetățenilor pentru păstrarea curățeniei și igienei Faptul că orașul nostru are un specific industrial este pentru noi un puternic ajutor în muncă. Numeroase sînt întreprinderile care ne ajută. Fabricile „Comuna din Paris“, „Reconstrucția** au executat cîteva jocuri distractive pentru orașul copiilor. Fabrica „Steagul roșu“ ne-ia ajutat în acțiunea de orunduire a străzii ,,Mărășești“. Ajutoare asemănătoare au fost primite și din partea întreprinderilor „Ceahlăul", „1 Mai“, fabricia de tîmplărie, Organizația Economica „23 August“ și altele. ÎNTREBARE : Ce lucrări de inframusețare și gospodărire se vor mai face în orașul Piatra Neamț? RĂSPUNS: Cu toate rezultatele obținute, în orașul nostru mai sînt multe de făcut. Noi ne vom strădui să muncim în așa fel, da orașul sa devină cel mai frumos și mai bine gospodărit. Dar acest lucru nu v-al putea fi făcut fără sprijinul tuturor deputaților și ajutorul tot mai larg al maselor de cetățeni. Cu toate că comitetele de stradă au fost înființate, ele nu-și trăiesc viața. De aceea, în primul rînd, noi vom căuta ca întrebuințînd toate mijloacele posibile să antrenăm în muncă aceste comitete cît și pe unii deputați care nu au muncit în mod satisfăcător. O atenție deosebită vom acorda întrebuințării fondurilor alocate pevoilor gospodărești, urmînd ca lucrările să fie executate în termenele prevăzute, iar calitatea lor să corespundă. Pe o serie de străzi ca : „Dobrogeanu Gherea“, „Aurel Vlaicu“„ „Gara veche“, „Cuza Vodă“ și altele se va așterne prundiș. Str. „I. C*1 Frimu** va fi bitumizată, iar str. „Pușkin“ pavată. In parcul „Cozla“i se vor instala 30 de bănci. Pionierii vor avea bucuria lor, in scurt timp va fi inaugurat palatul pionierilor. Pentru ca învățămîntul să se desfășoare în condiții bune, în prezent*1 în toate școlile se fac reparații. Anul acesta va fi rezolvată și problema’, băi populare, care va fi dată în folosință pînă la data de 7 Noiembrie*! La fel, vor fi terminate și date în folosință școala elementară din a inexa Vînători, partea aripei drepte de la școala medie de fete nr. 2 și altele. De asemenea întreprinderea comunală va executa amplificarea rețelelor de curent electric, lucrare în valoare de 650.000 lei. Pentru îmbunătățirea transportului, în comun va fi adus un naiv autobus.. Toate aceste realizări, care vor fi obținute cu sprijinul deputaților și al maselor de cetățeni vor contribui în mare măsură la îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii din orașul Piatra Neamț. In atenția Sfatului popular orășenesc Bacău La redacția ziarului nostru au sosit zilele acestea mai multe scrisori ale oamenilor muncii care sezisează diferite deficiențe existente în gospodărirea orașului și în aprovizionarea oamenilor muncii cu unele produse. Iată ce ne scrie tovarășul Nicolaie Croitoru salariat la uzina T.C.A.P. Bacău. „In urma hotărîrii guvernului și partidului cu privire la acordarea de credite pentru construirea de locuințe, o serie de muncitori, tehnicieni și funcționari din diferite întreprinderi și instituții au primit credite pentru a-și construi locuințe. Printre aceștia mă număr și eu. Am primit banii în luna iulie 1954 și mi-am luat angajamentul ca pînă la 1 august anul acesta să fie terminată construcția casei. Mi s-a repartizat de către sfatul popular orăjșenesc o parcelă în „Cîmpul Poștei“.Mulțumită sprijinului primit de la comitetul de întreprindere și direcțiunea uzinei, am reușit să termin locuința, respectînd angajamentul. Anul trecut în luna noiembrie, sfatul popular al orașului a dat dese poziții pentru amenajarea unei străzi în cartierul nostru. Lucrările pentru amenajarea străzii s-au întrerupt însă după două săptămîni din cauza timpului nefavorabil. Locuitorii cartierului aveau speranța că în primăvară se vor relua lucrările și însfîrșit, strada va fi amenajată. Comitetul executiv al sfatului popular însă nu a luiat nici o măsură, așa că în timpul ploilor trecerea este aproape imposibilă. Cu două luni de zile în urmă s-a început să se instaleze și rețeaua de lumină electrică. Dar nici pînă prezent nu s-a terminat această luncrare, cu toate că pentru complectarea rețelei pe o stradă n-ar fi nevoie decît de 4 stîlpi și 600 m. sîrmă. Personal, am fost și la sfat și la Energo-Combinat dar n-am rezolvat nimic“. " In încheierea scrisorii tovarășul Nicolaie Croitoru arată că sfatul popular orășenesc trebuie să dea mai multă atenție problemelor gospodărești ale orașului. Comitetul executiv al sfatului popular orășenesc Bacău trebuie să țipă seamă de această sezisare și să ia de îndată măsuri. Scrisoarea trimisă redacției de tov. Th. Nicolaiescu, de la U.R.M. Bacău, seziseaza lipsa de preocupare a sfatului popular orășenesc pentru amenajarea străzilor „Bucovinei“, „Bradului“ și a unei porțiuni din str. „Păcii“ (porțiunea dintre str. „Filimon Sîrbu“ și „Cuza Vodă“) Tovarășul Th. Nicolaiescu ne scrie că aceste străzi sînt numai gropi și devin impracticabile în timpul ploilor. „Pe străzile noastre, se spune în scrisoare, se fac lucrări frumoase; pe strada „Bucovinei“ se construiește un mare combinat al cooperativei „7 Noiembrie“ ,circulația este destul de mare, dar e împiedicată de faptul că străzile sînt stricate, că trotuarele nu sînt curățate, că se depozitează tot felul de materiale". In scrisoare se arată că cetățenii care locuiesc pe aceste străzi au rezisat aceste probleme deputatei Elena Pol, dar problemele tot nu au fost rezolvate. Cetățenii care locuiesc în străzile menționate mai sus, cer sfatului popular orășenesc să rezolve această situație. Un grup de cetățeni din orașul nostru sezisează faptul că nu există preocupare pentru aprovizionarea populației cu gheață. Ei propun ca Organizația Economică ,,23 August“ să găsească o soluție în vederea rezolvării acestei probleme, deoarece posibilități există. Este indicat ca comitetul executiv al sfatului popular să analizeze de îndată posibilitățile ce există de a deservi pe locuitorii orașului Bacău cu gheață, în perioada de vară. ★ în excursie la Slănic Moldova Nu există duminică să nu se organizeze excursii în cele mai pitorești locuri ale regiunii noastre cît și ale regiunilor învecinate. La o astfel de excursie, au participat și numeroși tineri de la unitatea forestieră „Horia, Cloșca și Grîșan“ din Bacău. Ei au plecat duminică dimineața cu un batmion la Slănic-Moldova. Orele petrecute în această frumoasă stațiune balneo-climaterică, au constituit ore de binemeritată odihnă și recreare după o săptămînă de muncă rodnică. ELENA SADOVEI eoresp. Arbifrâjul: o problemă mereu actuală, dar nerezolvată Nu de puține ori s-a întîmplat ca iubitorii de fotbal veniți să asiste la vreun meci, fie el de categoria B, fie de campionat regional sau orășenesc, să plece nemulțumiți de felul cum s-au desfășurat întîlnirea. Nu întotdeauna acest fapt este urmarea firească a slabei comportări a echipelor. Sînt cazuri... și din păcate nu puține la număr, cînd întîlnirile de fotbal nu sînt de calitate din cauza arbitrajului nesatisfăcător. !! .Nu se poate spune că în orașul Bacău nu sunt mulți arbitri. Ar însemna să subapreciem activitatea C.C.F.S.ului regional care a dat o adevărată bătălie pentru ca numărul de arbitri să fie tot mai mare, păcat însă că aceasta preocupare nu a urmărit și creșterea calitativă a arbitrilor. De aici și conducerea nesatisfăcătoare a multor întîlniri de fotbal. Sînt arbitri în orașul nostru cum ar fi: Gheorghiță Gheorghe, Ițic Iancu, Constantin Florea, Constantin Fătu, Gheorghe Isache Și alții, care din cauză că nu au practicat niciodată sau numai sporadic fotbalul, cît și din cauză că nu caută să-și îmbogățească cunoștințele tehnice, nu pot asigura decît o conducere nesatisfăcătoare a întîlnirilor ceea ce în mod inevitabil duce la degenerarea jocului și de multe ori la influențarea rezultatului final al întllnirii. Problema arbitrilor are și un alt aspect. Este vorba de atitudinea pe care o adoptă unii arbitri față de întîlnirile de așa-zisă mică importantă. In special la jocurile din cadrul campionatului de pitici, lipsesc arbitri de tușe (exemplu întîlnirea dintre formațiile Dinamo și Locomotiva). A fi arbitru înseamnă a conduce din competență o întîlnire și a contribui la buna calitate a jocului, așa cum o fac unii arbitri cu care ne mîndriim cum ar fi N. Șerbănescu, B Ulianovici, Adrian Macovei etc. Este timpul ca problema arbitrajului să se bucure de toată atenția din partea organelor în drept. Arbitrii vor trebui să fie recrutați din sportivi clasificați La disciplina respectivă, ceea ce fără îndoială va asigura desfășurarea jocurilor în condițiuni normale. P. GAVRILESCU ceres £, *