Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 10, nr. 765-790)

1955-07-22 / nr. 783

Pi?. ?'f WM" ) !Nr- 783 '(® 62i Să aplicăm pe scară cît mai largă metoda pred­uc la treieriș f între metodele înaintate de muncă lari primesc snopii de la tăietorii de care duc la sporirea productivității legate, și-i dau în mîinile vălurilor muncii și la reducerea timpului de cu spicere in jos, iar coșarul îi intra­treieriș, prin folosirea cît mai com­plectă a capacității de lucru a trac­­toarelor și batozelor, este și metodă ■ graficului orar a mecanizatorului so­­l­vietic N. Brediuc.­­ In ce constă aceasta metodă.­­ Mecanizatorul Brediuc și-a propus [și a reușit să scurteze timpul de tre­­i terat, folosind metode raționale de pr­­ogenizare a muncii, printr-o mai bună­­ împărțire a oamenilor pe posturi de­­ muncă și prin aplicarea graficului orar. Lucrînd în acest fel cu o batoză de îl 100 mm. lățime, acționată de un trac­tor de 30 CP, Brediuc a reușit să tre­­­iere în 24 de ore, în medie 83 tone­­ de cereale, apoi 100 de tone, iar mai­­ tîrziu 130 de tone. Rezultatele pozi­tive ale acestei metode au făcut ca ea s­ă să se extindă foarte mult în Uniunea­­ Sovietică și chiar în țara noastră. Fig. T. Masa de taiere a snopilor . În regiunea Bacău, metoda graficu­­lui orar la lucrările de treieriș a fost­­ aplicată pentru prima d­ată l­a gospo­dăria agricolă colectivă din comună Chetriș de către tractoristul Ilie Cob­­zaru de la S.M.T. Bracău, care ia reușit să treiere intr-un singur schimb 30.000 kg. de grîu. _ . _ «1 " Aplicarea metodei Brediuc, cere ca’ în prealabil să se ia unele măsuri teh­­­nico-organiziatorice,­­ Astfel, batoza și tractorul trebuie să f­ie bine reparate pentru a nu se de­fecta în timpul lucrului, i­ar sistemul spie transmisie al batozei (curelele) tre­­buie controlat în mod amănunțit pen­­­­tru a ne convinge dacă toate cusătu­rile, sau legăturile prezintă garanția firmei bune funcționări. In afară de a­­­ceasta batozei i se aduc și unele mo­dificări.­­ Sita de la prima curățire se înlocuie­ște cu o sită cu găuri mai mari de 8 mm. Pentru a asigura transportul­ ce­realelor din rezervorul cupelor în ra­port cu volumul mare de boabe ce se treieră, se fixează pe cureaua de cupe încă 4—5 cupe, iar roata principală a elevatorului se mărește cu încă 5 mm. Pentru separarea ușoară a boabelor din paie se scot de pe cm șipcile sau se adaugă la ieșirea paielor un grătar­i de șipci ce se fixează cu un capăt pe grătarul de la ieșirea paielor­ din ba­toză, iar celălalt capăt pe două pi­cioare de lemn înalte de 0,5 m. Boa­bele ce cad sub grătar se trec prin Vînturăto­are __ Pentru a da posibilitate celor doi scoșari să alimenteze din plin batoza, se construiesc de o parte și de alta a batozei în continuarea obloanelor și ,la înălțimea lor, două platforme din scînduri groase de 2—3 cm., late de 1, 5 m. și lungi cît oblonul batozei. Pe [­această platformă se construiesc două­­ mese suplimentare orizontale fixate pe [|două capre înalte de 0.60 m. (masa I­ de tăiere a snopilor­. De la această­­ masă pleacă două planuri înclinate ce­­ fcc legătura între masă și gura de­­ alimentare a batozei (fig. nr. 1). Masa Și planurile înclinate vor servi pentru punerea snopilor după ce au fost dez­legați. De aici snopii vor fi luați și înmînați coșarilor (vălarilor). O mare atentie o acordă crediuc [l organizării ariei. In acest scop locul­­ ariei trebuie fixat pe un teren plan, în [­apropierea unei surse de apă. Aria ipropriu-zisă trebuie să aibă o lungime­­­ de 70-80 de m. și o lățime de 60—70 m. Locul destinat ariei se curăță de iarbă și de buruieni, iar de jur-împre­­­jur se trag cu plugul trei brazde. Pe arie, snopii se așează în 4 șire, cîte­­ două de fiecare parte a batozei. Felul cum trebuie organizată aria după metoda Brediuc se v­ede în fig. nr. 2.­­ „ Treieratul se organizează în doua­­ schimburi, iar personalul necesar u­­nui schimb pentru o bună deservire a batozei după metoda Brediuc se compune din: 4 coșari (vălari)­. Aceștia alimen­tează în permanență batoza cu sno­pii pe care îi primesc de la ajutorii de vălari: 4 ajutori de vălari (acest post este introdus de Brediuc). Ajutorii de vă­duce în batoză. Astfel se introduc în batoză cîte 30—40 de snopi pe minut, 4 tăietori de legături. Aceștia lu­crează pe platformele construite supli­mentar la obloane. 14 aruncători de snopi (cîte 7 pe o șiră de snopi)­, 3 strîngători de paie ce lucrează la spatele batozei, pentru așezatul paie­lor in vederea transportării lor la șira cu paie. 4 oameni la tirîș care transportă pa­iele de la batoză la șina de paie. 2 strîngători de pleavă. _ Aceștia’ string pleava de la spatele batozei. 2 oameni la căratul plevei.­­* 1 om la clădit șira de pleavă. 8 oameni la clădit șina de paie. 1 cantaragiu, 4 oameni la saci. 1 1 tractorist, 1 batoziar. Rezultă că pentru un singur schimb sunt necesari 53 de oameni. Pentru ca aceștia să deia maximum de randa­ment, coșarii se schimbă din oră în oră împreună cu ajutorii de coșari și tăietorii de legături. Personalul de pe șire se schimbă din două în două ore. La primia vedere un număr atît de mare de oameni pare o risipă mare de brațe de muncă. In realitate însă, la treieratul unei tone de cereale a­­ceasta duce la economii de oameni­­eră. La treierișul obișnuit obținem : 24 ore X25 de persoane 20 tone­­ Hil­oaii­sm­/ora La treierișul după graficul orar sit­uația se prezintă astfel: 15 palm/eră 24 orex53 de persoane. 83 de tone Important pentru aplicarea graficu­lui orar este planificarea cantităților de cereale ce trebuie treierate în timp de o oră. In acest scop se numără snopii introduși în toba batozei de cei doi coșari timp de o oră, se cîntă­rește cantitatea de cereale treierată î­­ această perioadă de timp, cantitate care se înscrie pe un panou și se afișează pe arie la loc vizibil. Se pla­nifică apoi opririle pentru îngrijirile tehnice ale tractorului și batozei, opri­rile pentru masă, stabilindu-se ast­­fel cantitatea de cereale ce trebuie treierată pe zi sau schimb. Realizările obținute se înscriu alături de cantită­țile planificate. Astfel în cursul pro­cesului de producție, muncitorii își­ pot da seama dacă folosesc just timpul și mijloacele de muncă pu­ține din oră în oră interveni pentru îmbunătățirea muncii și lichidiarea cauzelor care iau provocat eventua­lele nerealizări ale normei orare (lipsă de atelaje etc.)". Iată cum arată un astfel de grafic: Data * ș s­a 3­9 / 1955 Cultura a a­v­u . Planificarea pentru schimbul 2 se face la fel ca pentru schimbul 1 ți­­nîndu-se seama că îngrijirea mașinilor și repausul pentru masă au loc în­tre ora 23 și 24. Prin aplicarea graficului orar la treierat se obțin însemnate economii de carburanți și lubrefiianți ajungînd chiar pînă la 2,8 kg. pentru o tonă ceea ce înseamnă 50 la sută din nor­mă. In același timp, folosind această metoda scurtăm perioada de treieriș, eliberîndu-se tractoarele tocmai perioada de dezmiriștit și arături pen­t­­tru însămînțări de toamnă. Pentru a putea treiera recolta din acest an la timp și fără pierderi este necesar ca un număr tot mai mare de tractoriști și batozari din S.M.T. și Q.A.S. să­­ extindă metoda graficului orar în cît mai multe unități agricole. Metoda Brediuc se poate folosi cu succes și în sectorul particular. Pen­tru aceasta este necesar ca sfaturile populare comunale să organizeze cît mai corect aria și să mobilizeze țăra­nii muncitori în vederea asigurării brațelor de muncă și a transporturilor de cereale, astfel ca batozele să meargă din plin și să nu existe timpi morți* . Mecanizatori din S.M.T. și G.A.S.* colectiviști, întovărășiți și țărani mun­citori cu gospodării individuale! Luptați pentru aplicarea pe scară cît mai larga a metodei Brediuc, în scopul scurtării la maximum a timpului de treieriș ! Nu precupețiți nici un efort pentru a vă achita cu cinste de acea­stă sarcină patriotică ! Ing. N. BULINARU șeful serviciului regional S.M.T. 1 *0. JU - <1.­­Ji «IV. V­. ,«*• era cantitatea cantitatea planificată realizată 6— 7 2.688 3.500 7— 8 2.688 3.250 8— 9 2.688 3.145 9— 10 2.688 3.220 10— 11 îngrijirea tehnică a mașinilor și Clasa. ’ 7’1 11— 12 2.688 2.800 " T 12—13 " 2.688 3.000 " 13—14 2.688 3.200 14— 15 2.688 3.150 15— 16 2.688 3.120 16— 17 îngrijirea tehnică a mașinilor și masa. 17— 18 2.688 3.120­­ 18—19­2 688 3.180 Total 29.568 34.685 A­NUNȚ Școala Profesională de Ucenici Tex­­tilă-Pielărie­ mixtă din Bacău, strada •Oituz nr. 14, primește înscrieri l­a examenul de admitere pentru anul I, pînă la data de 10 august 1955. Școala are următoarele secții­ — filatură lînă­­ •— țesător de lînă — confecții încălțăminte. Se primesc absolvenți a 7 clase ela­­mentare fete și băieți — în vîrstă de 14—16 ani împliniți la 1 septembrie 1955. Examenul începe în ziua de 15 au­gust 1955. Informații zilnic la secretariatul școlii sau telefon 1507* Direcțiunea STEAGUL EÖSÜ In legătură cu aprovizionarea orașului Buhuși Zilnic, pe piața orașului Buhuși, se găsesc legume și zarzavaturi din a­­bundență ca: fasole păstăi, varză tim­purie, cartofi, ardei grași, castraveți și altele. In ultima vreme se constată o îmbunătățire a deservirii populației de către lucrătorii comerțului de stat. Pe piață lipsesc însă roșiile. Condu­cerea Aprozar trebuie să ia măsuri pentru o mai bună aprovizionare a CETĂȚENI ȘI CETAȚENE, pieții cu acest produs, precum și pen­tru amenajarea în cît mai bune condi­­țiuni a gheretelor în care se desfac legume și zarzavaturi din fata fabri­cii de postav. Nu există preocupare nici pentru aranjarea estetică a le­gumelor și zarzavaturilor, lipsă ce va trebui să fie de asemenea lichi­dată. C. MIHUȚ coresp. Participați cu toții la ADUNAREA PUBLICA organizată de Comitetul Regional de luptă pentru pace, la teatrul de vară din Parcul Libertății, sîmbătă 23 iulie la orele 17 (5). Se va vorbi despre : ,LUCRĂRILE ADUNĂRII MONDIALE A PĂCII DE LA HELSINKI". După conferință va urma un program­ artistic. I Problema înfrumusețării și gospodăririi în centrul atenției Comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Piatra Neamț Vechiul oraș de munte, P. Neamț, își schimbă înfățișarea de la o peri­oadă la alta. Atît în centrul orașului cît și în cartierele mărginașe apar noi construcții care vin să-i dea o înfățișare mai frumoasă, mai plăcută. Sfatul popular, se preocupă îndea­proape de problema înfrumusețării și gospodăririi orașului. Despre a­­­ceasta a vorbit tov. H. Goldstein, secretar al Comitetului executiv al sfatului popular al orașului P. Neamț, unui corespondent de-al nostru. ÎNTREBARE : Care sunt succesele obținute în munca de înfrumusețare și de bună gospodărire a orașului ? RĂSPUNS : Pentru statul popular, anul acesta, mai mult ca în anii tre­cuți, problema înfrumusețării și gos­podăririi orașului a stat în centrul atenției. Munca organizată și cu spirit de răspundere a avut drept re­zultat înregistrarea în ultimul timp a unor succese importante în această direcție. Instalarea unui generator electric, procurarea unui nou au­tobus pentru transportul în comun al cetățenilor, repararea și punerea în funcțiune de către muncitorii între­prinderilor Comunale a unui auto­­stropitor și a 4 autocamioane pentru ridicarea gunoiului menajer, au con­tribuit în mare măsură la o și mai bună gospodărire a orașului. O­­ seamă de cartiere cum ar fi „Țărăncuța“ și anexa Sarata au fost electrificate. Străzile orașului sînt bine iluminate. Numai în cursul ulti­melor 6 luni pe străzile orașului au fost instalate peste 1.200 becuri. Pe o seamă de străzi printre care „Elena Pavel“, „Ana Ipătescu“, „Cu­­­za Vodă“, „Digului“ și altele s-a aș­ternut cantitatea de 630 m. c. prun­­diș și 84 m. c. mărgărit. Peste 900 m. p. trotuar au fost reparate, iar 1800 m. f. rigole au fost curățate. Au fost reparate podurile de peste Cuiejdiu din dreapta spitalului și cel de peste Bistrița de lîngă gară. O măsură luată în scopul asigu­rării curățeniei orașului este ca mă­turarea străzilor să fie făcută în timpul nopții. In grădina publică, scuarul și pe Bulevardul Republicii au fost plan­tate mii de flori care dau orașului un aspect mai frumos. Tot în acest scop a fost terminată construcția u­­nei sere moderne pentru flori. Re­cent, în grădina publică au fost in­stalate 30 de bănci. Caracteristic este amploarea con­strucțiilor în orașul nostru. Numai în cursul acestui an, sfatul popular a repartizat la un număr de 137 muncitori, loturi pentru a-și construi locuințe cu credite primite de la stat sau pe cont propriu. Lîngă stadionul „Comuna din Paris“ ia ființă, văzînd cu ochii, un nou­ cartier. Toate acestea sînt doar cîteva e­­xemple de succesele obținute în mun­a Convorbire cu tov. N. Goldștein, secretar al Sfatului popular orășenesc­ca de înfrumusețare și gospodărire a orașului. Sfatul popular a putut obține aceste rezultate datorită fap­tului că munca de înfrumusețare și gospodărire nu a fost dusă pe cam­panii ci în permanență. Trimestru de trimestru se întocmesc planuri de muncă care sînt urmărite îndea­proape de felul cum sînt traduse în fapte. In repetate rînduri, comitetul executiv a analizat problemele gos­podărești ale orașului, luînd totodată măsurile necesare. ÎNTREBARE : Care a fost aportul deputaților și în general al celorlalți factori de legătură care au sprijinit sfatul popular în activitatea de gos­podărire a orașului ? RĂSPUNS: Fără îndoială că în­frumusețarea și gospodărirea orașu­lui este o problemă importantă. Insă aceasta nu este singura sarcină care stă în fața sfatului popular. Rezulta­tele arătate mai sus nu s-au putut obține fără sprijinul deputaților, al comisiei de femei și al întregii mase de cetățeni. Numeroși sînt deputații, care i an­­trenînd în muncile de folos obștesc cetățenii din circumscripțiile respec­tive, au reușit să obțină succese din cele mai frumoase în muncă. ]n anexa Văleni, cetățenii, cu sprijinul efectiv­­al deputatului lor Neculai Bălănel, au început acțiunea de elec­trificare. Cu posibilități proprii, ce­tățenii au procurat stîlpii care au și fost plantați. In tragerea rețelei e­­lectrice ei sînt ajutați de către mun­citorii fabricii „Reconstrucția“. A­­ceastă lucrare, care pînă în prezent a fost executată în proporție de 60 la sută va fi terminată în cinstea zi­lei de 23 August. Un alt deputat, Dumitru Bî­llea din circumscripția 66 a reușit în ur­ma ajutorului primit din partea între­prinderilor locale, ca împreună cu ce­tățenii să electrifice străzile „Tîrna­­velor“ și „Cooperației“. In Ciritei, cetățenii au participat anexa cu multă dragoste la muncile obștești, fiind antrenați de către deputatul Ion Rotaru. Mobilizați de către deputații Mihai Gheorghiță și Vasile Ghineț, mai mulți cetățeni din anexa Sarata au curățat prin muncă voluntară un izlaz în suprafață de 20 ha. Comisia de femei de pe linca sfatul popular orășenesc desfășoară de aseme­nea o rodnică activitate gospodărească. Membrele comisiei au discutat cu gos­podinele, convingîndu-le să nu lase nici un petec de pămînt necultivat cu legume și zarzavaturi. Numeroase femei au participat la acțiunea de reamenajare a orășelului copiilor din parcul „Cozla“. De asemenea echipe formate din gospodine duc muncă de lămurire în rîndurile cetățenilor pen­tru păstrarea curățeniei și igienei­ Faptul că orașul nostru are un spe­cific industrial este pentru noi un puternic ajutor în muncă. Numeroase sînt întreprinderile care ne ajută. Fa­bricile „Comuna din Paris“, „Recon­strucția** au executat cîteva jocuri distractive pentru orașul copiilor. Fa­brica „Steagul roșu“ ne-ia ajutat în acțiunea de orunduire a străzii ,,Mă­­rășești“. Ajutoare asemănătoare au fost primite și din partea întreprin­derilor „Ceahlăul", „1 Mai“, fabricia de tîmplărie, Organizația Economica „23 August“ și altele. ÎNTREBARE : Ce lucrări de infra­­musețare și gospodărire se vor mai­ face în orașul Piatra Neamț? RĂSPUNS: Cu toate rezultatele obținute, în orașul nostru mai sînt multe de făcut. Noi ne vom strădui să muncim în așa fel, d­a orașul sa devină cel mai frumos și mai bine gospodărit. Dar acest lucru nu v-al­ putea fi făcut fără sprijinul tuturor deputaților și ajutorul tot m­ai larg al maselor de cetățeni. Cu toate că comitetele de stradă au fost înființate, ele nu-și trăiesc viața. De aceea, în primul rînd, noi vom căuta ca în­­trebuințînd toate mijloacele posibile să antrenăm în muncă aceste com­i­­tete cît și pe unii deputați care nu au­ muncit în mod satisfăcător. O atenție deosebită vom acorda­ întrebuințării fondurilor alocate pe­­voilor gospodărești, urmînd ca lu­crările să fie executate în termenele prevăzute, iar calitatea lor să cores­pundă. Pe o serie de străzi ca : „Do­­brogeanu Gherea“, „Aurel Vlaicu“„ „Gara veche“, „Cuza Vodă“ și altele­ se va așterne prundiș. Str. „I. C*1 Frimu** v­a fi bitumizată, iar str­. „Pușkin“ pavată. In parcul „Cozla“i se vor instala 30 de bănci. Pionierii vor avea bucuria lor, in scurt timp va fi inaugurat pala­­­tul pionierilor. Pentru ca învățămîntul să se des­­fășoare în condiții bune, în prezent*1 în toate școlile se fac reparații. A­­­nul acesta va fi rezolvată și problema’, bă­i populare, care va fi dată în folo­sință pînă la data de 7 Noiembrie*! La fel, vor fi terminate și date în folosință școala elementară din a­ i­nexa Vînători, partea aripei drepte de la școala medie de fete nr. 2 și al­­tele. De asemenea întreprinderea co­­munală va executa amplificarea re­țelelor de curent electric, lucrare în­ valoare de 650.000 lei. Pentru îm­bu­­­nătățirea transportului, în comun va­­ fi adus un naiv autobus.. Toate aceste realizări, care vor fi obținute cu sprijinul deputaților și al maselor de cetățeni vor contribui în­ mare măsură la îmbunătățirea condi­țiilor de trai ale oamenilor muncii­ din orașul Piatra Neamț. In atenția Sfatului popular orășenesc Bacău L­a redacția ziarului nostru au so­sit zilele acestea mai multe scrisori ale oamenilor muncii care sezisează diferite deficiențe existente în gos­podărirea orașului și în aprovizionarea oamenilor muncii cu unele produse. Iată ce ne scrie tovarășul Nicolaie Croitoru salariat la uzina T.C.A.P. Bacău. „In urma hotărîrii guvernului­­ și partidului cu privire la acordarea de credite pentru construirea de locu­ințe, o serie de muncitori, tehnicieni și funcționari din diferite întreprin­deri și instituții au primit credite pentru a-și construi locuințe. Prin­tre aceștia mă număr și eu. Am primit banii în luna iulie 1954 și mi-am luat angajamentul ca pînă la 1 august anul acesta să fie ter­minată construcția casei. Mi s-a re­partizat de către sfatul popular orăj­șenesc o parcelă în „Cîmpul Poștei“.­Mulțumită sprijinului primit de la comitetul de întreprindere și direc­țiunea uzinei, am reușit să termin locuința, respectînd angajamentul. Anul trecut în luna noiembrie, sfatul popular al orașului a dat dese poziții pentru amenajarea unei străzi în cartierul nostru. Lucrările pentru amenajarea străzii s-au întrerupt însă după două săptămîni din cauza timpului nefavorabil. Locuitorii car­tierului aveau speranța că în primă­vară se vor relua lucrările și însfîr­­șit, strada va fi amenajată. Comitetul executiv al sfatului popular însă nu a luiat nici o măsură, așa că în timpul ploilor trecerea este aproape imposi­bilă. Cu două luni­­ de zile în urmă s-a început să se instaleze și rețeaua de lumină electrică. Dar nici pînă prezent nu s-a terminat această lu­­n­crare, cu toate că pentru complecta­­rea rețelei pe o stradă n-ar fi nevoie decît de 4 stîlpi și 600 m. sîrmă. Personal, am fost și la sf­at și la Energo-Combinat dar n-am rezolvat nimic“. " In încheierea scrisorii tovarășul Nicolaie Croitoru arată că sfatul popular orășenesc trebuie să dea mai multă atenție problemelor gospodă­rești ale orașului. Comitetul executiv al sfatului popu­lar orășenesc Bacău trebuie să țipă seamă de această sezisare și să ia de îndată măsuri. Scrisoarea trimisă redacției de tov. Th. Nicolaiescu, de la U.R­­.M. Bacău, seziseaza lipsa de preocupare a sfatului popular orășenesc pentru amenajarea străzilor „Bucovinei“, „Bradului“ și a unei porțiuni din str. „Păcii“ (porțiunea dintre str. „Filimon Sîrbu“ și „Cuza Vodă“) Tovarășul Th. Nicolaiescu ne scrie că aceste străzi sînt numai gropi și de­vin impracticabile în timpul ploilor. „Pe străzile noastre, se spune în scrisoare, se fac lucrări frumoase; pe strada „Bucovinei“ se con­struiește un mare combinat al coope­rativei „7 Noiembrie“ ,circulația este destul de mare, dar e împiedicată de faptul că străzile sînt stricate, că trotuarele nu sînt curățate, că se de­pozitează tot felul de materiale". In scrisoare se arată că cetățenii care lo­cuiesc pe aceste străzi au rezisat a­­ceste probleme deputatei Elena Pol, dar problemele tot nu au fost rezol­vate. Cetățenii care locuiesc în stră­zile menționate mai sus, cer sfatului popular orășenesc să rezolve această situație. Un grup de cetățeni din orașul nostru sezisează faptul că nu există preocupare pentru aprovizionarea populației cu gheață. Ei propun ca Organizația Economică ,,23 August“ să găsească o soluție în vederea re­zolvării acestei probleme, deoarece posibilități există. Este indicat ca co­mitetul executiv al sfatului popular să analizeze de îndată posibilitățile ce există de a deservi pe locuitorii orașu­lui Bacău cu gheață, în perioada de vară. ★ în excursie la Slănic Moldova Nu există duminică să nu se orga­nizeze excursii în cele mai pitorești locuri ale regiunii noastre cît și ale regiunilor învecinate. La o astfel de excursie, au participat și numeroși tineri de la unitatea forestieră „Horia, Cloșca și Grîșan“ din Bacău. Ei au plecat duminică dimineața cu un bat­mion la Slănic-Moldova. Orele petre­cute în această frumoasă stațiune balneo-climaterică, au constituit ore de binemeritată odihnă și recreare după o săptămînă de muncă rodnică. ELENA SADOVEI eoresp. Arbifrâjul: o problemă mereu actuală, dar nerezolvată Nu de puține ori s-a întîmplat ca iubitorii de fotbal veniți să asiste la vreun meci, fie el de categoria B, fie de campionat regional sau orășenesc,­ să plece nemulțumiți de felul cum s-au desfășurat întîlnirea. Nu întotdeauna­ acest fapt este urmarea firească a sla­bei comportări a echipelor. Sînt cazuri... și din păcate nu puține la număr, cînd întîlnirile de fotbal nu sînt de calitate din cauza arbitrajului nesatisfăcător. !! .Nu se poate spune că în orașul Ba­­­cău nu sunt mulți arbitri. Ar însemna­ să subapreciem activitatea C.C.F.S.­­ului regional care a dat o adevărată­ bătălie pentru ca numărul de arbitri să fie tot mai mare, păcat însă că a­­ceasta preocupare nu a urmărit și creș­­­­terea calitativă a arbitrilor. De aici­ și conducerea nesatisfăcătoare a mul­tor întîlniri de fotbal. Sînt arbitri în orașul nostru cum ar fi: Gheorghiță Gheorghe, Ițic Iancu, Constantin Flo­­rea, Constantin Fătu, Gheorghe Isache Și alții, care din cauză că nu au prac­ticat niciodată sau numai sporadic fot­balul, cît și din cauză că nu caută să-și îmbogățească cunoștințele teh­nice, nu pot asigura decît o condu­cere nesatisfăcătoare a întîlnirilor ceea­ ce în mod inevitabil duce la degenera­rea jocului și de multe ori la influen­țarea rezultatului final al întllnirii. Problema arbitrilor are și un alt as­pect. Este vorba de atitudinea pe care o adoptă unii arbitri față de întîlnirile de așa-zisă mică importantă. In spe­cial la jocurile din cadrul campiona­tului de pitici, lipsesc arbitri de tușe (exemplu întîlnirea dintre formațiile Dinamo și Locomotiva). A fi arbitru înseamnă a conduce din competență o întîlnire și a contribui la buna calitate a jocului, așa cum o fac unii arbitri cu care ne mîndriim cum ar fi N. Șerbănescu, B­ Uliano­­vici, Adrian Macovei etc. Este timpul ca problema arbitraju­lui să se bucure de toată atenția din partea organelor în drept. Arbitrii vor trebui să fie recrutați din sportivi clasificați La disciplina respectivă, ceea ce fără îndoială va asigura des­fășurarea jocurilor în condițiuni nor­male. P. GAVRILESCU ceres £, *

Next