Steagul Roşu, decembrie 1955 (Anul 10, nr. 894-921)

1955-12-01 / nr. 894

Pa?. 2-a STEAGUF r_IIfTTM­­iP—I­I Mill pill Ilii ■mil Ilim II ■ [UNK]wm—II— I­I». .. ■ [UNK]­ ,1.1­1, ......... R­O­Ș V ~~~~ ff­­ ■ ■ . ■ [UNK] [UNK] [UNK] -------------- ■ ■ *---­ Pentru îmbunătățirea muncii la I.F.E.T. Ceahlău I.F.E.T.­Ceahlău este una din întreprin­derile de exploatare și transport a lem­nului din regiunea noastră, care pe lingă posibilitățile create de partid și guvern, prin înzestrarea ei cu mașini și mecanis­me de înaltă productivitate, se bucură și de avantaje însemnate în direcția suprafețe­lor de masă lemnoasă în stare să-i asigure îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Analizînd însă felul cum I.F.E.T.-ul folo­sește mijloacele puse la dispoziție, vom constata numeroase lipsuri ce trebuie de­­ urgență lichidate. Înainte de a le dezvă­lui, consider necesar scoaterea în evidență a realizărilor înregistrate de întreprindere, atunci cînd a existat preocupare din partea colectivului de conducere.­­ De la schimbarea vechii conduceri, noul director, tov. V. Sîrmă, a întreprins unele acțiuni care s-au soldat cu rezultate fru­moase în procesul de producție. Este demn de remarcat sistemul de repartizare a teh­nicienilor Unității pentru a ajuta și con­trola în activitatea lor parchetele și sec­toarele de exploatare. In ultimul timp ei se găsesc în permanență pe teren în mij­locul muncitorilor sprijinindu-i și urmă­rind îndeaproape respectarea procesului tehnologic, și a graficului de exploatare. .Totodată ei au sarcina organizării consfătuirilor de producție la locul de muncă, pregătindu-se pentru a discuta problemele legate de sporirea conti­nuă a productivității muncii. O astfel de măsură a dus în ultimul timp zărirea simțului de răspundere față la în­tre sarcinile de plan și la descoperirea și în­depărtarea unor deficiențe din munca co­lectivului. Roadele măsurilor luate se pot ve­dea: Sarcinile de plan pe perioada 1 no­iembrie — 20 noiembrie la fasonat și scos bușteni rășinoase au fost depășite cu 15 și respectiv 24 la sută. Colectivul de muncă se mîndrește pe bună dreptate cu brigăzile de producție «produse de tov. Toader Amariei, Ana Ga­­vril Ion, Gheorghe Pavel și alții. Rezul­tatele dobîndite de ele sînt importante. Brigada tov. B. Pantelimon, de pildă, care lucrează după metoda forestierilor sovie­tici de la Chiriș își depășește în medie planul cu 10 la sută.­­­­­ Dar succesele Înregistrate în perioada arătată, fiind umbrite încă de multe lip­suri, n-au putut scoate întreprinderea din impasul în care se află : lichidarea restan­țelor către beneficiari. Pe 10 luni ale a­­nului curent, I.F.ET.-ul a rămas dator fabricilor de cherestea din regiunea noas­tră cu peste 50.000 m. c. bușteni. Cauzele rămînerii în urmă sînt nume­roase. Ele se datoresc în primul rînd, sla­bei organizări a muncii. Colectivul de con­ducere neagă acest lucru și motivează și acum deficiențele serioase care mai dăi­nuie cu unele greutăți provocate de ploi­le din vară. E drept că puhoaiele au­ îngreunat oarecum activitatea întreprinde­rii, totuși pînă în prezent — cu lucru este de acord și tot. director acest treaba putea să meargă mai bine. Se știe că îndeplinirea ritmică a pla­­nului depinde de felul în care este orga­nizată munca. Forma cea mai avantajoa­să de organizare a muncii în exploatări este brigada de­­ producție. La I.F.E.T. Ceahlău, tocmai acest lucru a fost negli­jat. Sunt prea puține brigăzi și aceasta a contribuit la nerealizarea planului. Meto­dele înaintate de lucru nu au fost nici ele extinse. Foarte puțini fasonatori, corhări­­tori, etc., cunosc în ce constă metodele Voroșin sau Chiriș. Dacă tovarășii din conducere, împreună cu comitetul de în­treprindere, s-ar fi orientat just în aceas­tă direcție, adică acordau o atenție deose­bită organizării muncii și extinderii me­todelor înaintate, sarcinile de producție puteau fi îndeplinite ritmic lună de lună. Dînd dovadă de proastă gospodărire, întreprinderea și-a creat o situație dificilă și la Banca de Stat. In momentul de față ea are un cont blocat în valoare de­ 8.900.000 lei.. In blocarea acestei sume, o vină poartă și Trustul de Exploatare a Lemnului Piatra Neamț, dar vinovatul principal este tot conducerea I.F.E.T.-ului Atît vechea cît și noua conducere a I.F.E.T.-ului, n-a ținut cont de necesitatea respectării planului de aprovizionare, sus­­trăgînd din circuit cantități însem­nate de materiale tehnice, care și acum stau neîntrebuințate, pe cînd alte între­prinderi duc lipsă de ele. In prezent, în­treprinderea are stocuri supranormative în valoare de 1.800.000 lei. Dar deficiențele nu se opresc aici. Ele continuă — și aceasta este una din cau­zele principale ale nerealizării programu­lui de producție — cu proasta folosire a mecanismelor. I.F.E.T. Ceahlău dispune de un parc însemnat de tractoare KC-35, KT-12, și macarale TL-3. Dacă acestea ar fi fost utilizate rațional, întreprinderea pu­tea ajunge fruntașă pe trust. Insă la me­canisme nefiind încadrați motoriști bine calificați, ele au dat un randament scăzut. Tractoarele 184 și 190 de pildă, în perioa­da de la 1 februarie și pînă la 30 iulie a.c., n-au funcționat 59 de zile. In luna octombrie, planul cu mecanismele n-a fost realizat; macaralele n-au lucrat deloc. Disciplina și grija față de mecanisme, iasă de asemenea de dorit. Unii muncitori ca: Gh. Vodă, Victor Diaconu, Ion Pave­­lescu și alții, nu îngrijesc cu dragoste ma­șinile ce le-au fost încredințate. Tractoare­le de care răspund sunt — după cum re­cunoaște și responsabilul cu transportu­rile — într-o stare necorespunzătoare. De fapt nici acest responsabil nu prea își bate capul cu îngrijirea și folosirea rațională a mecanismelor. De la sfîrșitul lunii iulie a. c. fișele tehnice a utilajelor care sînt oglinda vieții mașinilor (în ele poți citi cîte ore au funcționat sau au stat, consumurile de mo­torină și benzină, orele de reparații etc.), nu mai sunt complectate. Iarna a și sosit pe meleagurile raionului Ceahlău, dar utilajele nici acum nu sunt pregătite pentru întîmpinarea ei. In par­­chetele Bolovanu și Unguru, încă nu s-au terminat garajele de adăpostire. Dacă mecanismele nu-și îndeplinesc plă­nui, de vină sunt ,și o­ parte din manipu­­lanți cum ar fi Nicolaie Munteanu, din sectorul Hangu, care le lasă în voia soar­­tei și nu le asigură masa lemnoasă ne­cesară apropiatului și transportului. Nefo­­losirea rațională a mecanismelor se dato­­rește și drumurilor impracticabile. Din parchetul Scoruș, tocmai din această pri­cină, tractoarele au fost scoase și mu­tate în alte locuri de muncă mai puțin productive. Răspunzător de aceste deficiențe se face și Trustul de Exploatare a Lemnului Pia­tra Neamț. Serviciul mecanicului șef de aici, s-a interesat în mică măsură de con­dițiile de lucru ale tractoarelor și macara­lelor și de repararea lor la timp atunci cînd s-au defectat. Cu toate că Trustul a dat dispoziții să se înființeze pe lingă fiecare coloană de mecanisme, ateliere mobile de reparații, nu s-a gîndit însă să le înzes­treze cu cele necesare. Multe din lipsurile existente în activi­tatea I.F.E.T.-ului se explică și prin faptul că acesta întimpină greutăți din partea unor întreprinderi ce trebuie să-l ajute în realizarea sarcinilor de plan. Nenumăratele sezisări făcute de conducerea trustului, în legătură cu I.A.R.T. Piatra Neamț, care nu-și respectă planul de transport, fost încă luate în considerație. De n­ou la 17-22 noiembrie, I.A.R.T.-ul nu și-a înde­plinit programul de producție la transport la parchetul Farcașa și acum zac cantități însemnate de bușteni și lemn de foc ce trebuiau scoase cu mașinile auto. Trebuie spus că problemele ca organiza­rea muncii, folosirea mecanismelor, întă­rirea simțului de răspundere personală în sectoarele și parchetele de exploatare și al­tele, nu s-au bucurat de un sprijin per­manent și susținut nici din partea organi­zației de partid și nici din partea comite­tului de întreprindere a I.F.E.T.-ului. Comitetul de întreprindere nu s-a inte­resat de activitatea brigăzilor de producție existente și nici nu s-a străduit să for­meze altele noi. Mai mult, comitetele sin­dicale de secție și grupele sindicale, fiind­că n-au fost controlate și ajutate, nu des­fășoară aproape nici un fel de activitate. Nu se pomenește pe linie sindicală de or­ganizarea unor consfătuiri de de­popularizarea fruntașilor, nu producție, există preocupare nici pentru aplicarea metodelor înaintate de muncă, și organizarea temei­nică a întrecerii socialiste. Organizația de partid nu s-a preocupat de întărirea muncii comitetului de între­prindere. Sunt membri de partid, ca Ște­fan Bocancea și alții, care nu constituie un exemplu la locul de producție. Comite­tul raional P.M.R. Ceahlău, a luat hotă­­rîri pentru îmbunătățirea muncii în această unitate forestieră, dar nu a luat măsuri ca ele să fie traduse în viața. * Pentru a recupera rămînerea în urmă în realizarea sarcinilor de plan, conducerea I.F.E.T.-Ceahlău trebuie să meargă mai de­parte pe drumul pe care a pornit în ultimul timp. De asemenea, el trebuie să lichideze lipsurile semnalate, să organizeze mai bine munca, extinzînd sistemul de lucru pe brigăzi, să ia măsuri pentru folosirea tehnicii cu care este înzestrat I.F.E.T.-ul Organizația de­ partid Și­ comitetul de în­treprindere trebuie să se ocupe de organi­zarea întrecerii socialiste, de extinderea experienței și a metodelor înaintate­, de ridicarea simțului de răspundere față de mașini și mecanisme. In felul acesta, colectivul I.F.E.T. Ceah­lău va reuși să obțină succese importante și să-și îndeplinească permanent sarcinile de plan. GH. DIACONU * i Sfaturi agrotehnice săptămînale cu activitate bună Numeroși sînt țăranii muncitori cu gospodării individuale din satele și comunele regiunii no­astre care s-au convins de foloasele participării la „sfatul agrotehnic săptămînal”. Prin­tre aceștia sînt și mulți țărani munci­tori din comuna Leca, raionul Bacău. La începutul acestui­ian, și in co­muna amintită au circumscripții electorale, funcțional, pe „sfaturi a­­grotehnice săptămînale”. La aceste sfaturi, țăranii muncitori au învățat cum să lucreze mai bine pămintul, cum să aleagă, să-și păstreze semin­țele, cum să folosească gunoiul de grajd etc. Printre cei care și-­au în­sușit în mod temeinic astfel de cu­noștințe și care au pus apoi în prac­tică cele învățate sunt și tovarășii : Dumitru Virlan, Ion Birgu, Victor Savin, Vasile Coroiu, Enache Vib­escu, Neculai Istrate și alții. In urma a­­cestui fiapt ei au obținut, în acest an, recolte mult sporite față de anii tre­cuți. Dumitru Virlan și Victor Savin, bunăoară, au recoltat cîte 40.000, respectiv 36.000 kg. sfeclă de zahăr­­ la hectar, Ion Bîrgu — 4.200 kg. po­rumb (știuleți) la hectar, i­ar Vasile Coroiu, E. Vib­escu și alții au făcut la timpul optim însămînțările de toamnă, reușind să se situeze printre fruntașii comunei în această impor­tantă acțiune. Acum, cînd muncile agricole de to­amnă sînt pe terminate, agrotehnice din comuna Leca sfaturile și-au reînceput activitatea. In 19 circum­scripții electorale, peste 250 de ță­rani muncitori participă cu regulari­tate la discutarea problemelor legate de obținerea unor recolte bogate. Printre ei sînt: Todiriță Florea, D. Virlan, Maria Florea, Vasile Sava, Ion C. Florea și alții. V. LEPADATU coresp. Au sărbătorit zece ani de la înființarea F.D.I.F. împlinirea a 10 ani de la înființarea Federației Democrate Intrenațională a Femeilor a fost sărbătorită și de fe­meile din orașul Tg. Ocna. Cu acest prilej au avut loc conferințe în ca­drul cărora ia fost scoasă în evidență activitatea depusă de către F.D.I.F. în cei 10 ani de activitate pentru a­­părarea dreptului la viață a femeilor și copiilor. La conferințele ce au avut loc la Sfatul Popular raional, Cooperativa „înainte” și U.R.C.C. au participat numeroase femei care au urmărit cu viu interes expunerile făcute. In ca­drul adunărilor s-a votat trimiterea de telegrame Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R. ELENA LUCA coresp. Wr. 894 {2373) Să adaptăm batozele de treierat păioase la bătutul porumbului In toamna aceasta pe ogoarele patriei noastre s-au obținut recolte de porumb ex­cepțional de bogate. Timpul înaintat cere ca bătutul porumbului să fie îndeplinit ci­ mai repede și în cele mai bune condiții O mare parte din știuleții de porumb trebuie să fie bătuți imediat de către gos­podăriile agricole pentru valorificare, sau pentru consumul lor gospodăresc. Centrele de colectare de asemenea trebuie să treacă imediat după recepționare la bătutul porum­bului, pentru ca boabele să fie cu­ roar bine condiționate și înmagazinate. Pînă în anul acesta bătutul porumbului se făcea mai ales cu mașinile de bătut po­rumb, acționate manual. Recolta bogată de porumb ce o avem ar face ca bătutul știuleților numai cu mași­nile acționate cu mina să dureze prea mult și să necesite prea mulți oameni. Cu o mașină obișnuită de bătut porumb ma­nuală se pot obține pe zi cel mult 2500— 3000 kg. porumb boabe. Numai pentru re­colta de pe 1000 ha, ar fi nevoie de un nu­măr de circa 66 mașini pentru a termina bătutul în 15 zile. Dacă ținem seama de faptul că fiecare mașină ar trebui să fie deservită de 5—6 oameni ne putem da seama și mai bine cît de important este ca, în această pe­rioadă cînd sînt multe de făcut în fiecare gospodărie, iar brațe de muncă disponibile se găsesc mai greu, să se folosească bato­zele de treierat păioase și la bătutul po­rumbului. De aceea, pentru a veni în aju­torul țărănimii muncitoare și a grăbi bă­tutul porumbului, mecanizatorii din S.M.T.­­uri adaptează batozele de treierat ,­­oase la bătutul porumbului. Experiența stațiu­nilor de mașini și tractoare fruntașe a do­vedit că adaptînd batoza de cereale pen­tru bătutul porumbului se pot ușor bate pe zi 18-20.000 kg. boabe de porumb, adică de 6 ori mai mult decît o mașină acționată cu mina. In felul acesta o singură batoză purtată de un atractor lucrează cît 6 mașini de bătut și economisește munca a circa 30 oameni. Succese deosebite în mecanizarea bătu­tului porumbului au obținut pînă acum mecanizatorii din S.M.T. Cărei, regiunea Baia Mare, S.M.T. Cîmpia Turzii, regiunea Cluj, care sînt acum în al doilea an de folosire a batozelor la bătutul porumbului Lucrînd pe batoze mici, cu o lățime a to­bei de 1000 mm., ei bat în fiecare zi cel puțin 18000 kg. porumb. Și în regiunile Ti­mișoara și Constanța mecanizatorii din stațiunile de mașini și tractoare adaptează numeroase batoze de cereale spre a sprijini bazele de recepție a produselor agricole, cât și pe țăranii muncitori la bătutul po­rumbului. Cum au procedat mecanizatorii de 1a S.M.T. Cărei pentru adaptarea batozelor de treierat păioase la bătutul porumbului ? Prima măsură pe care au luat-o a fost micșorarea turației tobei, astfel ca să nu treacă de 600 ture pe minut. In felul a­­cesta batoza nu va sparge boabele de po­rumb. Pentru a reduce turația tobei, ei au mărit șaiba de la batoză, îmbrăcînd-o cu un manșon lemnos. Pentru ca eliminarea ciocanilor de porumb să se facă cu ușu­­rință au veghiat ca turația șaibei care ționează dîrmonul să rîmînă neschimbată. De asemenea au îndepărtat, prin deșu­­l rubare, caii scuturători de paie ai batozei. Ținînd seamă că boabele de porumb sunt mai mari decît boabele de grîu sau orz, mecanizatorii de la S.M.T. Cărei au sărit la grătarul mare al tobei numărul verge­lelor, lăstnd numai jumătate din ele. In fe­lul acesta s-a putut mări spațiul de tre­­cere al boabelor și se înlătură posibili­tatea spargerii boabelor. Distanța dintre tobă și grătar au stabilit-o după umiditatea și mărimea știuleților. Cînd umiditatea este mai mare, iar știuleții sînt mici, distanța trebuie să fie mai mică. Pentru a opri eventualele boabe care ar fi antrenate pe gura de ieșire a ciocanilor ei au montat la primul rînd de perdele un paravan de tablă de 2 mm. grosime, per­fect etanșat de pereții batozei. Toate aceste modificări care se aduc bat tozei nu sînt prea complicate. Ele se pot executa ușor în atelierul fiecărei stațiuni de mașini, ci materialele existente. Ha­rește, adaptarea batozei pentru bătutul po­rumbului nu împiedică folosirea ei ulterioa­ră pentru treieratul păioaselor. Cum se face alimentarea batozei cu știu­leți de porumb ? Pe partea unde se aduce porumbul se construiește o rampă încli­nată. In dreptul gurei de intrare la tobl se montează un coș de alimentare care are o înălțime de 1,20 m. La fund, coșul are o lățime de 10 cm., atît cît este nece­sar pentru ca batoza să fie alimentată din plin fără să se înece. Știuleții se aduc la coșul de alimentare al batozei în coșuri de nuiele obișnuite și se răstoarnă în coșul batozei. La Haman­­gia, raionul Negru Vodă din regiunea Constanța, unde se lucrează în două schim­buri cu o batoză mai mare, cu o lățime a tobei de 1250 mm., s-a putut bate pe zi pînă la 40.000 kg. porumb boabe, deoarece m­er­canizatorii au organizat alimentarea ne­întreruptă cu știuleți a batozei, în vederea folosirii întregii ei capacități de lucru. Pentru un înalt randament al batozei în timpul lucrului este necesar ca fiecare trac­torist și mecanic batozat să execute zilnic toate lucrările de îngrijire prevăzută pen­tru tractor și batoză. In felul acesta ei vor­ asigura funcționarea neîntreruptă a tracto­rului și a batozei și vor putea îndeplini și depăși normele d­e lucru la bătutul po­rumbului. Transformed cît mai multe batoze de treierat păioase pentru bătutul porumbu­lui și folosindu-le cît mai bine, mecaniza­torii din stațiunile de mașini vor putea da gospodăriilor colective, întovărășirilor agri­cole și gospodăriilor individuale un sprijin de seamă pentru a folosi cît mai bine re­colta bogată de porumb pe care au cules-o anul acesta. Partidul Muncitoresc Român — forța conducătoare în R. P. R. Patria noastră este astăzi o țară în pli­nă înflorire și pășește cu încredere — a­­lături de celelalte țări de democrație populară, pe drumul socialismului. Ea face parte din puternicul lagăr al păcii, democrației și socialismului în fruntea că­ruia se află Uniunea Sovietică. Marile succese obținute de poporul nos­tru muncitor, sunt rezultatul politicii juste a Partidului Muncitoresc Român. Partidul organizează și conduce lupta oamenilor muncii din țara noastră, pentru construi­rea vieții noi, socialiste. Conducerea de către partid, creșterea continuă a rolului conducător al partidu­lui , în toate domeniile vieții social-­econo­­mice, constituie chezășia mersului nostru înainte, spre socialism. I. Poporul — constructorul­­ socialismului în patria noastră Marxism­-leninismul ne învață că istoria societății este in primul rînd, istoria pro­ducătorilor bunurilor materiale, istoria ma­selor muncitoare care reprezintă forța fun­damentală a procesului de producție. Rolul hotărîtor al maselor populare In Istorie se manifestă deosebit de clar în momentele de cotitură ale dezvoltării so­ciale, de trecere de la o orînduire socială la alta. Atunci cînd pe arena istoriei a apărut proletariatul — clasa cea mai exploatată dar totodată și cea mai înaintată clasă societății moderne — mișcarea revoluționa­a­ră Îndreptată împotriva exploatatorilor a căpătat în proletariat o adevărată forță conducătoare care unește și duce după sine masele largi ale celor exploatați și a­­supriți. În același timp, experiența luptei clasei muncitoare a arătat că victoria deplină a­­supra claselor exploatatoare nu este posi­bilă fără ca proletariatul să-și făurească un partid revoluționar, înarmat cu teoria m­arxist-leninistă înaintată, strâns legat de mase. Pentru prima oară în istorie un a­­semenea partid a fost făurit de V. I. Le­nin, partid care a servit drept pildă pentru toate partidele comuniste și munci­torești. Ca rezultat al luptei maselor populare In Din conferințele și consultațiile ținute de membrii Biroului regional de partid Bacău. Frunte cu proletariatul condus de partidul său revoluționar, în ultimele decenii au avut loc schimbări radicale în istoria ome­nirii. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie — care a constituit cel mai mare eveni­ment din istoria omenirii —■ crearea Re­publicii Populare Chineze, a țărilor de de­mocrație populară din Europa și Asia, for­­marea marelui lagăr al păcii și socialis­mului, au zdruncinat din temelie întregul sistem capitalist și au trezit popoarele lu­mii la lupta pentru libertate și o viață mai fericită. Realizările uriașe ale oamenilor sovietici în construirea comunismului și ale oameni­lor muncii din țările de democrație popu­lară în construirea socialismului, confirmă pe deplin justețea învățăturii marxist-leni­­niste despre rolul hotărîtor al maselor populare în dezvoltarea societății, despre rolul istoric al proletariatului în pentru desființarea exploatării omului lupta de către om și construirea societății noi so­cialiste, despre rolul conducător al partidu­lui marxist-leninist în lupta clasei munci­toare. Partidul Muncitoresc Romîn — partid de tip nou, care se conduce în activitatea sa după învățătura marxist-leninistă, se situează în mod ferm pe pozițiile recunoaș­terii rolului hotărîtor al maselor populare în făurirea istoriei. De pe aceste poziții, partidul nostru respinge și combate teo­riile idealiste care calomniază masele re­voluționare și propovăduiesc cultul persona­­lității.» El acordă în permanență o atenție deosebită strîngerii legăturilor sale cu ma­sele promovînd cu consecvență în vitatea sa principiul muncii colective acu­­v principiul suprem al conducerii de partid. Respectarea acestui principiu asigură luarea celor mai juste măsuri și hotărîri de că­tre organele de partid. Hotărîrile C.C. al Partidului nostru sînt în această privință un exemplu viu. Ele sînt rezultatul înțelep­ciunii colective a conducerii partidului, ro­dul muncii de generalizare a experienței pozitive a întregului partid, a experienței maselor de oameni ai muncii care constru­iesc socialismul. Acolo unde masele construiesc în mo­d conștient istoria ca și în țara noastră as­tăzi — rolul lor crește imens. Aceasta se manifestă cu deosebită putere în domeniile cele mai importante ale vieții economice, politice și culturale și îmbracă forme va­­­riate ca întrecerea socialistă, mișcarea ino­vatorilor și raționalizatorilor, participarea tot mai activă a maselor în activitatea or­ganelor de stat, în opera de făurire a cul­turii noi, socialiste. O ilustrare vie a acestui fapt o consti­tuie avîntul cu care masele populare din țara noastră realizează sarcinile trasate de partid și guvern, dobîndind în întrece­rea socialistă noi și noi rezultate în cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn. In lupta pentru îndeplinirea primului no­stru, plan cincinal oamenii muncii din cele mai importante ramuri industriale ca : in­dustrie petroliferă, a gazului metan, mine­reului de fier, minereurilor neferoase, con­strucțiilor de mașini și a prelucrării meta­lelor, chimică, electrotehnică, poligrafică, exploatării și industrializării lemnului etc.; au depășit de mult sarcinile de plan și lucrează în contul celui de al II-lea cincinal In regiunea noastră 21 de întreprinderi au îndeplinit sarcinile de plan din ultimul an al cincinalului, iar în present lucrează în contul celui de-al doilea plan cincinal. Printre acestea se numără Schela I­ pro­ducție Moinești, I.M.S. „Ceahlăul” din ora­șul P. Neamț, „Comuna din Paris“, T.C.A.P. Bacău, „Proletarul” Bacău și al­tele. In fruntea luptei pentru îndeplinirea cin­cinalului sau situat comuniștii. Ei au fost îrtsuflețitorii maselor, prin exemplul lor personal ei au antrenat masele de muncitori la îndeplinirea înainte de termen a planu­lui cincinal. Comuniști ca: brigadierul Ște­fan Pătrașcu de la Oficiul turbobur Moi­nești care împreună cu brigada sa a dat în producție sonda nr. 926 cu­­ 29 zile înainte de termen, Gheorghe Buzatu de la mina Rafira și Neculai Ferchiu de la mina A­­său care lucrează in contul anului 1956 sau oameni educați de partid ca: mine­rul Pașca Gavrilă care lucrează la stră­pungerea tunelului Hidrocentralei „V. I. Lenin“—Bicaz. El a realizat pe luna oc­tombrie 116 metri liniari la înaintarea in tunel, față de 73 m. liniari cît era plani­ficat. însemnate succese au cucerit în anii democrației populare și oamenii muncii din agricultură. Convinși de avantajele lucrării în comun a pămîntului, cu mijloa­ce mecanizate, țăranii muncitori din re­giunea Bacău, au constituit un număr de 146 gospodării agricole colective și în­tovărășiri. Crește an de an producția a­­gricolă datorită aplicării metodelor înain­tate agrotehnice. Producția medie obținu­tă în anul 1955 de către gospodăriile a­­gricole de stat este de 1.530 kg. grîu la hectar ; gospodăriile agricole colective au obținut o producție medie de 1.620 kg. grîu la hectar, iar întovărășirile au obți­nut o producție medie de 1.570 kg. grîu la hectar. La porumb în gospodăriile agricole colective s-a obținut o producție medie de 2.437 kg. la hectar iar în întovărășiri s-a obținut o producție medie de 2260 kg po­rumb la hectar. * Producții mari de cereale au obținut și țăranii muncitori cu gospodării indivi­duale. Clasa noastră muncitoare conștientă și organizată, este strîns legată de masele largi ale celor ce muncesc prin lupta co­mună pentru construirea vieții noi socia­liste în patria noastră. Baza acestei strînse legături o consti­tuie comunitatea de interese a tuturor ce­lor ce muncesc. Sub conducerea Partidu­lui Muncitoresc Romîn, clasa muncitoare din țara noastră a creat pe această bază o strînsă alianță cu țărănimea muncitoare. Alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare s-a dovedit a fi în țara noas­tră o uriașă forță socială, care a izbutit să alunge pe capitaliști și moșieri de la putere, să instaureze puterea populară in frunte cu clasa muncitoare. Rolul conducă­tor al clasei muncitoare în această alian­ță asigură victoria definitivă a socialis­mului asupra capitalismului. Dintr-un popor lipsit de drepturi, asu­prit și exploatat de capitaliștii autohtoni și străini, poporul nostru a devenit pen­tru prima dată în istoria sa, cu adevărat liber, stăpîn pe soarta sa, constructor al unei vieți noi, fericite. II. Partidul — forța conducătoare a poporului Uriașele forțe ale maselor populare, nesecatul izvor al inițiativei creatoare poporului în lupta pentru lichidarea ex­a­ploatării omului de către om și construi­rea societății socialiste, pot fi valorifi­cate numai sub conducerea încercatului partid al clasei muncitoare. Clasa muncitoare poate îndeplini rolul ei istoric pentru că are ca avangardă partidul ei marxist, care elaborează în mod științific programul, strategia și tactica luptei de clasă a proletariatului. Conducerea de către partid a acestei lupte, mărește forța clasei muncitoare și a maselor de oameni ai muncii. Moștenind cele mai bune tradiții de luptă ale poporului romîn pentru liber­tate, independență națională și progres social, Partidul Comunist din Romînia, s-a născut în locul marilor bătălii de clasă din anii 1918-1920, în focul avîntu­­lui revoluționar produs în țara noastră în urma victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. El s-a născut și s-a călit in lupta aprigă împotriva reformismului și oportunismului, în lupta împotriva tutu­ror partidelor și curentelor burgheze și mic-burgheze, dușmane clasei muncitoare și întregului popor muncitor. Crearea Partidului Comunist din Romî­nia a constituit o victorie istorică a leni­nismului împotriva oportunismului și refor­mismului în mișcarea muncitorească din Romînia. De la crearea sa, Partidul Comunist din Romînia înfruntînd teroarea regimului burghezo-moșieresc a fost singurul partid care a chemat și organizat pe oamenii muncii în lupta împotriva regimului de asuprire și exploatare, pentru apărarea in­tereselor poporului. In această luptă eroică și-au sacrificat viața și libertatea mulți comuniști cei­ mai buni fii ai clasei mun­­citoare. Lupta dusă de P.C.R. pentru apărarea intereselor oamenilor muncii s-a împle­tit cu o luptă necruțătoare împotriva ele­mentelor oportuniste, a social-democrației de dreapta, care constituia principalul sprijin al burgheziei în rîndurile clasei muncitoare pe de o parte și partidelor „istorice” „țărănist și împotriva liberal”,­ partide de bază ale burgheziei și moșie­­rimii pe de altă parte. Sub conducerea P.C.R., clasa muncitoare din țara noastră a înscris pagini glorioase în istoria poporului nostru. Luptele des­fășurate de minerii din Valea Jiului în 1929, ale muncitorilor ceferiști de la Gri­­vița în 1933, lupta împotriva fascismului, greva de la fabrica de postav Buhuși care a durat 6-7 săptămîni, greva de la fa­brica Filderman din Bacău din 1938, lupta dusă împotriva regimului antones­­cian și a războiului criminal antisovie­­tic, toate acestea sînt rezultatul muncii ideologice și organizatorice inițiată și condusă efectiv de Partidul Comunist din Romînia, care s-a dovedit a fi unica forță capabilă să mobilizeze poporul la luptă împotriva regimului burghezo-mo­șieresc. Folosind condițiile favorabile create de ofensiva victorioasă a glorioasei armate so­vietice care a intrat ca eliberatoare pe te­ritoriul țării noastre, forțele patriotice sprijinite de masa poporului organizate și conduse de P.C.R. au organizat insurecția armată răsturnînd guvernul fascist. Dato­rită muncii depuse de partid în rîndurile armatei insurecția populară s-a împletit cu acțiunea forțelor patriotice din armată, acți­une în urma căreia întreaga armată rom­ână a întors armele împotriva trupelor hitle­­riste chiar din prima zi a răsturnării dicta­­turii fasciste. In perioada de după 23 August 1944, pro­­gramul elaborat de partid a fost îmbrăți­șat de imensa majoritate a poporului no­­­stru pentru că acest program corespundea intereselor sale. Acest program prevedea aducerea la cîrma țării a unui guvern care să reprezinte interesele maselor largi popu­lare, capabil să mobilizeze toate resursele pentru sprijinirea războiului antihitlerist, care să expropieze pe moșieri și să împartă pămînt țăranilor fără pămînt sau cu pă­­­mînt puțin, să înfăptuiască democratizarea țării etc. Aceasta explică de ce sute de mii .de muncitori și țărani au participat activ la lupta pentru răsturnarea guvernului Rădescu și la înfăptuirea tuturor transformărilor re­voluționare care au urmat Lupta maselor populare conduse de par­tid a dus la instaurarea în țara noastră a regimului democrat-popular în care pu­terea aparține celor ce muncesc. După doborîrea­ monarhiei și cucerirea deplină a puterii de stat de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea mun­citoare poporul nostru muncitor condus de partid a trecut la înfăptuirea operei de con­struire a socialismului în patria noastră. Realizările obținute în construirea socia­lismului în Republica Populară Rom­înă sînt rezultatul traducerii în viață a poli­ticii partidului clasei­ muncitoare. Această politică este baza vitală a regimului nostru democrat-popular. Politica partidului este justă pentru câ ea se sprijină pe teoria marxist-leninistâ — singura teorie care și-a dovedit justețea practică — pentru că pornește de la legile obiective ale dezvoltării societății. Bazîndu-se pe teoria marxist-leninistă. W r 1 1 r

Next