Steagul Roşu, noiembrie 1957 (Anul 12, nr. 1487-1511)
1957-11-01 / nr. 1487
Pag. 2-l Itiinderea experienței înaintate - izvor de creștere a productivității muncii Una din pîrghiile importante în mecanismul de producție, care asigură progresul tehnic și economic pe baza unei continue creșteri a productivității muncii, a îmbunătățirii calității produselor și a scăderii prețului de cost, constă în aplicarea și extinderea procedeelor sau metodelor avansate de muncă. Noțiunea de „metodă avansată de muncă“ este cunoscută și folosită în discuțiile de producție, ca fiind „ un complex de procedee tehnice, organizatorice și economice, ce sunt folosite simultan pe anumite faze ale procesului de producție și în anumite locuri de muncă, cărora li se creează o serie de condițiuni corespunzătoare. Aceste metode avansate de muncă se pot aplica fie într-un prim caz, ca urmare a unui studiu științific al proceselor de producție în funcție de unele condițiuni de bază și atunci ele se impun în mod organizat prin conducerea tehnică a producției, iar muncitorii în acest caz trebuie în prealabil instruiți, — fie într-un al doilea caz — ca urmare a spiritului inovator al fruntașilor în producție, ca un specific numai locurilor de muncă respective. Totuși, dacă se analizează temeinic, condițiile esențiale care determină metoda, în cele mai multe cazuri aceasta se poate extinde și în alte locuri de muncă, creindu-se bineînțeles, condițiuni simillare. . In uzina metalurgică „Ceahlău“Piatra Neamț, se folosesc cu succes mai multe metode avansate de muncă. Printre cele ce se aplică permanent se poate enumera și „turnarea în cochile metalice a pieselor de fontă“, operație ce se execută încă din anul 1956. Inițiatorii ei, un grup de inovatori din uzină, dintre care merită a fi evidențiați tov. Iosif Chelaru maistru, Vasile Clepșa și Ion Hanaru, au pornit de la o deficiență constatată de ei în procesul de producție. In anul 1956 uzina „Ceahlău" trebuit să construiască, pentru prima oară în serie, mare utilaje agricole de larg consum, ca: tocători de nutreț, batoze de porumb și altele. Volumul pieselor turnate (de tonaj), a crescut, astfel cu circa mic 100 la sută, față de suprafața de turnare disponibilă. Aceasta, determina pe lîngă o strangulare în procesul de producție și o scădere de 40—60 la sută a producției de piese de fontă pe metrul pătrat de suprafață de formare-turnare. Totodată, la procesul de confecționare a formelor pentru pinioane simple și duble, valsuri dințate și alte piese complexe cu pereții subțiri, erau necesari numai muncitori cu o calificare superioară, o fontă lichidă supraîncălzită, miezuri speciale etc. Folosirea acestor parametri superiori a majorat simțitor posibilitățile de creștere a rebuturilor și a cantității de culore. Conducerea tehnică a discutat atceastă problemă în ședințele de producție, iar paralel cu studiul tehnico-științific documentat al serviciului tehnic, s-au antrenat în rezolvarea problemelor respective și o serie de tehnicieni, maiștri și ‘muncitori fruh-’ iași în producție. Este de remarcat că grupul de inovatori, arătat mai sus, a găsit soluțiile practice cele mai bune, pentru construirea de ’cochile metalice ieftine, fără mansferă costisitoare, pentru repere complexe ca pinioane simple și duble, lagăre și valțuri. Prin metalice realizarea matrițelor ’cochile s-a făcut astfel posibilă introducerea metodei de „turnare în cochile“ a pieselor respective. Folosind această metodă de turn fiare, suprafața de formare a fost eliberată în proporție de 75—80 la sută, numărul muncitorilor necesari reducîndu-se cu 20—30 la sută. Din același timp piesele pot fi turnate și de muncitori ce nu au încă o calificare superioară. Metoda a fost studiată și apoi extinsă în mod treptat și la alte repere. Această extindere a fost fixata apoi ca sarcină de plan tehnic pe la 57. In perioada trimestrului III 1957 rezultatele obținute la turnarea In Răchite sunt importante( metoda s-a extins în proporție de 7,15 la sută față de 5 la sută din totalul producției de piese de fontă cît au fost planificate. De asemenea, economiile realizate la prețul de cost pe trimestrul III prin aplicarea acestei metode au fost de 21.000 lei. Demn de remarcat mai este și faptul că productivitatea muncii a crescut în medie la piesele turnate în cochile cu 35 la sută. Rebutul de turnare a scăzut de la 5 la sută tolerat la 4,8 la sută, iar cuantumul de îndeplinire a normei de consum pentru fontă a fost redus de la 1,11 la 1,07 tonă/tonă. Pe viitor se va extinde și mai mult metoda turnării de piese în cochile metalice la un număr și mai mare de repere prin crearea unor cochile corespunzătoare. Cu succes se aplică și metoda de „vopsire prin scufundare“ a pieselor și ansamblelor de greutate mijlocie 0,5—50 kg. Metoda constă în a introduce în vopsea pînă la scufundare piesele respective. Pentru aceasta s-au construit vase speciale și dispozitive simple de manipulare a pieselor. Prin această metodă se economisește vopseaua ce în mod inerent se împrăștie prin picurare și pulverizare cînd se folosește pistolul de vopsit sau pensula. Din activitatea colectivului de muncă de la I.M.S. „Ceahlău6 In procesul de producție al uzinei metalurgice „Ceahlău“, metoda de vopsire prin scufundare se aplică la vopsirea pieselor și ansamblelor de la tocători de nutreț și batoze de porumb. Economiile anuale obținute pînă în prezent sînt de circa 3000 kg. vopsea și 500 pensule, iar productivitatea muncii a crescut în medie cu 40 la sută. Această metodă a fost inițiată încă din anul 1956 de maiștrii Ștefan Petruca și Constantin Mărculescu, precum și de vopsitorul Tudor Ștefan. Metoda se aplică și în prezent, și se studiază în continuare posibilitatea extinderii ei și la alte produse. Succese importante s-au obținut și prin aplicarea metodelor „de ștanțare la rece“ pieselor de tablă și fier la care se executau cu alte mijloace tehnologice. In prezent aceasta se aplică lairca 5 la sută din totalul pieselor necesare producției. Zilnic însă la cabinetul tehnic se înregistrează noi propuneri de ștanțe și matrițe — paralel cu cele proiectate și aplicate în mod sistematic și organizat de conducerea tehnică a tehnologiei proceselor de producție. Productivitatea muncii a crescut prin folosirea metodei cu 60 la sută. In mod deosebit s-au evidențiat în aplicarea metodelov. Vasile Zbranca și acestei tov. Ion Hanaru, muncitori matrițeni, care aplică în mod extins metoda de ștanțare la rece prin crearea de noi și noi ștanțe și matrițe de ștanțare la rece în afară de cele programate de serviciul tehnic al întreprinderii. In mod combinat cu metoda ștanțării la rece s-a trecut la o riină metodă, aceea a aplicării planurilor de croire pentru toate piesele ce se execută din tablă. Prin această combinație de metode se reduce la maximum cantitatea de deșeuri. S-a constatat, prin calculele tehnice, că dacă croirea tablelor se face pe bază de planuri de croire și în special pe loturi de produse, se poate obține un spor (economie) de tablă de 3—5 la sută. Ținînd cont că potrivit specificului de producție al uzinei metalurgice „Ceahlău“ se consumă anual circa 200 tone tablă rezultă că se poate obține o economie anuală de circa 6—10 tone tablă adică 120.000 lei anual. Această metodă se află în stare de experimentare și se va aplica încă în cursul trimestrului IV/1957. Cu rezultate pozitive se aplică în mod curent metoda de înlocuire în procesul de producție a cherestelei de rășinoase prin placaje. Prin această metodă, se îmbunătățește aspectul calitativ al produselor scăderea rezistenței, obținîndu-se fără economie de cca. 400 m. cubi anual, adică în lei cca. 120.000. Productivitatea muncii la reperele respective crește, potrivit specificului de lucru de la uzina metalurgică „Ceahlău“ cu 15—20 la sută. Metoda se aplică cu succes la construirea remorcilor dormitor, destinate agriculturii. Cît privește metoda de zare pe locurile de muncă, special,aceasta se aplică în sensul că s-au creat în cadrul atelierelor de lăcătușerie și montaj, echipe care în permanență execută numai aceleași faze și operații tehnologice și numai pentru același produs. Astfel, este de remarcat echipa de 8 muncitori a tov- Adolf Seibel fruntașă în producție, echipa de matrițeni a tov. Ion Hanaru, echipa de turnători a tov. Mihai Leonescu și altele. Se poate arăta că prin aplicarea acestor metode înaintate de muncă în trimestrul III 1957 sau obținut succese remarcabile în activitatea economică a întreprinderii printre care menționăm: planul producției globale a fost realizat in proporție de 109,1 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 24,9 la sută, iar prețul de cost a fost redus de la — 6,54 la sută la — 10,44 la sută. Conducerea uzinei împreună cu comitetul de întreprindere, potrivit îndrumărilor date de organizația de bază P.M.R. a popularizat în permanență rezultatele ce le obțin muncitorii, tehnicienii și inginerii din această uzinâ prin aplicarea cu succes a metodelor înaintate de muncă. In afară de popularizarea lor, cei amintiți mai sus au fost stimulați cu recompense bănești potrivit regulamentului de aplicare a inovațiilor și raționalizărilor de producție. Printre aceștia menționăm pe tov. Iosif Chelaru, care a aplicat cu succes peste 7 inovații în legătură cu extinderea metodelor avansate de muncă, fiind recompensat pînă în prezent cu peste 7000 lei. Este de remarcat și faptul că tinerii ingineri stagiari ca ing. Bratosin N. și Poteraș Vasile au prezentat pînă acum numeroase inovații în legătură cu metoda ștanțării la rece și alte metode avansate de muncă. Față de aceste succese, se preconizează că uzina metalurgică „Ceahlău" își va realiza cu cinste sarcinile de producție pe 1957 — pînă la 20 decembrie 1957 reușind a-și depăși sarcinile de beneficii cu circa 50 la sută și a-și creea un fond de întreprindere mai mare cu circa 10 la sută. Cînd bunurile sunt asigurate Lui Ion Matei din Căciulești, raionul P. Neamț, i s-a îmbolnăvit calul. Pînă să cheme veterinarul, pînă una alta, calul a închis ochii și dus a fost. Pentru paguba asta a fost tare supărat Matei. Să rămîi fără cal cîrd treburile sînt în toi, și grea poveste. De atîta supărare Ion Matei și uitase că își avea calul asigurat la A.D.A.S. De faptul acesta și-a adus aminte atunci cînd veniseră cei de la sfat cu veterinarul să constate paguba. — Lasă tovarășe Matei — Sil spuse președintele sfatului, ai să-ți cumperi alt cal. Doar ți-a fost asigurat roibul la A.D.A.S.... După cîteva zile Ion Matei a primit de la A.D.A.S. suma de 2.500 lei. Mai avea și el ceva bani strînși. S-a luat și s-a dus la tîrg. A cumpărat un cal cum n-a avut altul. Zmeu nu glumă și, chiar din ziua aceea l-a pus la treabă. S-a făcut iar bucurie în casa lui Ion Matei. Dar în raionul P. Neamț cazuri din acestea au fost mai multe. Au fost și altele mai grele. Insă cetățenii care își asiguraseră bunurile la A.D.A.S. au fost despăgubiți. Numai în cele trei trimestre încheiate ale anului, A.D.A.S. P. Neamț a despăgubit 3917 cazuri. Suma achitată se ridică la 834.830 lei. Catinca lui Nicolae Cioară din Căciulești, Gheorghe Berbece din Girov, Dumitru Laiu sau Mihalache Popa din Bîrgăoani și mulți alții, au primit sume de 1800—4000 lei pentru diverse pagube suferite în gospodărie. vii. J. STEAGUU RÖ$D Aprovizionarea pentru iarnă la Tg. Neamț Una din sarcinile importante ce stau în fața lucrătorilor din sectorul achiziții al cooperației este aprovizionarea și însilozarea în bune condițiuni a legumelor și zarzavaturilor pentru populație, cantine, creșe și spitale. De această problemă se ocupă îndeaproape achizitorii din serviciul de achiziții al A.R.C.C. Tg. Neamț. Ei au terminat de mult pregătirea spațiilor pentru însilozare. Numai pentru cartofi s-au amenajat beciuri cu o capacitate de 80.000 kg. Pînă la data de 24 octombrie s-au însilozat 24 tone cartofi. A început însilozarea și a altor legume și zarzavaturi. Din cele 25 tone de ceapă ce urmează să se mai aducă s-au pus la păstrat, pînă la aceeași dată, 15 tone. Serviciul de achiziții al A.R.C.C. urmărește de asemenea să-șii respecte contractele încheiate cu diferite întreprinderi, instituții, cantine. Numai de la 1 octombrie la 24 octombrie s-au livrat 54 tone ceapă, 15 vagoane și jumătate de cartofi, 63 tone varză, 8000 kg. rădăcinoase și alte diverse legume. Și la fructe a început însilozarea. Pînă la data de 24 octombrie s-au însilozat 3 vagoane mere, pere și altele. Numai la fabrica Băiculești s-au trimis 140 tone de mere, iar pentru export 140 tone pere. Este de remarcat activitatea în această privință a tov. Constantin Bumbea, șeful acestei secții. GH. APOSTOLU, coresp. Conferință despre istoricul stațiunii Slănic Pentru a se cunoaște istoricul frumoasei stațiuni balneare Slănic Moldova, de către miile de oameni ai muncii care vin pentru tratament se organizează în fața pacienților, periodic, conferințe despre „Istoricul Slănicului“. O asemenea conferință a fost ținută în seara zilei de 19 octombrie a. c. în fața a 200 de pacienți. Tov. dr. Poiană Ion, director medical al stațiunii, a vorbit în mod plăcut despre trecutul acestei stațiuni făcînd o comparație între cine venea în trecut în stațiune și cine vine astăzi. Felul tovarășului Poiană de a vorbi în fața oamenilor este mult apreciat, iar expunerile lui sunt așteptate cu mare interes de către pacienți, care i-au adus mulțumiri călduroase pentru expunerea făcută. ANDREI PISARU, coresp. / Marginalii la „Opere“ de A. P. Cehov Creația literară a lui Anton Pavlovici Cehov este cunoscută cititorilor romîni încă din primul deceniu al secolului nostru, cînd s-au tradus în romînește cîteva nuvele și schițe de ale sale. După 23 August 1944, odată cu avîntul pe care l-a luat răspîndirea culturii și literaturii ruse, s-au editat aproape în fiecare an nuvelele, semțele și piesele sale, pentru ca astăzi să avem o ediție în 5 volume, în care operele sale sînt prezentate în mod cronologic. Interesul pe care-l suscită opera lui Cehov este pe deplin justificat, conținutul ei bogat, caldul ei umanism și lirism marcînd o nouă epocă în dezvoltarea realismului critic rus. Cehov și-a desfășurat activitatea literară în ultimele două decenii ale secolului XIX și începutul secolului XX, adică exact în intervalul dintre cele „două situații revoluționare" cum spunea Lenin. Epoca aceasta este caracterizată pe de o parte printr-o reacțiune crîncenă, iar pe de altă parte prin călirea forțelor revoluționare ale proletariatului rus, care, în 1905, a dat prima lovitură țarismului. A. P. Cehov făcea parte din intelectualii progresiști ai acestei epoci, intelectuali ce se eliberau de vechile iluzii, dar care nu cunoșteau încă drumul precis către o viață nouă. Ca unul care a trăit în ea, Cehov ne-o zugrăvește cu multă măiestrie, înfățișîndu-ne concepția intelectualității ruse progresiste, precum și avîntul mișcării eliberatoare din preajma revoluției. In creația lui Cehov se disting mai multe perioade. Prima perioadă, cînd el a scris schițe și povestiri pentru revistele umoristice — este cunoscută în literatura rusă sub numele de perioada sau epoca lui Antona Cehonte, care a fost astfel denumită după unul din pseudonimele folosite mai des de el în acest timp. Eroii povestirilor sale din această perioadă sînt oameni, din toate straturile sociale. Pînă la Cehov, personajele cele mai răspîndite în literatura rusă erau moșierul sau intelectualul din sînul nobilimii. Cehov dă bilet de intrare în literatură oamenilor din toate straturile societății, dar mai cu seamă micului burghez. încă din această primă perioadă a activității sale, își dezvăluie măiestria de scriitor, reușind să redea esențialul în puține cuvinte, scoțînd în relief anumite aspecte tipice ale societății rusești, în cadrul unei povestiri simple, în care predomină elementul umoristic. Semnificativă din acest punct de vedere este povestirea „Moartea unui slujbaș“ în care este vorba de un funcționar neînsemnat, Cerviakov, care, strănutînd în timp ce se afla la teatru, a stropit chelia lucioasă a unui consilier cu gradul de general, aflat în fața sa. Deși consilierul nu dădu nici o importanță acestui fapt, Cerviakov se sperie și-i ceru mii de scuze atît la teatru cît și a doua zi. Plictisit de aceste insistențe, consilierul îl dădu în cele din urmă afară, iar Cerviakov de spaimă, muri. Firește, cazul este hazliu la prima privire, dar el are un substrat extrem de tragic. Tragismul lui constă in aceea, că neliniștea lui Cerviakov este rezultatul unor condiții sociale, ce o fac să ajungă la concluzia că el nu reprezintă nimic față de atotputernicul său superior, care poate să-l strivească ca pe un vierme. (De altfel și numele eroului nu-i întîmplător: „cerviak“ în rusește însemnînd vierme). După cum se vede, Cehov nu pomenește nici de asuprire, nici de lipsa de drepturi pentru cei mulți, și totuși noi simțim în această mică povestire de trei pagini și asuprirea și lipsa de drepturi a funcționarului, datorită marelui său meșteșug literar. In alte povestiri, cum este „Majorul Prisibeev“, Cehov ne zugrăvește urmările regimului țarist autocrat asupra structurii sufletești a oamenilor de jos, care devin și ei brutali și samavolnici, sau durerile oamenilor mărunți, ca-n povestirile: „Berbecul și domnișoara“, „Ariuta", „învățătorul“, „In țară străină“ etc. O altă temă care apare în opera lui Cehov este cea a copiilor. Cunoscînd din propria sa experiență că mulți părinți își trimit copiii la munci grele din cauza mizeriei. Cehov a tratat această temă pe plan social, reușind în special în „Vanka“ să ne zugrăvească psihologia copilului orfan, exploatat cu cruzime de patron. Către 1885, Cehov este preocupat de tema intelectualității, care prezenta un aspect eterogen, unii intelectuali păstrînd tradițiile progresiste, alții degradîndu-se moralicește, iar cei de-al treilea fiind preocupați de interese mărunte și meschine rămîn nepăsători față de orice schimbare radicală. In nuvela „Ionici" Cehov ne prezintă un caz tipic de decădere a unui intelectual care, deși este dotat cu calități, mediul mic burghez îl sărăcește într-atît încît îl aruncă în mocirla meschinăriei. In alte nuvele, Cehov ne înfățișează tipul de intelectual care — conștient sau inconștient — contribuie la regimul de asuprire și exploatare („Omul în găoace“) în timp ce-n altele critică pasivitatea unor oameni care în fond sînt cinstiți („Salonul nr. 6). O adevărată cotitură în opera lui Cehov se produse către sfîrșitul ultimului deceniu al secolului XIX, sub influența puternicului avînt care i-a cuprins pe intelectualii progresiști în anii premergători revoluției. In această perioadă încep să apară în povestirile sale oameni activi, care muncesc cu abnegație și privesc cu încredere ziua de mîine. Asemenea oameni găsim în „Zvăpăiata“ (Dimov), în „Logodnica“ (pictorul Sașa) în „Livada cu vișini“ (Trofimov) etc... Este drept că acești oameni nu sînt revoluționari, dar spre deosebire de doctorul Ionîci sau de alte personaje din operele sale anterioare, ei se aivîntă în munca obștească, influențind și pe alții. Cehova este însă nu numai un mare prozator, ci și un mare dramaturg.1 Piesele sale au constituit un mare progres în istoria dramaturgiei ruse. Ele“ au împrospătat repertoriul teatrului rusesc, pe scenele căruia, după scoaterea din repertoriu a pieselor sociale scrise de Griboedov, Gogol și Ostrovski, începuse să se joace piesa scrisă pe gustul bogătașilor, și micii burghezii. Cehov a scris în toate genurile dramaturgiei. Incepînd cu 1888 el scrie piese mai ample cu un conținut mai bogat și mai adînc. Ca temă, multe din ele se aseamănă cu povestirile și nuvelele sale. Majoritatea personajelor din pătura intelectualității sînt luate In piesa „Pescărușul“, bunăoară, este arătată soarta unui scriitor (Trepilov) care rupîndu-se de viață își pierde talentul.1 .In contrast este prezentată o actriță (Zarecinaia), care știind să lupte pentru o artă realistă, înfruntă toate greutățile și învinge. In piesa „Unchiul Vanea“ Cehovl ne prezintă soarta unor intelectuali cinstiți, care n-au însă energia necesară să se opună unor trîntori și flecari, care îi ruinează, în timp ce în „Trei surori“ ne înfățișează oameni cu aspirații nobile, dar de asemenea lipsiți de energia necesară, cu care să le poată înfăptui. Cea mai importantă piesă însă în dramaturgia lui Cehov este „Livada cu vișini“ care marchează sfîrșitul unei lumi nedrepte și deschide perspectivele unei vieți noi și luminoase. In această piesă este dată în vileag situația clasei moșierești, descrisă de Cehov în mai multe nuvele și povestiri („La conac“, „Dușmanii“, „Principesa“, „La cunoscuți“), care a decăzut complet și e nevoită să-și abandoneze pozițiile deținute. Aceste aspecte sînt satirizate în persoana moșierilor Ranevskaia și Gaev care, deși complet ruinați, duc o viață extrem de necumpătată. Imaginea zilei de mîine este întruchipată în piesă în persoana Anei și a lui Trofimov, a căror replici din ultima scenă sînt foarte simbolice :j Adio, viață de odinioară ! Viață nouă, te salutăm! Prin aceste cuvinte Ceaikov cîntă prohodul vieții vechi și Închină un cîntec de slavă vieții celei noi, pe care o visa — bazată pe dreptate și omenie, pe frumusețe șii frăție, căreia marele clasic rus i-a închinat cele mai frumoase pagini din opera sa pe care o găsim în parte în cele 5 volume editate nu de prea mult timp în Editura Cartea rusă. GR. COBAN Deschiderea cursurilor învățămîntului politic U.T.M. în comuna Colonești Pregătirea și buna desfășurare învățămîntului politic U.T.M. este în centrul atenției organizațiilor U.T.M. din această comună. Organizațiile, sat, întovărășiri și gospodărie agricolă colectivă au desfășurat o rodnică activitate în vederea bunei organizări și desfășuri a învățămîntului politic U.T.M. S-a făcut recrutarea propagandiștilor, selecționarea cursanților și încadrarea lor în cercuri. Toți propagandiștii au fost pregătiți la cursul de 10 zile la Piatra Neamț. Acești tovarăși au căutat să-și însușească tot ce le-a fost predat pentru ca la întoarcere să aplice în viață și să împărtășească cunoștințele lor cursanților. Invățămîntul politic a început în toate organizațiile din această comună. La cercul organizației U.T.M. din satul Corbu Păraș propagandistul Antohi Gheorghe a dovedit o bună pregătire. In bune condițiuni s-a desfășurat învățămîntul politic și în celelalte organizații U.T.M. din comuna Colonești. Cursanții au ascultat cu multă atenție pentru a-și însuși materia predată, activist LAZAR VASILE al Comitetului raional U.T.M. Bacău. CULTURA FIZICA ȘI SPORT Constituirea comitetelor raionale și orășenești de organizare a U.C.F.S. Zilele acestea au avut loc ședințele de constituire a comitetelor de organizare a U.C.F.S. în mai multe raioane din regiunea noastră. La aceste ședințe au luat parte activiști sportivi, sportivi fruntași, cît și reprezentanți ai organelor de partid și de stat și reprezentanți ai organizațiilor de masă. la Mare parte din ei au luat cuvîntul discuții, vorbind despre probleme dintre cele mai importante, făcînd și propuneri care vor duce la îmbunătățirea activității sportive în raionul respectiv. Participanții la ședințe și-au ales comitetele de organizare a U.C.F.S. în raza raionului (orașului) unde își vor desfășura activitatea. Iată componența comitetelor de organizare a U.C.F.S., precum și componența birourilor alese din sînul comitetelor: ADJUD Apostolescu Ilie, Ailenei Gh. Cordoneanu Mihai, Ciobanu Ion, Condiu Costică, David Nicolae, Grama Gh., Gheorghiu Alex., Ionete Iulian, Leibu Avram, Marcovici Bl., Mărgineanu Ion, Negoiță Năstase, Pavel Nicolae, Pomîrleanu Gh., Păcuraru Vasile, Pascal Vasile, Popa Dumitru, Ștefan Th., Sava Constantin, Staimboc N., Trif Grigore, Bouroș Vasile, Jalbă Dumitru, Truș Ion, Țugulea Ștefan, Ungureanu Gh., Orban Alex., Florică Mircea, Asalomiei Victor, Răgălie Andrei. Biroul: Răgălie A., președinte: Negoiță N., vicepreședinte: Țugulea Șt., Jalbă Dumitru și Ciobanu Ion membri: ORAȘUL P. NEAMȚ Vais Marcel, Cojocaru Gh., Soroceanu Nicolae, Ciochină L, Anghel Nicolae, Agapie Onofrei, Duțu Gh., Tomescu Sp., Căleanu Alex., Lăzărescu Zoia, Obreja Gh., Simona Feraru, Pahoncea Nicolae, Teodorescu Nicolae, Costin I., Goldstein Hascal, Adelovici Bereu, Bordeianu Nic., Lascu Vladimir, Costin Verona, Săvinescu Ion, Secoșanu D tru, Hălăucescu Petronis, Corbu Ion, Grigoriu Alex., Moraru Constantin, Cojocaru Constantin, P. Covrig, Zuca Maria, Goldstein Mircea, Balmuș Aurel. Biroul: Săvinescu Ion, președinte: Hălăucescu Petronis, vicepreședinte : Cojocaru Constantin, Goldstein Hascal, Pahoncea Nicolae, Zuca Maria, Balmuș Aurel, membri RAIONUL P. NEAMȚ Savș Lică, Pop Gh., Hîrjău Pavel, Gasparic Nicolae, Butnaru Gh., Toader Gh., Grosu Carol, Tună Toma, Petrea Aurel, Adăscăliței Nicolae, Stan Gh., Barascu Dumitru, Mancaș Constantin, Licu Constantin, Ciuchi Gh., Zaharia Gh., Budiș Ion, Vâtăjelu Elena, Tomescu Toma, Humă Mihai, Gabor Vasile, Călin Mihai, Gavrilescu Vasile, Grigorescu Corneliu, Ciupercă Constantin, Jitianu Aurelian, Oancea Jenică, Țuglea Aurel, Cojocaru Nicolae, Andronache Ion, Miron Ion. Biroul: Grigorescu Cornel, președinte ; Tună Toma, vicepreședinte; Oancea Jenică, Tuglea Aurel, Jitianu Aurelian, Miron Ion, Hîrjău Pavel membri. LA BUHUȘI Avram I., Bartman Avram, Baltă Lucia, Braeș Nicolae, Bortă Emil, Cotruț Nicolae, Chifu M., Codrea Ion Dodiță Mircea, Glodeanu Ana, Hanariu Pavel, Iosub Dumitru, Lazăr Constantin, Murărescu Florian, Miron Ștefan, Mazăre Nicolae, Nițu Gh., Onu Eliza, Popa Const., Pușcalău Ion, Popescu Octav, Pintescu Eugen, Pavalache Emil, Panovschi Paulina, Rădulescu Cornel, Sentea Constantin, Virlan Maria, Zaharia Maria, Zavate Gheorghe. Biroul: Dodiță Mircea, președinte Bartman Avram, vicepreședinte: Glodeanu Ana, Hanariu Pavel, Pavalache Emil, Pintescu Eugen, Zavate Gh. membri. LA TG. NEAMȚ Achetrăriței Mihai, Borș Dumitru, Ciongic Mircea, Croitoru Vasile, Dumitru Nicolae, Dumitriu Aurel, Filip Gh., Gavrilă Ion, Gheorghe Vasile, Herșcu Stern, Iftimie Vasile, Munteanu Gh., Munteanu Alex., Pleșca Mihai, Rotaru Virginia, Serghie Vasile, Tănăselea Gheorghe, Răzmeriță Ion, Țîrdea Nicolae, Tudose Niculina, Urzică Gh., Viorel Iancu, Vrabie Constantin, Vilchi Eugen Biroul: Urzică Gh., președinte: Viorel Iancu, vicepreședintei Vrabie Constantin, Vilchi Eugen, Croitoru Vasile, membri. LA CEAHLAU Timaru Ștefan, Tănase Teodor, Amarinei Const., Tureac Ion, Sfîrciog Ion, Sprințăroiu Mihai, Mocanu Nicolae, Țepeș’ Gheorghe, Chiriac Vasile, Chichiriță Mihai, Hurezeanu Spiridon, Cioca Aurel, Tudorel Ion, Hachel Anton, Naghi Pavel, Rotaru Ion, Fundătură Mihai, Teofănescu Cezar, Samachișă Dumitru, Galinescu Virgil, Ciucanu Gh., Bulzar Marin, Florescu Vasile, Andrei Vasile, Irimia Mircea. Biroul: Sfîrciog Ion, președinte: Tunaru Ștefan, Amariei Constantin, Țepeș Gheorghe, Tănase Th., membri. LA MOINEȘTI ca Ardeleanu Vasile, Cucu Petre, Cion Simion, Coman Valeriu, Cotea Gheorghe, Cojan Gheorghe, Dinu Constantin, Despa Grigore, Dîrlău Ion, Egher Bereu, Gherasim Elena, Havriliuc Alexandru, Iocăchescu Elena, Ionescu Emil, Ilie Costache, Ma 1tei Ion, Lovin Mircea, Baicu Nestor, Măgirescu Ion , Meriușcă Vasile, Margasoiu Grigore, Popa Vasile, Popescu Dumitru, Pavel Gheorghe, Rădulescu Anton, Frățilă Constantin, Stoica Nicolae, Sîmbotin Eugen, Tănăsescu Elena, Weber Beatrice, Sei nie Leonid. * Biroul: Popa Vasile, președinte; Sîmbotin Eugen, vicepreședinte; Ardeleanu Vasile, Ilie Costache, Egher Bereu, Tănăsescu Elena, Popescu Dulmitru, membri. IN ORAȘUL BACAC Banu Ștefan, Bib Petru, Bucataru Ion, Creangă Gheorghe, Gh. Columb, Cîrlioanță Felicia, I. Estatiade, Iție Iancu, Iliescu Traian, Mihai lonescu, Ion Ispas, Mărgineanu Constantin Marcu Nicolae, B. Margulius, Mîrza Victor, Moscovici Herman, Nițulescu Valentina, Pintilie Vasile, Prăjescu Augustina, Popescu Vasile, dr. D. Rusu, Roman Valeriu, Roșu Ilie, Ardeleanu Gh., Carol Șerf, Grigore Zdrobiș Gheorghe, Vizitiu Stoienescu, Dumitru, Sergiu Postolache, Anca Vartejanu. Biroul: Dumitrache Teodor, președinte : Ardeleanu Gheorghe, vicepreședinte ; lonescu Mihai, B. Margulius, Moscovici Herman, membri: ORAȘUL ROMAN Avram Dumitru, Artusenco Antilie, Armeanu Rica, Anton Constantin, babei Constantin, Butnaru Gheorghe, Bozianu Iosif, Bursuc Ion, Leon Blumfeld, Dumitriu Dumitru, Petre Croitoru, Gh. Grunzu, Gh. Nicolae, Lutic Traian, Lupașcu Emil, Gh. Michiu, Mitrea Lică, Neagu Oprea, Perea Mihai, Slavuc Constantin, Sofronie Dumitru, Izu Șapira, Gh. Tihan, Ungureanu Ion, Zaharia Nicolae, T. Zaider, Popa Geta, H. Petreciuc, N. Constantinescu. Biroul: Ungureanu Ion, președinte ; Grunzu Gheorghe, vicepreședinte; Blumfeld Leon, Constantinescu Nehoi, Anton Constantin, membri: RAIONUL ROMÂN Andrușca Ilie, Bălan Elena, Novac Nicolae, Mircea Panait, Sandu Mircea, Bogdan Vasile, Ion Nedelcu, David Ițic, Andreescu Ion, Gh. Platon, Braier Carol, Ionescu Emil, Chirea Gavril, Dr. Dulbergher, Dornescu Gh., Gheorghe Georgescu, Vasile Burlacu, Agache Vasile, Filip Cornilă, Dumitriu Emil, Ion Moldoveanu, Popa Maria, Doroșincă Mihai, Anton Constantin, C. Dabija, Moldoveanu Nicolae, Șindrilaru Virgil, Grigore Gheorghe, Chelaru Maria, Flenchea Gheorghe, David Traian. Biroul: David Ițic, președinte: Agache Vasile, vicepreședinte; Bălan Elena, Andrușca Ilie, Filip Corneliu, membri. In această perioadă începe și reorganizarea colectivelor sportive, înscrierea de noi membri în UCFS și pregătirea pentru alegerea organelor conducătoare ale colectivelor sportive. Acestea sînt sarcini de mare importanță, care cer chibzuință, operativitate și multă muncă organizatorică și propagandistică. Toate aceste acțiuni trebuie să se desfășoare fără a stînjeni activitatea sportivă oficială. Acest lucru depinde însă de felul cum membrii comitetelor de organizare a U.C.F.S. raionale (orășenești) își vor planifica munca. In mod deosebit trebuie pus accentul pe activitatea competițională de masă în favoarea unei activități de performanță. Organele raionale (orășenești) de partid au sarcina de a controla și îndruma mai activ aceste comitete și birouri pentru ca viața sportivă să crească necontenit. N. COSMA m T.487 T2.9RR)' PUBLICITATE BACAU Cinema „Flamura roșie“: 28 oct.—3 noiembrie — Prologul. Cinema „Muncitorul“ : 28 oct.—3 noiembrie — Discordia: Știința și tehnica 66/55. Cinema „Tineretulu“: 28 oct.—3 noiembrie — Poznașii din Barenburg. PIATRA NEAMȚ Cinema „ 1 Mai“ : 28 oct.—3 noiembrie — Din nou împreună. Cinema „Progresul“: 28 oct.—3 noiembrie — Urmele, rămîn: Știința și tehnica 72/55. TG. NEAMȚ Cinema „Victoria : 28—30 octombrie — Omul din umbră; 31 oct.—3 noiembrie — Pătratul 45; Jurnal de bord. , 1 TG. OCNA Cinema „Oituz“: 28—31 octombrie — Noapte de carnaval: Orașul 1* umbra piramidelor; 1—3 noiembrie — Semne particulare: ZELETIN Cinema „Popular“: 29—31 octombrie — Scrisoare cifrată; Tolstoi la Polian ; 1—3 noiembrie — Curg apele tuburi; Jurnal agricol 2/57. SLANIC-MOLDOVA Cinema „9 Mai“ :28—29 octombrie — Călătorie misterioasă; Știință și tehnică 66/55; 30—31 octombrie — Drumuri și destine; Grădinița lui moș Laurențiu. 1—3 noiembrie — Intre două femei: La Est de Marea Caspică. ONEȘTI Cinema „1 Mai“: 28—30 octombrie — Două victorii; Știință și tehnică 67/55 ; 31 octombrie—3 noiembrie — Garnizoana nemuritoare. ADJUD Cinema „Popular“ : 28—30 octombrie — S-a întîmplat în luna mai: 31 octombrie—3 noiembrie — Citadela sfă-i CEAHLAU Cinema „Placura“: 31 oct.—3 noiembrie — Moara cu noroc. Plecarea păstrărilor. ROMAN Cinema „23 August“ : 28 oct.—3 noioiembrie — Tall Buhoglindă. SE ANGAJEAZĂ muncitori calificați în specialitatea: — frezori, și ingineri în specialitate: — ingineri proiectanți în specialitatea aviație. — ingineri tehnologi specialitatea construcții de mașini și motoare cu ardere internă. — ingineri normatori tehnologi specialitatea construcții de mașini și motoare cu ardere internă. Doritorii se vor prezenta la serviciul de cadre din Calea Republicii nr. 92 Bacău, telefon 2278 între orele 7-15. ta /