Steagul Roşu, noiembrie 1957 (Anul 12, nr. 1487-1511)

1957-11-01 / nr. 1487

Pag. 2-l Itiinderea experienței înaintate - izvor de creștere a productivității muncii Una din pîrghiile importante în mecanismul de producție, care asi­­gură progresul tehnic și economic pe baza unei continue creșteri a productivității muncii, a îmbunătăți­rii calității produselor și a scăderii prețului de cost, constă în aplicarea și extinderea procedeelor sau meto­­d­elor avansate de muncă. Noțiunea de „metodă avansată de muncă“ este cunoscută și folosită în discuțiile de producție, ca fiind „ un complex de procedee tehnice, orga­­nizatorice și economice, ce sunt fo­losite simultan pe anumite faze ale procesului de producție și în anu­mite locuri de muncă, cărora li se creează o serie de condițiuni cores­punzătoare. Aceste metode avansate de muncă se pot aplica fie într-un prim caz, ca urmare a unui studiu științific al proceselor de producție în funcție de unele condițiuni de bază și atunci ele se impun în mod organizat prin con­ducerea tehnică a producției, iar muncitorii în acest caz trebuie în prealabil instruiți, — fie într-un al doilea caz — ca urmare a spiritului inovator al fruntașilor în producție, ca un specific numai locurilor de muncă respective. Totuși, dacă se analizează temeinic, condițiile esen­țiale care determină metoda, în cele mai multe cazuri aceasta se poate extinde și în alte locuri de muncă, creindu-se bineînțeles, condițiuni simil­lare. . In uzina metalurgică „Ceahlău“­­Piatra Neamț, se folosesc cu suc­ces mai multe metode avansate de muncă. Printre cele ce se aplică per­manent se poate enumera și „tur­narea în cochile metalice a pieselor de fontă“, operație ce se execută încă din anul 1956. Inițiatorii ei, un grup de inovatori din uzină, dintre care merită a fi evidențiați tov. Iosif Chelaru maistru, Vasile Clepșa și Ion Hanaru, au pornit de la o deficiență constatată de ei în procesul de pro­­­ducție. In anul 1956 uzina „Ceahlău" trebuit să construiască, pentru prima oară în serie, mare utilaje a­­gricole de larg consum, ca: tocători de nutreț, batoze de porumb și altele. Volumul pieselor turnate (de tonaj), a crescut, astfel cu circa mic 100 la sută, față de suprafața de tur­nare disponibilă. Aceasta, determina pe lîngă o strangulare în procesul de producție și o scădere de 40—60 la sută a producției­­ de piese de fontă pe metrul pătrat de suprafață de formare-turnare. Totodată, la pro­cesul d­e confecționare a formelor pentru pinioane simple și duble, val­suri dințate și alte piese complexe cu­­ pereții subțiri, erau necesari numai muncitori cu o calificare superioară, o fontă lichidă supraîncălzită, mie­zuri speciale etc. Folosirea acestor parametri superiori a majorat simți­tor posibilitățile de creștere a rebu­turilor și a cantității de culore. Conducerea tehnică a discutat at­­ceastă problemă în­ ședințele de pro­ducție, iar paralel cu studiul tehnico-­­­științific documentat al serviciului tehnic, s-au antrenat în­ rezolvarea problemelor respective și o serie de tehnicieni, maiștri și ‘muncitori fruh-’ iași în producție. Este de remarcat­­ că grupul de inovatori, arătat mai sus, a găsit soluțiile practice cele mai bune, pentru construirea de ’cochile metalice ieftine, fără man­s­feră costisitoare, pentru repere com­­­­plexe ca pinioane simple și duble, lagăre și valțuri. Prin metalice­ realizarea matrițelor ’­cochile s-a făcut astfel posibilă introducerea metodei de „turnare în cochile“ a pieselor respective. Folosind această metodă de tur­n fiare, suprafața de formare a fost eliberată în proporție de 75—80 la sută, numărul muncitorilor necesari reducîndu-se cu 20—30 la sută. D­i­n același timp piesele pot fi tur­nate și de muncitori ce nu au încă o calificare superioară. Metoda a fost studiată și­­ apoi­­ extinsă în mod treptat și la alte repere. Această extindere a fost fixata apoi ca sarcină de plan tehnic pe­­ la 57. In perioada trimestrului III 1957 rezultatele obținute la turnarea In Răchite sunt importante( metoda s-a extins în proporție de 7,15 la sută față de 5 la sută din totalul producției de piese de fontă cît au fost planificate. De asemenea, econo­miile realizate la prețul de cost pe trimestrul III prin aplicarea acestei metode au fost de 21.000 lei. Demn de remarcat mai este și faptul că productivitatea muncii a crescut în medie la piesele turnate în cochile cu 35 la sută. Rebutul de turnare a scăzut de la 5 la sută tolerat la 4,8 la sută, iar cuantumul de în­deplinire a normei de consum pentru fontă a fost redus de la 1,11 la 1,07 tonă/tonă. Pe viitor se va ex­tinde și mai mult metoda turnării de piese în cochile metalice la un nu­măr și mai mare de repere prin crearea unor cochile corespunză­toare. Cu succes se aplică și metoda de „vopsire prin scufundare“ a piese­lor și ansamblelor de greutate mij­locie 0,5—50­­ kg. Metoda constă în a introduce în vopsea pînă la scufun­dare piesele respective. Pentru a­­ceasta s-au construit vase speciale și dispozitive simple de manipulare a pieselor. Prin această metodă se eco­nomisește vopseaua ce în mod inerent se împrăștie prin picurare și pul­verizare cînd se folosește pistolul de vopsit sau pensula. Din activitatea colectivului de muncă de la I.M.S. „Ceahlău6 In procesul de producție al uzi­­nei metalurgice „Ceahlău“, metoda de vopsire prin scufundare se aplică la vopsirea pieselor și ansamblelor de la tocători de nutreț și batoze de porumb. Economiile anuale obținute pînă în prezent sînt de circa 3000 kg. vopsea și 500 pensule, iar producti­vitatea muncii a crescut în medie cu 40 la sută. Această metodă a fost inițiată încă din anul 1956 de maiștrii Ștefan Petruca și Constant­­in Mărculescu, precum și de vopsi­torul Tudor Ștefan. Metoda se a­­plică și în prezent, și se studiază în continuare posibilitatea extinderii ei și la alte produse. Succese impor­tante s-au obținut și prin aplicarea metodelor „de ștanțare la rece“ pieselor de tablă și fier la­ care se­­ executau cu alte mijloace tehnolo­gice.­­ In prezent aceasta se aplică la­­­irca 5 la sută din totalul pieselor necesare producției. Zilnic însă la cabinetul tehnic se înregistrează noi propuneri de ștanțe și matrițe — paralel cu cele proiectate și aplicate în mod sistematic și organizat de conducerea tehnică a tehnologiei pro­­ceselor de producție. Productivitatea muncii a crescut prin folosirea meto­dei cu 60 la sută. In mod deosebit s-au evidențiat în aplicarea metode­lov. Vasile Zbranca și acestei tov. Ion Hanaru, muncitori matrițeni, care aplică în mod extins metoda de ștan­­țare la rece prin crearea de noi și noi ștanțe și matrițe de ștanțare la rece în afară de cele programate de serviciul tehnic al întreprinderii. In mod combinat cu metoda ștan­­­țării la rece s-a trecut la o r­iină metodă, aceea a aplicării planurilor de croire pentru toate piesele ce se execută din tablă. Prin această combinație de metode se reduce la maximum cantitatea de deșeuri. S-a constatat, prin calculele tehnice, că dacă croirea tablelor se face pe bază de planuri de croire și în spe­cial pe loturi de produse, se poate obține un spor (economie) de tablă de­­ 3—5 la sută. Ținînd cont că po­trivit specificului de producție al uzinei metalurgice „Ceahlău“ se consumă anual circa 200 tone tablă rezultă că se poate obține­­ o eco­nomie anuală de circa 6—10 tone tablă adică 120.000 lei anual. Acea­stă metodă se află în stare de experimentare și se va aplica încă în cursul trimestrului IV/1957. Cu rezultate pozitive se aplică în mod­ curent metoda de înlocuire în procesul de producție a cherestelei de rășinoase prin placaje. Prin a­­ceastă metodă, se îmbunătățește as­pectul calitativ al produselor scăderea rezistenței, obținîndu-se fără economie de cca. 400 m. cubi anual,­­ adică în lei cca. 120.000. Producti­vitatea muncii la reperele respective crește, potrivit specificului de lucru de la uzina metalurgică „Ceahlău“ cu 15—20 la sută. Metoda se aplică cu succes la construirea remorcilor dormitor, destinate agriculturii. Cît privește metoda de zare pe locurile de muncă, special,­aceasta se aplică în sensul că s-au creat în cadrul atelierelor de lăcătușerie și montaj, echipe care în permanență execută numai aceleași faze și ope­rații tehnologice și numai pentru același produs. Astfel, este de re­­­marcat echipa de 8 muncitori a tov- Adolf Seibel fruntașă în pro­ducție, echipa de matrițeni a tov. Ion Hanaru, echipa de turnători a tov. Mihai L­eonescu și altele. Se poate arăta că prin aplicarea acestor metode înaintate de muncă în trimestrul III 1957 s­au obținut succese remarcabile în activitatea e­­conomică a întreprinderii printre care menționăm: planul producției globale a fost realizat in proporție de 109,1 la sută, productivitatea mun­cii a crescut cu 24,9 la sută, iar pre­țul de cost a fost redus de la — 6,54 la sută la — 10,44 la sută. Con­ducerea uzinei împreună cu comitetul de întreprindere, potrivit îndrumărilor date de organizația de bază P.M.R. a popularizat în permanență rezultatele ce le obțin muncitorii, tehnicienii și inginerii din această uzinâ prin a­­plicarea cu succes a metodelor îna­­intate de muncă. In afară de popu­­­larizarea lor, cei amintiți mai sus au fost stimulați cu recompense bănești potrivit regulamentului de a­plicare a inovațiilor și raționalizărilor de producție. Printre aceștia mențio­năm pe tov. Iosif Chelaru, care a aplicat cu succes peste 7 inovații în legătură cu extinderea metodelor a­­vansate de muncă, fiind recompensat pînă în prezent cu peste 7000 lei. Este de remarcat și­ faptul că ti­nerii ingineri stagiari ca ing. Brato­­sin N. și Poteraș Vasile au prezen­tat pînă acum numeroase inovații în legătură cu metoda ștanțării la rece și alte­ metode avansate de muncă. Față de aceste succese, se preco­­nizează că uzina metalurgică „Ceahlău" își va realiza cu cinste sarcinile de producție pe 1957 — pînă la 20 decembrie 1957 reușind a-și depăși sarcinile de beneficii cu circa 50 la sută și a-și creea un fond de întreprindere mai mare cu circa 10 la sută. Cînd bunurile sunt asigurate Lui Ion Matei din Căciulești, ra­ionul P. Neamț, i s-a îmbolnăvit ca­lul. Pînă să cheme veterinarul, pînă una alta, calul a închis ochii și dus a fost. Pentru paguba asta a fost tare supărat Matei. Să rămîi fără cal cîr­d treburile sînt în toi, și grea poveste. De atîta supărare Ion Matei și uitase că își avea calul asigurat la A.D.A.S. De faptul acesta și-a adus aminte atunci cînd veniseră cei de la sfat cu veterinarul să constate paguba. — Lasă tovarășe Matei — Sil spuse președintele sfatului, ai să-ți cumperi alt cal. Doar ți-a fost asi­gurat roibul la A.D.A.S.... După cîteva zile Ion Matei a pri­mit de la A.D.A.S. suma de 2.500 lei. Mai avea și el ceva bani strînși. S-a luat și s-a dus la tîrg. A cumpărat un cal cum n-a avut altul. Zmeu nu glumă și, chiar din ziua aceea l-a pus la treabă. S-a făcut iar bucurie în casa lui Ion Matei. Dar în raionul P. Neamț cazuri din acestea au fost mai multe. Au fost și altele mai grele. Insă cetă­țenii care își asiguraseră bunurile la A.D.A.S. au fost despăgubiți. Numai în cele trei trimestre încheiate ale a­­nului, A.D.A.S. P. Neamț a despă­gubit 3917 cazuri. Suma achitată­­ se ridică la 834.830 lei. Catinca lui Nicolae Cioară din Căciulești, Gheorghe Berbece din Gi­­rov, Dumitru Laiu sau Mihalache Popa din Bîrgăoani și mulți alții, au primit sume de 1800—4000 lei pentru diverse pagube suferite în gos­podărie. vii. J. STEAGUU RÖ$D Aprovizionarea pentru iarnă la Tg. Neamț Una din sarcinile importante ce stau în fața lucrătorilor din sectorul achiziții al cooperației este aprovi­zionarea și însilozarea în bune con­dițiuni a legumelor și zarzavaturilor pentru populație, cantine, creșe și spitale. De această problemă se ocupă în­deaproape achizitorii din serviciul de achiziții al A.R.C.C. Tg. Neamț. Ei au terminat de mult pregătirea spa­țiilor pentru însilozare. Numai pentru cartofi s-au amenajat beciuri cu o capacitate de 80.000 kg. Pînă la data de 24 octombrie s-au însilozat 24 tone cartofi. A început însilozarea și a­ altor legume și zar­zavaturi. Din cele 25 tone de ceapă ce urmează să se mai aducă s-au pus la păstrat, pînă la aceeași dată, 15 tone. Serviciul de achiziții al A.R.C.C. urmărește de asemenea să-șii respecte contractele încheiate cu diferite în­treprinderi, instituții, cantine. Numai de la 1 octombrie la 24 oc­tombrie s-au livrat 54 tone ceapă, 15 vagoane și jumătate de cartofi, 63 tone varză, 8000 kg. rădăcinoase și alte diverse legume. Și la fructe a început însilozarea. Pînă la data de 24 octombrie s-au însi­­lozat 3 vagoane mere, pere și al­tele. Numai la fabrica Băiculești s-au trimis 140 tone de mere, iar pentru export 140 tone pere. Este de remarcat activitatea în a­­ceastă privință a tov. Constantin Bumbea, șeful acestei secții. GH. APOSTOLU, coresp. Conferință despre istoricul stațiunii Slănic Pentru a se cunoaște istoricul fru­moasei stațiuni balneare Slănic Mol­dova, de către miile de oameni ai muncii care vin pentru tratament se organizează în fața pacienților, pe­riodic, conferințe despre „Istoricul Slănicului“. O asemenea conferință a fost ținută în seara zilei de 19 oc­tombrie a. c. în fața a 200 de pa­cienți. Tov. dr. Poiană Ion, director medical al stațiunii, a vorbit în mod plăcut despre trecutul acestei stați­uni făcînd o comparație între cine venea în trecut în stațiune și cine vine astăzi. Felul tovarășului Poiană de a vorbi în fața oamenilor este mult apreciat, iar expunerile lui sunt așteptate cu mare interes de către pacienți, care i-au adus mulțumiri călduroase pentru expunerea făcută. ANDREI PI­SARU, coresp. / Marginalii la „Opere“ de A. P. Cehov Creația literară a lui Anton Pav­lovici Cehov este cunoscută cititori­lor romîni încă din primul deceniu al secolului nostru, cînd s-au tradus în romînește cîteva nuvele și schițe de ale sale. După 23 August 1944, odată cu avîntul pe care l-a luat răspîndirea culturii și literaturii ruse, s-au editat aproape în fiecare an nuvelele, sem­­­țele și piesele sale, pentru ca astăzi să avem o ediție în 5 volume, în­ care operele sale sînt prezentate în mod cronologic. Interesul pe care-l suscită opera lui Cehov este pe deplin justificat­, conținutul ei bogat, caldul ei uma­nism și lirism marcînd o nouă epocă în dezvoltarea realismului critic rus. Cehov și-a desfășurat activitatea li­terară în ultimele două decenii ale secolului XIX și începutul secolului XX, adică exact în intervalul dintre cele „două situații revoluționare" cum spunea Lenin. Epoca aceasta este caracterizată pe de o parte printr-o reacțiune crîncenă, iar pe de altă parte prin călirea for­­­­țelor revoluționare ale proletariatului rus, care, în 1905, a dat prima lovi­tură țarismului. A. P. Cehov făcea parte din intelec­tualii progresiști ai acestei epoci, inte­lectuali ce se eliberau de vechile iluzii, dar care nu cunoșteau încă drumul precis către o viață nouă. Ca unul care a trăit în ea, Cehov ne-o zugră­vește cu multă măiestrie, înfățișîn­­du-ne concepția intelectualității ruse progresiste, precum și avîntul mișcării eliberatoare din preajma revoluției. In creația lui Cehov se disting mai multe perioade. Prima perioadă, cînd el a scris schițe și povestiri pentru revistele umoristice — este cunoscută în literatura rusă sub numele de pe­rioada sau epoca lui Antona Cehonte, care a fost astfel denumită după unul din pseudonimele folosite mai des de el în acest timp. Eroii povestirilor sale din această perioadă sînt oameni, din toate stratu­rile sociale. Pînă la Cehov, persona­jele cele mai răspîndite în literatura rusă erau moșierul sau intelectualul din sînul nobilimii. Cehov dă bilet de intrare în literatură oamenilor­­ din toate straturile societății, dar mai cu seamă micului burghez. încă din această primă perioadă a activității sale, își dezvăluie măiestria de scriitor, reușind să redea esenția­lul în puține cuvinte, scoțînd în re­lief anumite aspecte tipice ale socie­tății rusești, în cadrul unei povestiri simple, în care predomină elementul umoristic. Semnificativă din acest punct de vedere este povestirea „Moartea unui slujbaș“ în care este vorba de un funcționar neînsemnat, Cerviakov, care, strănutînd în timp ce se afla la tea­tru, a stropit chelia lucioasă a unui consilier cu gradul de general, aflat în fața sa. Deși consilierul nu dădu nici o importanță acestui fapt, Cervia­kov se­ sperie și-i ceru mii de scuze atît la teatru cît și a doua zi. Plictisit de aceste insistențe, consi­lierul îl dădu în cele din urmă afară, iar Cerviakov de spaimă, muri. Firește, cazul este hazliu la prima privire, dar el are un substrat extrem de tragic. Tragismul lui constă in a­­ceea, că neliniștea lui Cerviakov este rezultatul unor condiții sociale, ce o fac să ajungă la concluzia că el nu re­prezintă nimic față de atotputernicul său superior, care poate să-l strivească ca pe un vierme. (De altfel și numele eroului nu-i întîmplător: „cerviak“ în rusește în­­semnînd vierme). După cum se vede, Cehov nu pome­nește nici de asuprire, nici de lipsa de drepturi pentru cei mulți, și totuși noi simțim în această mică povestire de trei pagini și asuprirea și lipsa de drepturi a funcționarului, datorită ma­relui său meșteșug literar. In alte povestiri, cum este „Majorul Prisibeev“, Cehov ne zugrăvește urmă­rile regimului țarist autocrat asupra structurii sufletești a oamenilor de jos, care devin și ei brutali și sama­volnici, sau durerile oamenilor mă­runți, ca-n povestirile: „Berbecul și domnișoara“, „Ariuta", „învățătorul“, „In țară străină“ etc. O altă temă care apare în opera lui Cehov este cea a copiilor. Cu­­noscînd din propria sa experiență că mulți părinți își trimit copiii la munci grele din cauza mizeriei. Cehov a tra­tat această temă pe plan social, reu­șind în special în „Vanka“ să ne zu­grăvească psihologia copilului orfan, exploatat cu cruzime de patron. Către 1885, Cehov este preocupat de tema intelectualității, care prezenta un aspect eterogen, unii intelectuali păstrînd tradițiile progresiste, alții de­­gradîndu-se moralicește, iar cei de-al treilea fiind preocupați de interese mă­runte și meschine rămîn nepă­sători față de orice schimbare radi­cală. In nuvela „Ionici" Cehov ne pre­­­zintă un caz tipic de decădere a unui intelectual care, deși este dotat cu ca­lități, mediul mic burghez­­ îl sără­cește într-atît încît îl aruncă în mo­cirla meschinăriei. In alte nuvele, Cehov ne înfățișează tipul de intelectual care —­ conștient sau inconștient — contribuie la regi­mul de asuprire și exploatare („Omul în găoace“) în timp ce-n altele cri­tică pasivitatea unor oameni care în fond sînt cinstiți („Salonul nr. 6). O adevărată cotitură în opera lui Cehov se produse către sfîrșitul ulti­mului deceniu al secolului XIX, sub influența puternicului avînt care i-a cuprins pe intelectualii progresiști în anii premergători revoluției. In această perioadă încep să apară în­ povestirile sale oameni activi, care muncesc cu abnegație și privesc cu încredere ziua de mîine. Asemenea oa­­­meni găsim în „Zvăpăiata“ (Dimov), în „Logodnica“ (pictorul Sașa) în „Livada cu vișini“ (Trofimov) etc... Este drept că acești oameni nu sînt revoluționari, dar spre deosebire de doctorul Ionîci sau de alte personaje din operele sale anterioare, ei se a­i­­vîntă în munca obștească, influenți­nd și pe alții. Cehov­a este însă nu numai un mare prozator, ci și un mare dramaturg.1­ Piesele sale au constituit un mare progres în istoria dramaturgiei ruse. Ele“ au împrospătat repertoriul teatru­lui rusesc, pe scenele căruia, după­ scoaterea din repertoriu a pieselor so­ciale scrise de Griboedov, Gogol și Ostrovski, începuse să se joace piesa scrisă pe gustul bogătașilor, și micii burghezii. Cehov a scris în toate genurile dra­maturgiei. Incepînd cu 1888 el scrie piese mai ample cu un conținut mai bogat și mai adînc.­­ Ca temă, multe din ele se aseamănă cu povestirile și nuvelele sale. Majoritatea personajelor din pătura intelectualității­ sînt luate In piesa „Pescărușul“, bunăoară, este arătată soarta unui scriitor (Trepilov) care rupîndu-se de viață își pierde talentul.1 .In contrast este prezentată o actriță (Zarecinaia), care știind să lupte pen­­­­tru o artă realistă, înfruntă toate gre­­­­utățile și învinge. In piesa „Unchiul Vanea“ Cehovl ne prezintă soarta unor intelectuali cinstiți, care n-au însă energia ne­cesară să se opună unor trîntori și­ flecari, care îi ruinează, în timp ce­ în „Trei surori“ ne înfățișează oa­­­meni cu aspirații nobile, dar de ase­­­­menea lipsiți de energia necesară,­­ cu care să le poată înfăptui. Cea mai importantă piesă însă în­ dramaturgia lui Cehov este „Livada cu vișini“ care marchează sfîrșitul u­­­nei lumi nedrepte și deschide pers­­pectivele unei vieți noi și luminoase.­­ In această piesă este dată în vileag situația clasei moșierești, descrisă de­ Cehov în mai multe nuvele și poves­­­tiri („La conac“, „Dușmanii“, „Prin­­­­cipesa“, „La cunoscuți“), care a de­­­căzut complet și e nevoită să-și a­­­­bandoneze pozițiile deținute. Aceste aspecte sînt satirizate în­ persoana moșierilor Ranevskaia și­ Gaev care, deși complet ruinați, duc o viață extrem de necumpătată. Imaginea zilei de mîine este întru­chipată în piesă în persoana Anei și a lui Trofimov, a căror replici din ultima scenă sînt foarte simbolice :j­ Adio, viață de odinioară ! Viață nouă, te salutăm! Prin aceste cuvinte Ceai­kov cîntă prohodul vieții vechi și În­­chină un cîntec de slavă vieții celei noi, pe care o visa — bazată pe dreptate și omenie, pe frumusețe șii frăție, căreia marele clasic rus i-a închinat cele mai frumoase pagini din opera sa pe care o găsim în parte în cele 5 volume editate nu de prea mult timp în Editura Cartea rusă. GR. COBAN Deschiderea cursurilor învățămîntului politic U.T.M. în comuna Colonești Pregătirea și buna desfășurare învățămîntului politic U.T.M. este în­­ centrul atenției organizațiilor U.T.M. din această comună. Organizațiile, sat, întovărășiri și gospodărie agri­colă colectivă au desfășurat o rod­nică activitate în vederea bunei or­ganizări și desfășu­ri a învățămîntu­lui politic U.T.M. S-a făcut recru­tarea propagandiștilor, selecționarea cursanților și încadrarea lor în cer­curi. Toți propagandiștii au fost pre­gătiți la cursul de 10 zile la Piatra Neamț. Acești tovarăși au căutat să-și însușească tot ce le-a fost predat pentru ca la întoarcere să aplice în viață și să împărtășească cunoștințele lor cursanților. Invățămîntul politic a început în toate organizațiile din această co­mună. La cercul organizației U.T.M. din satul Corbu Păraș propagandistul An­­tohi Gheorghe a dovedit o bună pre­gătire. In bune condițiuni s-a­ des­fășurat învățămîntul politic și în ce­lelalte organizații U.T.M. din comuna Colonești. Cursanții au ascultat cu multă atenție pentru a-și însuși ma­teria predată, activist LAZAR VASILE al Comitetului raional U.T.M. Bacău. CULTURA FIZICA ȘI SPORT Constituirea comitetelor raionale și orășenești de organizare a U.C.F.S. Zilele acestea au avut loc ședințele de constituire a comitetelor de orga­nizare a U.C.F.S. în mai multe raioane din regiunea noastră. La aceste ședințe au luat parte activiști sportivi, sportivi fruntași, cît și reprezentanți ai organelor de partid și de stat și reprezentanți ai organiza­țiilor de masă. la Mare parte din ei au luat cuvîntul discuții, vorbind despre probleme dintre cele mai importante, făcînd­ și propuneri care vor duce la îmbunătă­țirea activității sportive în raionul res­pectiv.­­ Participanții la ședințe și-au ales co­mitetele de organizare a U.C.F.S. în raza raionului (orașului) unde își vor desfășura activitatea. Iată componența comitetelor de or­­­ganizare a U.C.F.S., precum și compo­nența birourilor alese din sînul comit­­etelor: ADJUD Apostolescu Ilie, Ailenei Gh. Cordo­­neanu Mihai, Ciobanu Ion, Cond­iu Costică, David Nicolae, Grama Gh., Gheorghiu Alex., Ionete Iulian, Leibu Avram, Marcovici Bl., Mărgineanu Ion, Negoiță Năstase, Pavel Nicolae, Po­­mîrleanu Gh., Păcuraru Vasile, Pascal Vasile, Popa Dumitru, Ștefan Th., Sava Constantin, Staimboc N., Trif Grigore, Bouroș Vasile, Jalbă Dumi­tru, Truș Ion, Țugulea Ștefan, Un­­gureanu Gh., Orban Alex., Florică Mir­­cea, Asalomiei Victor, Răgălie Andrei. Biroul: Răgălie A., președinte: Ne­goiță N., vicepreședinte: Țugulea Șt., Jalbă Dumitru și Ciobanu Ion membri: ORAȘUL P. NEAMȚ Vais Marcel, Cojocaru Gh., Soro­­ceanu Nicolae, Ciochină L, Anghel Ni­colae, Agapie Onofrei, Duțu Gh., To­­mescu Sp., Căleanu Alex., Lăzărescu Zoia, Obreja Gh., Simona Feraru, Pa­­honcea Nicolae, Teodorescu Nicolae, Costin I., Goldstein Hascal, Adelovici Bereu, Bordeianu Nic., Lascu Vladimir, Costin Verona, Săvinescu Ion, Seco­­șanu D­ tru, Hălăucescu Petronis, Corbu Ion, Grigoriu Alex., Moraru Constan­tin, Cojocaru Constantin, P. Covrig, Zuca Maria, Goldstein Mircea, Balmuș Aurel.­­ Biroul: Săvinescu Ion, președinte: Hălăucescu Petronis, vicepreședinte : Cojocaru Constantin, Goldstein Hascal, Pahoncea Nicolae, Zuca Maria, Balmuș Aurel, membri RAIONUL P. NEAMȚ Savș Lică, Pop Gh., Hîrjău Pavel, Gasparic Nicolae, Butnaru Gh., Toader Gh., Grosu Carol, Tună Toma, Petrea Aurel, Adăscăliței Nicolae, Stan Gh., Barascu Dumitru, Mancaș Constantin, Licu Constantin, Ciuchi Gh., Zaharia Gh., Budiș Ion, Vâtăjelu Elena, To­­mescu Toma, Humă Mihai, Gabor Va­sile, Călin Mihai, Gavrilescu Vasile, Grigorescu Corneliu, Ciupercă Con­stantin, Jitianu Aurelian, Oancea Je­­­nică, Țuglea Aurel, Cojocaru Nicolae, Andronache Ion, Miron Ion. Biroul: Grigorescu Cornel, preșe­dinte ; Tună Toma, vicepreședinte; Oancea Jenică, Tuglea Aurel, Jitianu Aurelian, Miron Ion, Hîrjău Pavel membri. LA BUHUȘI Avram I., Bartman Avram, Baltă Lucia, Braeș Nicolae, Bortă Emil, Co­truț Nicolae, Chifu M., Codrea Ion Dodiță Mircea, Glodeanu Ana, Hana­riu Pavel, Iosub Dumitru, Lazăr Con­stantin, Murărescu Florian, Miron Ște­­fan, Mazăre Nicolae, Nițu Gh., Onu Eliza, Popa Const., Pușcalău Ion, Po­pescu Octav, Pintescu Eugen, Pavala­che Emil, Panovschi Paulina, Rădulescu Cornel, Sentea Constantin, Virlan Ma­ria, Zaharia Maria, Zavate Gheorghe. Biroul: Dodiță Mircea, președinte Bartman Avram, vicepreședinte: Glo­deanu Ana, Hanariu Pavel, Pavala­che Emil, Pintescu Eugen, Zavate Gh. membri. LA TG. NEAMȚ Achetrăriței Mihai, Borș Dumitru, Ciongic Mircea, Croitoru Vasile, Du­mitru Nicolae, Dumitriu Aurel, Fi­lip Gh., Gavrilă Ion, Gheorghe Vasile, Herșcu Stern, Iftimie Vasile, Munteanu Gh., Munteanu Alex., Pleșca Mihai, Rotaru Virginia, Serghie Vasile, Tănă­­selea Gheorghe, Răzmeriță Ion, Țîrdea Nicolae, Tudose Niculina, Urzică Gh., Viorel Iancu, Vrabie Constantin, Vilchi Eugen­­­ Biroul: Urzică Gh., președinte: Vio­rel Iancu, vicepreședintei Vrabie Con­stantin, Vilchi Eugen, Croitoru Vasile, membri. LA CEAHLAU Timaru Ștefan, Tănase Teodor, Ama­­rinei Const., Tureac Ion, Sfîrciog Ion, Sprințăroiu Mihai, Mocanu Nicolae, Țepeș’ Gheorghe, Chiriac Vasile, Chi­­chiriță Mihai, Hurezeanu Spiridon, Cioca Aurel, Tudorel Ion, Hachel An­ton, Naghi Pavel, Rotaru Ion, Fundă­tură Mihai, Teofănescu Cezar, Sama­­chișă Dumitru, Galinescu Virgil, Ciu­­canu Gh., Bulzar Marin, Florescu Va­sile, Andrei Vasile, Irimia Mircea. Biroul: Sfîrciog Ion, președinte: Tunaru Ștefan, Amariei Constantin, Țepeș Gheorghe, Tănase Th., membri. LA MOINEȘTI ca Ardeleanu Vasile, Cucu Petre, Cion­ Simion, Coman Valeriu, Cotea Gheorghe, Cojan Gheorghe, Dinu Constantin, Despa Grigore, Dîrlău Ion, Egher Bereu, Gherasim Elena, Havriliuc Alexandru, Iocăchescu Ele­na, Ionescu Emil, Ilie Costache, Ma­ 1­tei Ion, Lovin Mircea, Baicu Nestor, Măgirescu Ion­ , Meriușcă Vasile, Margasoiu Grigore, Popa Vasile, Po­­pescu Dumitru, Pavel Gheorghe, Ră­dulescu Anton, Frățilă Constantin, Stoica Nicolae, Sîmbotin Eugen, Tă­­năsescu Elena, Weber Beatrice, Sei nie Leonid. * Biroul: Popa Vasile, președinte; Sîmbotin Eugen, vicepreședinte; Ar­deleanu Vasile, Ilie Costache, Egher Bereu, Tănăsescu Elena, Popescu Dul­mitru, membri. IN ORAȘUL BACAC Banu Ștefan, Bib­ Petru, Bucataru Ion, Creangă Gheorghe, Gh. Columb, Cîrlioanță Felicia, I. Estatiade, Iție Iancu, Iliescu Traian, Mihai lonescu, Ion Ispas, Mărgineanu Constantin Marcu Nicolae, B. Margulius, Mîrza Victor, Moscovici Herman, Nițulescu Valentina, Pintilie Vasile, Prăjescu Au­­gustina, Popescu Vasile, dr. D. Rusu­, Roman Valeriu, Roșu Ilie, Ardeleanu Gh., Carol Șerf, Grigore Zdrobiș Gheorghe, Vizitiu Stoienescu, Dumitru, Sergiu Postolache, Anca Vartejanu. Biroul: Dumitrache Teodor, preșe­dinte : Ardeleanu Gheorghe, vicepreșe­dinte ; lonescu Mihai, B. Margulius, Moscovici Herman, membri: ORAȘUL ROMAN Avram Dumitru, Artusenco Antilie, Armeanu Rica, Anton Constantin,­­ babei Constantin, Butnaru Gheorghe, Bozianu Iosif, Bursuc Ion, Leon Blum­­feld, Dumitriu Dumitru, Petre Croito­ru, Gh. Grunzu, Gh. Nicolae, Lutic Traian, Lupașcu Emil, Gh. Michiu, Mitrea Lică, Neagu Oprea, Perea Mi­hai, Slavuc Constantin, Sofronie Du­mitru, Izu Șapira, Gh. Tihan, Ungu­­reanu Ion, Zaharia Nicolae, T. Zaider, Popa Geta, H. Petreciuc, N. Constan­­tinescu. Biroul: Ungureanu Ion, președinte ; Grunzu Gheorghe, vicepreședinte; Blumfeld Leon, Constantinescu Nehoi, Anton Constantin, membri: RAIONUL ROMÂN Andrușca Ilie, Bălan Elena, Novac Nicolae, Mircea Panait, Sandu Mircea, Bogdan Vasile, Ion Nedelcu, David Ițic, Andreescu Ion, Gh. Platon, Bra­­ier Carol, Ionescu Emil, Chirea Ga­­vril, Dr. Dulbergher, Dornescu Gh., Gheorghe Georgescu, Vasile Burlacu, Agache Vasile, Filip Cornilă, Dumitriu Emil, Ion Moldoveanu, Popa Maria, Doroșincă Mihai, Anton Constantin, C. Dabija, Moldoveanu Nicolae, Șin­­drilaru Virgil, Grigore Gheorghe, Che­laru Maria, Flenchea Gheorghe, Da­vid Traian. Biroul: David Ițic, președinte: A­­gache Vasile, vicepreședinte; Bălan Elena, Andrușca Ilie, Filip Corneliu, membri. In această perioadă începe și re­organizarea colectivelor sportive, în­scrierea de noi membri în UCFS și pregătirea pentru alegerea organelor conducătoare ale colectivelor sportive. Acestea sînt sarcini de mare impor­tanță, care cer chibzuință, operativitate și multă muncă organizatorică și pro­pagandistică. Toate aceste acțiuni tre­buie să se desfășoare fără a stînjeni activitatea sportivă oficială. Acest lu­cru depinde însă de felul cum mem­brii comitetelor­­ de organizare­­ a U.C.F.S. raionale (orășenești) își vor planifica munca. In mod deosebit tre­buie pus accentul pe activitatea com­­petițională de masă în favoarea unei activități de performanță. Organele raionale (orășenești) de partid au sarcina de a controla și în­druma mai activ aceste comitete și birouri pentru ca viața sportivă să crească necontenit. N. COSMA m T.487 T2.9RR)' PUBLICITATE BACAU Cinema „Flamura roșie“: 28 oct.—3 noiembrie — Prologul. Cinema „Muncitorul“ : 28 oct.—3 no­­­iembrie — Discordia: Știința și teh­nica 66/55. Cinema „Tineretulu“: 28 oct.—3 no­iembrie — Poznașii din Barenburg. PIATRA NEAMȚ Cinema „ 1 Mai“ : 28 oct.—3 noiem­brie — Din nou împreună. Cinema „Progresul“: 28 oct.—3 no­iembrie — Urmele, rămîn: Știința și tehnica 72/55. TG. NEAMȚ Cinema „Victoria : 28—30 octombrie — Omul din umbră; 31 oct.—3 noiem­brie — Pătratul 45; Jurnal de bord. , 1 TG. OCNA Cinema „Oituz“: 28—31 octombrie — Noapte de carnaval: Orașul 1* um­­bra piramidelor; 1—3 noiembrie — Semne particulare: ZELETIN Cinema „Popular“: 29—31 octombrie — Scrisoare cifrată; Tolstoi la Po­­lian ; 1—3 noiembrie — Curg apele tub­uri; Jurnal agricol 2/57. SLANIC-MOLDOVA Cinema „9 Mai“ :28—29 octombrie — Călătorie misterioasă; Știință și tehnică 66/55; 30—31 octombrie — Drumuri și destine; Grădinița lui moș Laurențiu. 1—3 noiembrie — Intre două femei: La Est de Marea Caspică. ONEȘTI Cinema „1 Mai“: 28—30 octombrie — Două victorii; Știință și tehnică 67/55 ; 31 octombrie—3 noiembrie — Garnizoana nemuritoare. ADJUD Cinema „Popular“ : 28—30 octombrie — S-a întîmplat în luna mai: 31 oc­­­tombrie—3 noiembrie — Citadela sfă-i CEAHLAU Cinema „Placura“: 31 oct.—3 noiem­­­­brie — Moara cu noroc. Plecarea pă­st­rărilor. ROMAN Cinema „23 August“ : 28 oct.—3 noio­­iembrie — Tall Buhoglindă. SE ANGAJEAZĂ muncitori calificați în specialitatea: — frezori, și ingineri în specialitate: — ingineri proiectanți în specia­litatea aviație. — ingineri tehnologi specialitatea construcții de mașini și motoare cu ardere internă. — ingineri normatori tehnologi specialitatea construcții de mașini și motoare cu ardere internă. Doritorii se vor prezenta la ser­viciul de cadre din Calea Republicii nr. 92 Bacău, telefon 2278 între orele 7-15. ta /

Next