Steagul Roşu, decembrie 1957 (Anul 12, nr. 1512-1538)

1957-12-01 / nr. 1512

Pag. S-S A început primirea abonamentelor la ziare și reviste pe anul 1958 ABONAMENTELE SE PRIMESC DE CĂTRE DIFUZORI DIN ÎNTREPRINDERI, INSTITUȚII ȘI DE LA SATE, DE CĂ­TRE FACTORII POȘTALI ȘI LA OFICIILE ȘI AGENȚIILE P.T.T R Muncitori și tehnicieni! Pentru a fi la curent cu tot ce e­stau în domeniile tehnicii, abonați-vă din timp la publicațiile de speciali­tate. Abonamentele se prinsese de difu­­zorii din întreprinderi și instituții, de către factorii poștali și la oficiile și agențiile P.T.T.R. Filmele săptămînii BACAU FLAMURA ROȘIE: „Vreau să evit“ i MUNCITORUL: „O mică în­tîmplare“ j TINERETULUI: 28 noiem­brie și 1 decembrie „Dansez cu tine“ PIATRA NEAMȚ 1 MAI: „Păianjenul de aur“, „În­vățătoarea“ ! PROGRESUL: „Căpita­nul din Köln“. TG. NEAMȚ VICTORIA: Ciclu de filme agricole: „Intre două femei“; „Jurnal agricol“; „Drum neliniștit“; „Jurnal agricol“; „Frona“; „Noutăți agricole“. BUHUȘI POPULAR: „Artistă cu orice preț“; „Biblioteca ,V. J. Lenin“; „Dansez cu tine". TG. OCNA OITUZ: „Cîndva la Paris“; „În­cotro“ : „Copilul meu“. SLANIC 9 MAI : „Contele de Monte Cristo II“; „Meșterul Manole“; „Till Bu­hoglindă“ ; „Împăratul maimuțelor“; „Inima cîntă“. ANUNȚ întreprinderea Economică „23 Au­gust“ Bacău, face cunoscut că exe­cută pentru întreprinderi de stat și cooperative orice lucrări de turnătorie de fontă, strungărie, lăcătușerie, re­parații auto și instalații de lumină e­­lectrică și forță. De asemenea, livrează la cetățeni particulari rame și capace pentru ca­nalizare și cămine de vizitare pentru instalații de apă cu plata în nu­merar. Pentru orice comenzi și informații doritorii se pot adresa la Biroul Central al întreprinderii din Bacău str. Filimon Sîrbu nr. 3­, telefon 1809 — 2507 — 2414. Angajări întreprinderea economică *„23 Au­gust“ din Bacău, strada Filimon Sîrbu nr.­­31, angajează 15 muncitori cali­ficați în meseria de tîmplari mobilă și binale. Se lucrează în acord, Vizitați Restaurantul „Parcul Trandafirilor“ din grădina publică Bacău deschis zilnic între 9—1 noaptea. La prînz „PENSIUNE“ 2 feluri mîncare, desert și pîine. Prețul 10 tei meniul. Seara grataj special, băuturi alese. MUZICA—DANS încălzire centrală CENTRUL METEOROLOGIC BACAU COMUNICA. Timpul probabil de astăzi Vremea rămîne rece, cu cerul noros mai mult senin noaptea. Ninsori slabe vor continua să cadă pe alocuri.­­Vîn­­tul va sufla potrivit pînă la intensi­ficări temporare din sectorul nord. Tem­peratura staționară. Noaptea va coborî între —2-8 grade, iar ziua va urca între —8-3 grade. Pentru următoarele 3 zile Vreme rece dar în general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt slab la po­trivit din sectorul nord-est. Temperatura staționară la început apoi în ușoară creștere. ® 9 ® oae © © ee © e›‡‡e ® eQQ›<2!«?!« CITIȚI și răspândiți ziarul „Steagul roșu“ » , organ al Comitetului regional al P.M.R.­­ și al Sfatului popular regional Bacău | st exnin roșu Tn cadrul Lunii culturii, între 7 și 7 decembrie, se va desfășura Sap­­tămîna artelor plastice și a mu­zeelor. Cu acest prilej se vor deschide ex­poziții regionale de arte plastice la Timișoara, Iași, Oradea, Orașul Sta­lin, Sibiu, Baia Mare, Cluj, Tg. Mu­reș și Ploești. Chiar în prima zi a lunii, în Ca­pitală, la Casa de cultură germană va avea loc vernisajul expoziției de gravuri „Th. Aman“. La 3 decem­brie se va deschide la Cluj expozi­ția „Șt. Luchian“, iar la 6 decem­brie la Casa de Cultură a Sindica­telor își vor expune lucrările artiștii plastici amatori. Activitatea muzeistică va fi și ea destul de bogată: la Iași se vor inaugura trei noi muzee: „Muzeul de istoria Moldovei“, „Muzeul etno­grafic al Moldovei“ și „Muzeul de științele naturi“. Tot în cadrul Săptămînii arte­lor plastice și a muzeelor se vor ține o serie de conferințe, reuniuni și simposioane sub egida Uniunii Artiștilor Plastici din R.P.R. Oamenii muncii din patria noastră vor admira din nou realizările ar­tiștilor plastici de la noi, care vor fi expuse cu acest prilej, și vor vi­zita marile noastre muzee de la București, Iași, Cluj etc..., care, da­torită grijii permanente a parti­dului și guvernului nostru, au fost amenajate după 1944, în clădiri spațioase și corespunzătoare, deve­nind astfel elemente principale de culturalizare a poporului. Este un fapt absolut real, că nici într-un domeniu al vieții noas­tre artistice nu s-au făcut în ulti­mele decenii progrese atît de în­semnate ca-n plastică. Incepînd cu N. Grigorescu și continuînd cu I. Andreescu și Șt. Luchian, am a­­vut în pictură o adevărată renaș­tere. N-a existat aproape curent sar­gen în pictură care să nu fi fost reprezentat în chip strălucit și de pictorii noștri. Mai mult decît atît, de la N. Gri­gorescu, pictorii romîni nu numai că au reușit să se afirme pe plan mondial, ci au contribuit prin rea­lizările lor și la înnoirea artei con­temporane. Lui Este suficient să amintim numele Octav Băncilă a cărui operă este dominată de patosul de­mascării critice a nedreptății so­ciale, al sobrului, profundului și as­prului G. Petrașcu, în creația căruia afirmarea activă a realității este ex­primată prin temperamentul său viu al meditativului și ingeniosului T. Pallady, în pictura căruia apare ca evidentă generalizarea decorativă și îmbinarea laconică a liniei sale ex­presive ,cu petele armonioase de cu­loare, al mult frămîntatului Fr. Și­rato, care este un adevărat poet al culorii, al plinului de vioiciune J Steriade, al gingașului și grațiosulu N. N. Tonitza, al neîntrecutului cîn­tăreț al țarinei N. Enea, ca și a o atîtor alți pictori cu linie mai tă­­s­toasă, mai incisivă, ca Ressu, Iser,­­ Șt. Dimitrescu etc...., ca să ne dăm seama ce drum glorios a străbătut -­e pictura romînească în ultimele dece­­nii și cît de greu atîrnă ea în ba­­te l­lanța picturii mondiale.­­ In sculptură, deși nu poate fi vorba de aceleași progrese, totuși, d­e numele lui Paciurea, Brîncuși, Han,­­ Medrea, Jalea etc...., sunt echivalen­­a­tul a numeroase victorii, care nu pot­­ fi trecute cu vederea. E Odată cu eliberarea patriei noas­tre de sub jugul fascist și cu pro­­­­­undele transformări revoluționare ce­­ au avut loc în viața statului român, i s-au petrecut transformări nu mai puțin profunde și-n conștiința măse­­n­i­lor și a artiștilor noștri,­­ îndrumați de partid, artiștii noș­­trii și-au făurit și-și făuresc o nouă­­ concepție despre viață, o nouă ati­­­­­tudine față de problemele colecti­­i­vității și ale vieții personale, care le ajută să creeze opere de mare ș­i valoare.­­ Promovîndu-se pe plan cultural și artistic preluarea critică a patri­­moniului din trecut, artiștii noștri,­­­­ printre care și cei plastici, au va­­­­lorificat și și-au însușit cele mai­­ bune trăsături ale acestui patri­­­­moniu, care i-au ajutat să-și che­­­­zășuiască un nou făgaș de dezvol­­­­tare.­­ In acest fel, arta plastică romî­nească actuală a reușit să continue tradițiile marelui patrimoniu clasic „ național și să dea bătălia pentru ” desăvîrșirea măiestriei artistice. In plus, ea a fost reînnoită de + ♦­contactul cu arta sovietică, orien­ ♦­tîdu-se spre realism — și recăpă­­­­tîndu-și caracterul popular și națio­ ♦­nal, pierdut în oarecare măsură prin ♦ împingerea ei spre cosmopolitism de » către cercurile guvernante din trecut.­­ Legături tot atît de trainice au­­ fost stabilite și cu marele patrimo­­­­niu plastic universal.­­ In urma acestei noi orientări s-au ♦ obținut realizări frumoase atît în­­ pictură, cît și-n sculptură și grafică « prin noua înțelegere a măiestriei ♦ artistice ca îmbinare organică, + perfectă, dintre noul conținut socia­­­­list și forma înaltă, realistă, națio­­­ nală. ♦ Expoziția de artă plastică romî­ *­nească din ianuarie 1957 din sălile I Ermitajului de stat din Leningrad,­­ precum și alte expoziții de acest fel , deschise în alte țări, s-au bucurat :♦ de aprecierile celor mai autorizați­­ critici de artă plastică, care au sub­­­­liniat saltul calitativ esențial al ar­­­­tei romînești, salt care rezidă în­­ desăvîrșirea formei și exprimarea u­­­­­nui conținut bogat, precum și-n dez­­­î­voltarea multilaterală a individuali­­­­tatii creatoare a diferiților artiști.­­ Aceste expoziții au avut darul 4 de a face cunoscute pe­­ scară largă 7 numele pictorilor Cornelia Baba I (desăvîrșit portretist și pictor de 7 impoziții, care imprimă lucrărilor dle o mare semnificație lăuntrică in mijloace picturale simple și lo­nice), C. Ciucurencu (remarcabil in prospețimea și intensitatea seg­­mentelor, dar mai ales prin meș­­tugul de a fixa integral sportanei­­tea mișcărilor), O. Angheluță (că­­lia îi este caracteristică năzuința a oglindi în chip realist lumea sconjurătoare), G. Miklosy (care­bordează cu succes tematica isto­­co-revoluționară), L. Grigorescu, D. îlmanu și a atîtor alți pictori. Dintre sculptori, sînt îndeosebi cu­­oscuți I. Irimescu, O. Anghel, G.­araschi etc., a căror lucrări se re­­areă fie prin gama emoțională de are amplitudine, fie prin căutarea temei plastice desăvîrșite și monu­­mentale. Cunoscuți sînt și doi pictori din igiunea noastră: N. Enea (a cărui nuntă țărănească“ s-a bucurat de­­ deosebit succes atît în țară cît în străinătate) și Iulia Hălăucescu ale cărei acuarele de la Praga au și mult apreciate în Cehoslovacia). Totuși, față de posibilitățile exil­­ate, artiștii plastici din regiunea vastră ar fi putut să se afirme­­ o și mai mare vigoare, iar cu­prijinul efectiv al Casei de crea­­e populară s-ar fi putut organiza­­ acest prilej și o expoziție de artă !astică în orașul nostru, care să­­ prezinte­ noile lor realizări. GR. COBAN LUNA CULTURII Scptdmîna artelor plastice și a muzeelor > * < • < I O consfătuire plină de învățăminte d­e curând a avut loc în orașul Ba­­tau o consfătuire organizată de comi­tetul regional U.T.M., unde a fost a­­nalizată munca cultura­lă sportivă din regiune, desfășurată de organizațiile de tineret, 1%. La această consfătuire, a participat, un însemnat număr de persoane, care au contingență directă cu mișcarea cultural-sportivă. Din discuțiile purtate de către participanții la consfătuire, a reieșit că s-au obținut­ o serie de suc­cese de seamă în acest domeniu de activitate. Au fost folosite cele mai variate for­me de educare a tinerii generații. Prin conferințe, seri literare, seri ghici­toare și altele, tineretul din regiunea noastră și-a găsit prilejul să petreacă ore dintre cele mai plăcute.­­ Concursul „Gavril Galinescu“ și fes­tivalul „Ion _ Creangă“ cu faza finală la Humulești, locul natal al marelui povestitor, au avut un caracter larg de masă, constituind în același timp, un mijloc prețios de educare a tinere­tului în spiritul dragostei față de pa­trie. .. Aceste concursuri au atras un mare număr de formații artistice compuse în m­are parte din tineret. Manifestă­rile culturale au prilejuit și crearea de noi formațiuni culturale în unele localitati unde nu existau. Astfel la Piatra Neamț a fost for­mat corul cadrelor din învățămînt, la fabrica de ciment Bicaz a fost format un ansamblu, tot la Piatra Neamț s-a reușit organizarea unui cor al coope­rativei meșteșugărești, iar la I.M.S. Ceahlău-Piatra Neamț, de curînd a fost organizat un taraf de muzică popu­lară. Au mai fost organizate noi bri­găzi de agitație, colective de teatru și­ echipe de dansuri (carbonifera Co­­mănești, cooperativa „6 August“ etc.). Amploarea pe care a luat-o activita­tea formațiilor artistice de amatori cu ocazia festivalului tineretului ne-o ilustrează participarea celor peste 16.000 tineri și tinere din formațiile artistice de la orașe și sate. In același timp însă, în­ activitatea culturală se manifestă și o serie de lipsuri. Așa de pildă S.R.S.G. nu și-a dovedit existența sa pe deplin, în toată regiunea. Mare parte din tineri nu au avut ocazia să asculte conferințe, care să contribuie la îmbunătățirea ac­tivității lor zilnice în domeniul pro­fesional. La sate, foarte puține au fost acțiunile S.R.S.C.-ului, în sprijinul transformării socialiste a agriculturii. Bibliotecile sătești în special, au des­fășurat și mai desfășoară pe alocuri o activitate seacă, fără rezultate, nu o activitate cu adevărat culturală de masă. Cartea nu a devenit un îndrumar prețios pentru fiecare tovarăș, pentru că parte dintre bibliotecari nu popu­larizează cum trebuie noutățile literare, broșurile etc. Balurile, reuniunile și alte forme de distracție nu au fost transformate de către organizațiile de U.T.M. în ac­țiuni cu caracter educativ. Activitatea educativă în școli este încă nesatisfăcătoare: elevii sînt lăsați să-și petreacă orele lor libere fără să mai fie îndrumați și controlați de că­tre profesori. Unele cadre didactice nu sprijină acțiunile cultural-sportive. In multe locuri, prea puțini tineri sînt mobilizați să participe la concursul „Iubiți cartea“. Aceste fapte au dovedit un­ slab con­trol efectuat de către organul regional de U.T.M. asupra muncii cultural-spor­tive. Nici organele raionale U.T.M., la rîndul lor, nu au sprijinit suficient organizațiile de bază pentru a evita o serie de lipsuri, scoase la iveală de participanți la consfătuire. Din partea comitetului regional de partid, a participat la consfătuire tov. Leon Ciubotaru. In cuvîntul său, tov. Ciubotari, a subliniat necesitatea îm­bunătățirii muncii de educație patriotică a tineretului. Avem mulți tineri care dovedesc un înalt simț patriotic — a spus vorbitorul." Exemplul lor trebuie larg popularizat. Trebuie acordată o deosebită impor­tanță conținutului muncii culturale. Sar­cinile muncii culturale trebuie împle­tite cu sarcinile muncii profesionale în întreprinderi, instituții, școli și la sate. Activitatea sportivă în regiunea noas­tră nu a fost sprijinită suficient de că­tre organele U.T.M. Ea nu a luat în­totdeauna un caracter de masă, pentru că a fost o slabă mobilizare a tinere­tului. Odată cu reorganizarea mișcării de cultură fizică și sport, activitatea sportivă trebuie să devină o preocu­pare de seamă a tuturor organelor. In încheiere, tov. Leon Ciubotaru, a asigurat consfătuirea că sprijinul orga­nului regional de partid va fi asigurat la timp în acest domeniu de activitate. Consfătuirea a avut menirea să îm­bunătățească munca cultural-sportivă. Pentru acest lucru s-a întocmit un plan de măsuri, cu sarcini concrete pe fie­care organ în parte, care va duce la o îmbunătățire simțitoare a mișcării cul­tural-sportive în regiunea Bacău. Asemenea consfătuiri vor fi organi­zate cit de curînd și la raioane, unde se vor stabili planuri de măsuri spe­cifice ralonului (orașului) respectiv. "A r îngrijirea pomilor în timpul iernii iarna, pomii fructiferi se găsesc în­tr-un repaus relativ. Prin perioada de repaus relativ a pomilor se înțelege perioada în care pomii își încetinesc ritmul vie­ții și care se întinde între 1—15 no­iembrie și 1—15 aprilie. In această perioadă pomii își leapădă frunzele și stau în repaus. Pomii trebuie acum îngrijiți și pre­gătiți pentru perioada următoare de vegetație și rodire. Lucrările ce se fac în această perioadă sînt extrem de im­portante și ele hotărăsc într-o bună măsură recolta viitoare de fructe. Printre lucrările mai importante a­­mintim: curățirea pomilor de cuiburi de omizi, de mușchi și licheni, de fructe uscate (mumificate), de ra­muri uscate, rupte sau bolnave. Să­patul pomilor la rădăcină; văruitul, stropitul. Resturile ce rezultă de la curățire se pun în grămăjoare și se distrug prin ardere, întrucît conțin germeni ai bolilor, ouă, larve sau adulți ai insectelor dăunătoare pomi­lor roditori. Curățirea mușchilor și lichenilor de pe trunchiurile copacilor și de pe ramurile mai groase se poate executa cu o perie de sîrmă sau cu ra­muri. Omizitul pomilor sau culege­rea cuiburilor de omizi se face cu mina acolo unde se poate ajunge, fie cu foarfecă de omizii sau cu făclia acolo unde pomicultorul nu poate ajunge cu mina. Odată cu aceste lucrări de igienă (curățire) a pomilor se greblează și frunzarul dintre pomi și se arde cu toate celelalte resturi rezultate din cu­rățirea livezii sau a pomilor izolați. După ce s-au executat lucrările de igienă a pomilor, urmează efectuarea arăturilor între pomi sau săpatul po­milor la rădăcină. Această lucrare este bine să fie însoțită și de în­­grășarea solului prin aplicarea îngră­șămintelor naturale (gunoi de grajd) înainte de aratul sau săpatul livezii. In acest scop se administrează o can­titate de 30—40 tone gunoi bine pu­trezit la un hectar sau 50—­szo ág, de fiecare pom în parte. Prin arătura executată din toamnă se distruge o bună parte din ouă, larve, pupe și adulți ai insectelor dăunătoare care s-au retras pentru a ierna în pămînt. Unele sînt distruse prin acțiunea mecanică a lucrării, al­tele prin expunerea lor acțiunii dis­trugătoare a frigului din timpul iernii. Pentru preîntîmpinarea arsurilor pro­vocate de schimbările bruște de tem­peratură din timpul nopților și a zi­lelor, se execută văruitul pomilor fie parțial, adică numai a tulpinelor și a ramurilor mai groase pînă la înălți­mea la care ajunge un om de sta­tură mijlocie, fie prin văruirea totală care se face prin stropirea pomului în întregime cu lapte de var. Culoarea albă ce o capătă pomul, reflectă (respinge) razele solare și în felul acesta îl ferește de o încălzire prea mare în timpul zilelor căldu­roase astfel că diferența de tempe­ratură dintre zi și noapte fiind mai mică, nu se produc arsuri. Este bine de asemenea ea în cursul iernii cînd se așează un strat mai gros de zăpadă, această zăpadă să fie adunată în grămezi conice în jurul po­milor spre a-i feri pe de o parte de îngheț, iar pe de altă parte contri­buie la mărirea rezervei de apă în sol. Văruitul pomilor și zăpada adunată în jurul tulpinelor va întîrzia pornirea vegetației în primăvară șî va feri pomii de efectul brumelor tîrzii. In livezile care n-au împrejmuiri (garduri) este bine ca pomii să fie feriți de stricăciunile ce le pot pro­voca unele animale rozătoare ca : iepuri și șoareci și chiar animalele domes­tice ca oi și capre. Aceasta se rea­­lizează prin învelirea pomilor cu tul­­de f'-'­rea-soar'­ •’ ■’"i r'iit.T. , cu coceni de porumb sau alt material ce se găsește la îndemînă: stuf, spini etc. In lipsa acestor materiale, se re­comandă ungerea tulpinilor cu băle­gar de vită amestecat cu lut, singe și fiere de animale. Acest amestec displace animalelor rozătoare și se îndepărtează de pomi. O altă lucrare importantă ce se a­­plică în această perioadă este stro­pitul de iarnă al pomilor. Materialele ce se întrebuințează pentru stropirile de iarnă sînt următoarele: ulei hor­ticol concentrație 3—5 la sută. Uleiul horticol se întrebuințează în concen­trație de 3 la sută, cînd temperatura variază între 5 și 7 grade și în con­centrație de 5 la sută cînd tempera­tura e ceva mai ridicată. Sandolin, Selinol și pastă D.N.O.C. se între­buințează în tot timpul iernii în con­centrațiile indicate pe ambalaj, și care variază între 1—2 la sută. Preparatele mai sus arătate se fo­losesc pentru combaterea păduchelui­­ estos californian sau de San Jose, iar ecatoxul în combaterea păduchelui linos. Zeama bordeleză întrebuințată în concentrație de 2 la sută sub denu­mirea de stropirea albastră pentru combaterea boalei numită moniliomizei. Stropirile indicate vor avea un e­­fect pozitiv numai dacă am executat anterior toate lucrările de igienă, în­­lăturînd de pe pomi tot ce este nesă­nătos și de prisos în dezvoltarea și creșterea pomilor (cuiburi de omizi, fructe mumificate, ramuri bolnave, rupte,­­mușchi și licheni și părți de scoarță veche desprinsă în parte etc.). Tot în timpul iernii, începînd din lunile noiembrie, decembrie și în con­tinuare se execută săparea gropilor în golurile formate, defrișarea pomilor căzuți în declin (pomilor bătrîni) sau bolnavi, în vederea executării planta­țiilor noi sau a complectării goluri­­ lor în livezile existente. In livezile unde s-au pregătit din timp gropile (august, septembrie) pen­­­tru­ plantații noi sau completări de goluri se execută plantarea pomilor. Dacă timpul nu permite plantarea, se recomandă totuși procurarea și asigu­rarea materialului săditor. Materialul procurat se stratifică și, fiind la în­­demînă, în primăvară se pot executa plantări timpurii care asigură un pro­cent ridicat de prindere. Respectînd toate lucrările indicate a fi efectuate în această perioadă, vom putea menține livezile de pomi în stare bună, creînd condiții bune pen­tru o rodire regulată și abundentă. “F­­EMEREANU I T­e Nr. 1.512 (2.991)' Din activitatea propagandiștilor U.T. M. Zilele trecute la cabinetul de partid­ din orașul Tg. Ocna a avut loc pregă­­­tirea propagandiștilor U.T.M. de la­ sate și de la oraș. La acest curs au fost prezenți 691 propagandiști dintre care 60 erau de la­ sate. Programul cursurilor a fost destul de bogat. Timp de două zile propa­gandiștii au studiat fiecare lecție di­ parte, apoi s-au făcut seminar­­ unde problemele au fost bine dezbătute. Comitetul raional U.T.M. acordă o deosebită atenție pregătirii propagan­­­diștilor. Unul din seminarii a fost con­­dus de către tov. Neagoe, prim-secre­­tar al comitetului raional U.T.M. Dis­cuțiile purtate în seminarii au arătat că propagandiștii au studiat temeinic. Din cuvîntul propagandistului Năforniță D., din satul Deleni, comuna Helegiu, care a răspuns la întrebarea: „Lupta U.T.C.-știlor în perioada fascizării ță­rii și a războiului antisovietic“, s-a dovedit că este bine pregătit și că var fi un bun propagandist.­­ Din problemele discutate s-a­ obser­vat că propagandiștii au înțeles lec­țiile și vor putea face față în munca lor. Pentru cei ce sunt propagandiști la cercurile „Să ne cunoaștem patria” au predat lecții profesorii de speciali­­tate: Marinoiu Fănică și Lepădatu Au­gustin. Ei au expus în fața propagan­­diștilor lecții clare și interesante. La această pregătire s-au evidențiat propagandiștii: Inimosu Em­i-Onești, Corcodel Zoița-Bogata, Nicu Sofia­, Găidaru, Ciubotaru-Răcăut, Constanti­nescu V.-Pîrgărești și alții. De pregătirea și desfășurarea­ acestui curs s-a ocupat și tov. Golăcel Simiarij directorul cabinetului de partid Tg. Ocna. De aici se vede sprijinul efectiv al partidului în educarea și pregătirea tineretului. * " PETRO DOROG corespu NOTE Sa ne îngrijim mai mult de aprovizionarea unor cooperative sătești Zilele trecute am avut prilejul să vi­zitez cîteva magazine sătești ale coo­perativelor de consum din raionul Bu­­huși. In unele comune, cum ar fi de pildă Racova și Romîni se observă grija conducerilor de cooperative pen­tru buna aprovizionare a oamenilor muncii din mediul sătesc. Astfel, țăra­nii muncitori pot cumpăra de la ma­gazinele de desfacere ale acestor coo­perative mărfurile necesare lor în acest sezon.­­ Astfel se prezintă însă lucrurile la magazinele de desfacere ale cooperati­velor de consum din comunele Bahna și Ruptura. In comuna Bahna, de pildă, de mai bine de 15 zile, țăranii munci­tori nu găsesc la cooperativă petrol lampant și chibrituri. De asemenea, dnr aceste magazine lipsesc îmbrăcămintea și încălțămintea de iarnă. Intr-o situație asemănătoare se afla și aprovizionarea cooperativei din co­­muna Ruptura. La magazinele acestei cooperative lipsesc în prezent confeci­ții și tricotaje de iarnă pentru bărbați și copii. De asemenea se resimte de multe ori lipsa petrolului lampant. Atît conducerile cooperativelor amin­tite, cit și serviciul de aprovizionare al Uniunii raionale a cooperativei de consum Buhuși, trebuie să ia măsuri urgente pentru aprovizionarea acestor unități cu sortimente bogate de măr­­furi, necesare țăranilor muncitori pe timpul iernii. < G.­­1 neglijenț­ă anii trecuți trebuia adunată suma de 120.612 lei din care nu s-au realizat decit 23.548 lei. Se pune întrebarea: de ce nu s-au strîns toți banii? In anul 1952 cetățenii din satul Slobozia și-au pus în gînd să constru­iască un cămin cultural. Au strîns bani (tot prin autoimpunere) și s-a în­ceput construcția căminului. Numai că sfatul popular a lăsat lucrurile baltă. In urma nenumăratelor sezisări s-ai reînceput construirea acestui cămin cul­tural. Aceasta însă abia în 1955. Cu chiu, cu vai, în anul acesta s-a reușit să se pună acoperiș clădirii. Cei de la sfat speră să termine căminul In anul viitor. In luna august, Sfătul popular din­ Roznov dîndu-și seama (din păcate cam tîrziu) că a neglijat strîngerea sumelor cu care cetățenii s-au autoim­­pus, a dat ca sarcină fiecărui function rar să contribuie la încasarea banilor din autoimpunere. Neglijența a continuat însă, căci din august și pînă acum din banii care trebuiau încasați, nu s-au strîns decit 19.000 lei, ceea ce e foarte puțin. Se mai pune întrebarea la care tre­­buie să răspundă Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Roznov, pînă cînd va continua această situație?" ROM­ CACIULARU încă de la Începutul anului, cetățenii din comuna Roznov, au votat ca prin autoimpunere să se strîngă suma de 49.710 lei, pe care sfatul popular co­munal s-o utilizeze pentru diferite ac­țiuni și construcții obștești. Pînă acum nu s-au strîns decit 10.355 lei. Ca restantă de la autoimpunerea din De la Universitatea populară Duminică a avut loc în sala de șe­­­dințe a sfatului popular al orașului Bacău o lecție în cadrul universității populare publice. Din ciclul de conferințe ale cursului de filozofie și știință, tovarășa Elza Șeica, de la cabinetul regional conferențiar despre „Materie și conști­­­­ință“. Bine documentată, expusă la un­ înalt nivel dar pe înțelesul numeroși­lor particpanți, conferința a reușit să lămurească auditorilor o serie de probleme, cu privire la­­ legătura dintre materie și conștiință. R. C. Cea de-a XIX-a sesiune a Sfatului popular al comunei Petrești In ziua de 24 noiembrie a avut loc la Petrești cea de-a XIX-a sesiune a Sfatului popular comunal. S-au discutat printre altele cauzele rămînerii în urmă a planului de încasări al impozitelor, ritmul satisfăcător al desfășurării a­­chizițiilor. Sesiunea a luat unele hotărîri pen­tru revenirea la normal a planului de încasări. PUIU C. ALEXANDRU coresp. Nu e bine că... ...în satul Brusturi se tărăgănează instalarea rețelei electrice din cauza a 30 de stîlpi care lipsesc, pe care însă, i-ar putea procura sfatul popular prin­ Ocolul silvic Tg. Neamț. P. TARABGANȚA, coresp. „.pe strada Rahovei din Bacău, nu există în caz de ploaie nici o posibi­litate de trecere, de­cit prin noroi. Trotuarele lipsesc cu desăvîrșire, iar de pavaj nici vorbă. Tot pe această stradă, există un maidan pe care se depozi­­tează gunoaiele, care trebuie grabnici înlăturate. « ALEX. POPA coresp» T- 4

Next