Steagul Roşu, iulie 1958 (Anul 13, nr. 1691-1717)

1958-07-22 / nr. 1709

r NR. 1709 ( 3188) MARTI 22 IULIE 1958 4 pagini 20 bani ESHBIB Solidari cu lupta popoarelor arabe . Oamenii muncii din regiunea noastră înfierează agresiunea imperialistă din LIBAN și IORDANIA Marele miting de la fabrica Protestul femeilor din orașul Bacău de țevi din Roman Greu și plin de minte a răsu­nat în aupa-amiaza zilei de ieri cuvîntul oamenilor muncii de la fabrica de țevi din roman și al constructorilor de pe acest șantier, adunați intr-un miting craft protest in legătură cu agre­siunea săvirșita de imperialiștii americani și englezi împotriva țărilor arabe. Uiteai pe fețele oamenilor revolta, notarirea­­ de a înfiera și condamna tim­ăres­cul atac pus la cale de impe­rialiști împotriva popoarelor O­­rientului arab. L­a mulțimea ce­lor aproape mu­lți muncitori, teh­­nicieni, ingineri și funcționari ce umpluseră curtea uzinei, ră­sunau lozinci exprimind adînca lor indignare: „Jos mâinile im­perialiștilor de pe Orientul a­­rab !“, „Afară cu trupele ame­ricane din Liban­­“. După ce tovarășul Marin Pe­­trescu, președintele comitetului de întreprindere al fabricii de țevi, a deschis mitingul, iar tov. Ivănuș, secretarul organi­zației de partid a reamintit ce­lor prezenți împrejurările în care s-a produs atentatul pre­meditat al imperialiștilor anglo­­americani la independența și suveranitatea țărilor arabe, la tribuna improvizată pe platfor­ma unei remorci s-a urcat tînă­­rul inginer Constantin Iordache, șeful secției la minor. Cuvintele lui erau ascultate cu deosebită atenție de cei prezenți. —■ Cunoaștem nu de astăzi sa­mavolnicia acțiunilor întreprinse de imperialiștii americani și en­glezi — a spus vorbitorul. Știm de ce sunt ei în stare. Dar acum, odată cu atacul murdar săvîrșit împotriva Libanului și Iordaniei, ei și-a­u dat deplin arama pe fată. Degeaba invocă imperia­liștii fel de fel de motive ca să justifice agresiunea lor. Adevă­ratul motiv îl știm cu toții : este că ei isi văd amenințate po­sibilitățile de a jefui mai depar­te nestingheriți avuțiile popoa­relor arabe. Dar țările din O­­rientul arab nu mai sunt dis­puse să suporte jugul colonia­list, ce constituie o rușine pen­tru secolul nostru. Ele au și pornit să-l scuture. Eu, ca tînăr inginer ce trăiesc într-o țară li­beră și ca mine toți oamenii muncii de la noi, nu pot nutri decit simpatie pentru popoarele arabe, ce-și apără independența națională, și ura cea mai adîn­­că pentru imperialiștii agre­sori. „Afară cu imperialiștii an­­glo-americani din Liban și Ior­dania !“. Spre tribuna improvizată s-a îndreptat apoi muncitorul I. Mi­­halache de la secția hidropneu­­matică a fabricii de țevi. In cu­vîntul rostit de ei vibra o ne­mărginită indignare. „Cunoaș­tem ce urmăresc imperialiștii prin uneltirile lor împotriva in­dependenței țârilor Orientului a­­rab — a spus vorbitorul. Ei să ia aminte însă că s-au dus vre­­mile cind puteau să-și facă de cap nestingheriți. Popoarele lu­mii sunt vigilente și vor ști să zădărnicească planurile lor mîr­­șave de dezlănțuire a unui nou război". La miting s-a evidențiat lup­ta lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică pentru pace, pentru coexistență pașni­că și pentru neamestec în tre­burile interne ale altor popoare. S-au amintit cu satisfacție u­­nele dintre propunerile concrete și constructive ale guvernului sovietic în această direcție, între care cea mai recentă m’opunere a lui N. S. Hrușciov de a se în­truni imediat (astăzi 22 iulie) o conferință a șeflor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Fran­ței și Indiei pentru curmarea conflictului militar în Orientul Apropiat și Mijlociu. La tribună s-au perindat și alți vorbitori ca inginerul A­­drian Simion și tehnicianul Leo­­nida Cazacu de la ICSIM etc. La sfîrșitul mitingului, cei prezenți au adoptat în unanimitate mo­țiuni de protest adresate guver­nelor S.U.A. și Angliei, precum și ONU. In sala frumos împodobită a Teatrului de Stat din orașul Bacău, aproape 1000 de femei au participat ieri la mitingul organizat de comitetul orășe­nesc al femeilor. Numărul mare de femei din întreprinderile și instituțiile orașului, venite la acest miting, demon­strează indignarea profundă și mînia ce a cuprins masele de femei față de agresiunea piraterească a S.U.A. și Angliei in Orientul Apropiat si Mij­lociu. De la masa prezidiului, tov. Lazan Ținea, secretara comitetului regional al femeilor, a deschis mitingul. A luat apoi cuvîntul tovarășa Uricaru Maria, președinta comitetului orășenesc Bacău al femeilor. Ea a vorbit despre situația încordată ce s-a creat în Ori­entul Arab prin nerușinata agresiune a imperialiștilor americani în Liban și a celor englezi în Iordania. Vorbitoarea a arătat printre altele a­devăratele cauze ale agresiunii ameri­­cano-engleze în Liban și Iordania. „Nu apărarea independenței Libanului și a Iordaniei — cum vor imperialiștii să înșele lumea — este adevărata cauza a debarcării trupelor americane în Liban și engleze în Iordania — a arătat vor­bitoarea — ci frica de a nu pierde marile bogății petrolifere aflate în a­­ceste locuri, marea victorie a poporului irakian care s-a eliberat de curînd de colonialism, a determinat guvernele im­perialiste să-și trimită trupele în Ori­entul Arab“. Conferința a fost întreruptă de nenu­mărate ori de glasurile femeilor care cereau să se pună capăt agresiunii a­­mericano-engleze în Orientul Arab, să plece trupele americane din Liban și cele engleze din Iordania. „Jos mâinile de pe Liban!“ — se auzeau din ce în ce mai multe glasuri, pline de indig­nare a muncitoarelor, intelectualelor. In ziua de 20 iulie a. c., _ In comuna Pufești, raionul Adjud a avut loc un mare miting al țăranilor, care au protestat con­tra agresiunii S.U.A. și Angliei în Liban și Iordania. Cu această ocazie s-a prezentat o infor­mare asupra situației interna­ționale, în care s-a arătat mai cu seamă că S.U.A. și Anglia se amestecă în mod samavolnic în treburile interne ale popoarelor arabe, încâlcind orice lege Dreptului International și prin­­­cipiile Cartei ONU. Cuprinși de indignare participanții au stri­gat : „Afară cu agresorii ame­ricani și englezi din Liban și Ior­dania“, trupele „Să fie retrase imediat agresoare din Orientul funcționarelor, casnicelor ” prezente la miting. După cuvîntul tovarășei Uricaru Ma­ria, zeci de femei au ridicat mina în semn că vor să vorbească. A urcat la tribună tovarășa Bălăiță de la fabrica de confecții. „Ca munci­toare libere într-o țară liberă, noi pri­vim lupta popoarelor arabe pentru eli­berare națională, cu dragoste și admi­rație. Lupta lor este și a noastră. De aceea urîm din tot sufletul pe agreso­rii care tulbură liniștea­­ acestor po­poare“. „In numele femeilor din rîndul ca­drelor didactice — a arătat tovarășa Motaș Profira — înfierăm actul de a­­gresiune imperialist săvîrșit de trupele americane și engleze. Acest fapt este condamnat de toată lumea dornică de pace“. Plină de minte, tînăra Alistein Gol­­dița de la fabrica „Partizanul“ a de­mascat intențiile agresorilor de a crea un focar de război în Orientul Mijlociu. Intervenția criminală în Liban a fost înfierată și de medicul Romașcanu Li­dia care și-a alăturat glasul ei de protest milioanelor de femei din lumea întreagă, împotriva intențiilor agresive ale cercurilor războinice din S.U.A. și Anglia. „Noi avem nevoie de pace cum avem nevoie de aer“, a spus pensionara Ma­ria Elena și cerem ca toată energia să fie curmată agresiunea imperialistă din Liban și Iordania“. In cuvinte simple și pline de înțeles, și-au manifestat indignarea și alte femei prezente la miting. In încheiere, adunarea a aprobat prin aplauze furtunoase, trimiterea telegra­melor de protest împotriva agresiunii americane și engleze către Consiliul de Securitate al O.N.U. și guvernelor S.U.A. și Angliei. 1. ALBU arab“, „Trăiască lupta popoare­lor pentru apărarea și consoli­darea păcii“. A luat cuvîntul apoi tov. Iso­­fache Gheorghe, care a înfie­rat această agresiune, scoțînd în evidență lupta popoarelor colo­niale pentru independență și suveranitate. De asemenea, au mai luat cuvîntul : Pamfil Ian­cu Mastacan Greta, Babacea Va­sile, pionierul Cruceanu Gh. și alții. Mitinguri asemănătoare au a­­vut loc și în comunele : Coțofă­­nești, Filorești, Sascut-Tîrg, Ho­­mocea și altele. ȘTEFAN ȚUGULEA președintele comitetului raional de luptă pentru pace — Adjud Afara cu agresorii imperiali­șt­i din Liban și Iordania! Sa fie curmată agresiunea imperialistă în Orienta arab­ă Duminică 20 iulie. Este ora 4 după-amiază și zăpușeala din timpul amiezii s-a mai ostoit. In sala căminului cultural din Călugăra Mare, raionul Bacău intră­ mereu grupuri, grupuri de țărani muncitori, tineri vârstnici, femei și bărbați, îm­pi brăcați în haine de sărbătoare. La chemarea comitetului comu­nal de luptă pentru pace, săte­nii din Călugăra Mare au ve­nit în număr mare pentru a în­fiera actul samavolnic săvîrșit de imperialiștii din S.U.A.­­și Anglia împotriva dre­ptului la libertate și independență al po­poarelor­ arabe. In fața scenei, o lozincă, scrisă cu litere mari, exprimă voința țăranilor mun­citori din satul Călugăra: „A­­gresorii americani și englezi să plece din Liban și Iordania !“ v în imn5area fiind deschisă, in cu­­vinhpito ° h Ion Lebădatu care tor îrÎL 6Spre lupta Popoare­lor viï? ^Potrivit colonialiști­­verani^în ^dependență și su­­națională. Arabii vor ca bogățiile pămîn­tului pe care trăiesc să fie folosite pentru m­iss» gym»& lt ^ trăiască în naos »una înțelegere cu toate popoa­rele lumii. Dar imperialiștii an­­glo-americani, care jefuiesc de zeci de ani petrolul din Irak și din alte țări arabe, vor să-și continue nestingheriți jaful lor. Așa se explică de ce acum, când popoarele din Liban și Irak s-au ridicat pentru a scutura jugul asupritorilor, imperialiștii de la New York și Londra au trimis armatele lor cu scopul de a înă­buși cu forța lupta pentru li­ber­tate a popoarelor arabe. Cei 1bO de­ cetățeni, țărani muncitori din Călugăra — au ascultat cu o pno­scuită atenție și interes cele expuse. Și-au manifestat admi­rația față de atitudinea hotărîtă a U.R.S.S. de a apăra pacea, e­­vidențiind în special propune­rea U.R.S.S. de a se convoca o întilnire la nivel înalt pentru a se pune capăt agresiunii din Orientul arab. Pe fețele tuturor se putea citi indignarea și ura neîmpăcată împotriva cotropito­rilor americani și englezi. Și a­­cest lucru s-a putut desprinde din cuvîntul celor care au ți­nut să-și exprime revolta față de mîrșăvia acestei agresiuni im­perialiste. Țăranii muncitori Va­sile Postolache, Neculai Chelaru, Ion Postolache și alții care au vorbit, au arătat că" cetățenii din Călugăra Mare Înfierează cu hotărire pe agresori și cer retra­gerea neîntârziată a trupelor in­vadatoare din Liban și Iordania. In încheiere, adunarea în una­nimitate a adoptat moțiuni de protest adresate Consiliului de Securitate al ONU și guvernelor de la New York și Londra. i Intelectualii își spun cuvîntul Profund indignați de agresiu­nea imperialistă în Orientul a­­rab, sute de ingineri, profesori, medici, juriști, funcționari, au venit duminică înainte de amia­ză în sala Teatrului de stat, spre a lua parte la adunarea de pro­test a intelectualilor din orașul Bacău. Scena puternic iluminată era drapată în albastru, iar în fun­dal, sub globul înfășurat într-o eșarfă pe care scria PACE în numeroase limbi ale pămîntului, se afla inscripția : „Să se pună capăt agresiunii americane in Liban și Iordania 11. La masa prezidențială au luat foc reprezentanți ai intelectuali­tății băcăuane. Tovarășul Z. Lazarev deschi­­zînd adunarea a vorbit despre îngrijorarea profundă care a cuprins opinia publică mondială în fața actelor de agresiune ale imperialiștilor americani și en­glezi în Orientul arab, în fața acestui nou atentat la pacea o­­menirii. S-a dat cuvîntul tovarășului Popa Stelian, președintele filia­lei Bacău a Societății pentru răspîndirea științei și culturii, care a trecut în revistă evoluția stărilor de lucruri din Orientul Apropiat și a ultimelor eveni­mente din Liban și Iordania, in­­sistînd asupra agresiunii mîrșa­­ve în aceste țări a forțelor ar­mate ale S.U.A. și Angliei. Referind­u-­se la protestul po­poarelor în fața acestor acțiuni agresive, vorbitorul a arătat: „Alături de Uniunea Sovietică și de toate țările de democrație populară, alături de toate po­poarele lumii iubitoare de pace, poporul român își exprimă pro­funda indignare și condamnă cu tărie agresiunea Statelor Unite ale Americii și Angliei în Orien­tul arab. Cerem cu hotărîre să se pună capăt acestei agresiuni. Poporul nostru își exprimă­ tot­odată solidaritatea deplină cu cauza dreaptă a popoarelor a­­rabe“. In repetate rînduri, expunerea a fost întreruptă de glasuri din sală, care izbucneau nestăvilite și pline de hotărîre : .Jos mim­­nele de pe Liban", „Să se pună ca­­ Cit agresiunii americane și engleze din Liban și Iordania 11, „Suntem­ solidari cu lupta po­poarelor arabe pentru libertate și independență națională“, „Trăiască lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, a­­părătorul libertății și indepen­denții popoarelor". Aplauzele furtunoase ale adu­nării grăiau limpede pentru ori­cine că întreaga intelectualitate băcăuană nutrește aceleași senti­mente. Au luat apoi cuvîntul partici­panți la adunare. La început a vorbit tovarășul Petre Botezatu, din partea juriștilor orașului Bacău, exprimînd protestul una­nim al reprezentanților justiției noastre populare, împotriva ac­telor samavolnice ale imperia­lismului american și englez, care nutrește subjugarea popoarelor din Orientul arab. S-a înscris apoi la cuvînt to­varășul Victor Șenchea, care în numele celor peste patruzeci de ingineri de la fabrica „Steaua roșie“ și-a manifestat satisfac­ția pentru faptul că poporul ira­kian și-a luat soarta în propriile mîini, izgonind de la conducerea țării cîrmuirea monarhică. In același timp, inginerul Șenchea și-a exprimat indigna­rea și protestul împotriva de­barcării trupelor americane și engleze în Liban și Iordania. La adunarea de duminică ce a avut loc în sala Teatrului de stat au răsunat cu putere și gla­surile tovarășilor Anton Vlaște și Alfred Sapira, care în nume­le medicilor băcăuani au cerut cu toată hotărîrea retragerea imediată a trupelor agresoare de pe teritoriul Libanului și Iordaniei. Vorbitorii și-au manifestat vo­ința de a se convoca de urgență conferința marilor puteri pro­pusă la 19 iulie de N. S. Hruș­ciov prin mesajele adresate pre­ședintelui S.U.A., Eisenhower, primului ministru al Marii Bri­tanii, Macmillan, președintelui Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Franceze, De Gaulle și pri­mului ministru al Indiei, Nehru. Intre cei ce au mai luat cu­vîntul se numără și inginerul Popescu Drăghici și avocatul Vasile Dram. Ei au cerut retra­gerea imediată din Liban și Ior­dania a trupelor imperialismu­lui american și englez. Participanții la adunarea de duminică a intelectualilor din orașul Bacău au adoptat tele­grame de protest împotriva a­­gresiunii armate din Liban și Iordania, telegrame ce au fost adresate Consiliului de Securita­te al Organizației Națiunilor U­­nite și guvernelor Statelor U­­nite ale Americii și Marii Bri­tanii. In telegrama adresată guver­nelor american și englez, se spune printre altele: „Partici­panții la adunarea intelectuali­lor din orașul Bacău își exprimă solidaritatea lor cu furta dreap­tă a popoarelor arabe și con­damnă cu hotărîre rușinoasa in­tervenție militară ce au­ ordo­nat-o în Liban și Iordania“. Puternicile aplauze unanime și nestăvilite cu care au fost apro­bate textele celor două telegra­me au constituit expresia vie a hotărîrii cu care intelectualii o­­rașului nostru înfierează agre­siunea americană și engleză în Orientul Apropiat și Mijlociu. C. POTINGA Nici un ceas pierdut nici un bob risipit! RAID Prim citeva comune din raionul lacui In raionul Bacău, ca de altfel în multe locuri din cuprinsul regiunii noastre oamenii muncii de la sate zoresc cu strînsul recoltei. In mod deo­sebit grija este îndreptată acum înspre recoltatul griului care a ajuns la maturitate peste tot. In frunte se situează și de această dată membrii gos­podăriilor agricole colective care fie că au terminat, fie că sînt pe termi­nate cu secerișul acestei culturi. Din datele centralizate pe raion rezultă că pînă ieri recolta de păioase a fost strînsă în proporție de 65,6 la sută. Dar nu peste tot secerișul griului se desfășoară cu aceeași intensitate. Intilnim încă destule lanuri de grîu date de mult în pîrgă dar care nici pînă acum nu sînt recoltate. Redăm unele aspecte întîlnite zilele trecute în cîteva comune din raion. La Dămienești a început treierișul Pe aria nr. 2 din satul Dămienești, o forfotă mare. Batoza gospodăriei agri­cole de stat trimisă în ajutorul întovă­rășiților lucrează din plin. De o parte și alta a mașinii, membrii întovărășiți cocoțați pe stogurile de orz aruncă de zor cu furcile, snopii grei pe batoză, iar de acolo de pe platformă snopii sînt luați în primire de către tăietorii de legături și predați vălarilor. Ma­șina duduie puternic. Tînărul batozar V. Sufaru ascultă cu atenție ritmul motorului și intervine din cînd în cînd. La spatele batozei oamenii privesc cu mîndrie cum curge în saci rodul bogat, rezultat al unei munci încordate depuse începînd cu semănatul și terminînd cu secerișul. Recolta e bună. Cu toate condițiile vitrege, membrii întovărășirii agricole, „1 Mai“ din satul Călugă­­reni, au strîns de pe fiecare hectar ...secerișul griului este în toi. Colec­tiviștii s-au situat și de această dată în primele rînduri. Participînd cu toții la treabă, avînd sprijinul tractoriștilor de la S.M.T. ei au reușit să termine de recoltat la vreme griul. In același timp au început treierișul orzului. Re­colta este deosebit de bună. 2700 kg. la hectar! Pe miriștea dezgolită de culturile păioase s-au început arăturile de vară. Recoltatul griului este pe terminate și în unele întovărășiri agricole din comună. Paralel cu această lucrare, con­Primul întîlnit cu care am avut pri­lejul să stau de vorbă aici a fost Gh. Miron, șeful brigăzii a IV-a de la S.M.T. Hemeius. M-a condus la aria cîte 2271 kg. orz, iar cei din întovă­rășirea „23 August“ din satul Dămie­nești — 2247 kg. In curînd întovărășiții vor începe tre­ieratul griului. O parte din revoltă este adunată de acum pe arie iar că­ratul snopilor continuă mereu. Remarcăm și faptul că în această comună, mai bine de 70 la sută din grîu este recoltat. Întovărășiții Gh. St. Gall, C. Cottas, lojă Luca Baci au și predat cantitatea de orz contractată. De la delegatul de convoi D. I. Roman, care tocmai se în­torcea de la baza de recepție Galbeni am aflat că numai în ziua de 18 iulie au fost trimise în bază mai bine de 2.000 kg. ori reprezentând cantitatea contractată cu I.C.S. Recolta, coopera­ția, uium etc. tinuă transportul snopilor de pe cîmp la arie. Dacă așa se prezintă situația in ce privește secerișul, nu același lucru pu­tem sipune despre grija pe care a acor­­dat-o comitetul executiv comunal ame­najării ariilor. In comună batozele sînt sosite de multă vreme dar amena­jarea ariilor întîrzie. Organele condu­cătoare comunale și ale cooperației nu s-au îngrijit nici pînă acum să înzes­treze ariile cu ceea ce este necesar, astfel ca treierișul să înceapă neîntîr­­ziat.­­ E de dorit ca această lipsă să fie lichidată neîntîrziat­ colectiviștilor. Aici treierișul era în toi. Membrii colectivei au cărat tot orzul la arie astfel că treierișul se desfășoară neîntrerupt. După primele socoteli rezultă că producția medie trece de 1800 kg. la hectar. La mazăre, care a fost treierată mai înainte, s-au obți­nut 1000 kg. la hectar. In curînd va începe treierișul griului. Membrii gospodăriei zoresc acum cu căratul snopilor la arie, în timp ce tractoristul N. Solomon ară de zor te­renul în vederea însămînțărilor de toamnă. Dau zor cu secerați! In comuna Secueni, raionul Bacău, majoritatea țăranilor muncitori dau zor cu seceratul griului. Pînă în pre­zent s-a­ secerat peste 70 la sută din suprafața cultivată cu grîu. Printre cei ce au terminat seceratul griului se nu­mără țăranii muncitori: Manolache To­dința, Costică Bibire, Ioan Bucă și alții. [ E. TODIRI] A Au predat griul contractat Zilele acestea a început și în comuna Plopana, raionul Bacău, treierișul pă­­ioaselor. Producătorii care au contrac­tat grîu cu organele cooperației de consum au și început să predea acest produs bazelor de recepție. Țăranul muncitor Constantin Timofte a fost pri­mul care a predat la baza de recep­ție cele 350 kg. grîu contractat, obți­­nînd în acest fel diitanța nr. 1. La fel ca dînsul au procedat și țăranii muncitori Gh. Muscalu, care a predat 1750 kg. grîu. Mihai Muscalu 350 kg. grîu și alții. De ce întîrzie recoltatul... în comunele N. Bălcescu, Faraoani­ Itești și Berești-Bistrița ? Iată o în­trebare la care trebuie să răspundă organele comunale de partid și de stat din comunele respective. Griul s-a pîrguit de mult și în comunele men­ționate, dar­­ secerișul întîrzie în mod nejustificat. De asemenea, într-un ritm necorespunzător, se desfășoară aici transportul recoltei de pe cîmp. Ame­najarea ariilor lasă mult de dorit. Deși batozele sînt sosite de mult, tretenșul nu poate începe întrucît ariile nu sînt organizate. Și, ar trebui ! M. AVRAM In comuna Roșiori... Pe aria gospodăriei colective din Negri Au terminat treieratul orzului de toamnă Colectiviștii din Urecheni au declan­șat cei dintîi campania de recoltare a păioaselor în raionul Tg. Neamț. A­­ceasta s-a petrecut în urmă cu aproape două săptămini. După ce au clădit sno­pii pe arie, membrii G.A.C. „Zorile" au cerut S.M.T.-ului să le trimită o ba­toză. Ca întotdeauna, conducerea S.M.T.-Tg. Neamț le-a satisfăcut cere­rea. O batoză bine reparată și revi­zuită a intrat pe arie la 17 iulie, nu mai puțin de o zi de muncă, recolta de orz de toamnă de pe 8 ha, a fost treierată. Cu aceasta, tot primii în raion, colectiviștii din Urecheni au terminat treierișul orzului de toamnă. Știri de la colectiva din Ongoreni Colectiviștii din Grigoreni, ra­ionul Moinești, lucrează de zor pentru a spori cu­ mai mult ve­niturile gospodăriei. Zilele tre­cute au terminat strînsul a 6 vagoane de trifoi și fin care au fost puse la păstrare pentru a se asigura hrana vitelor în timpul iernii. Din stupina gospodăriei s-a scos prima recoltă de miere, e­­valuată la cca. 500 kg. și care a fost depozitată în magazie. S-a trecut la secerișul griului și se lucrează de zor pentru a se evita pierderile de boabe din noua recoltă. I. SANDULACHE coresp. Pe ogoarele raionului Zeletin Treierișul merge în pas cu secerișul Membrii întovărășirii „Drumul belșugului"” din satul Covrag, co­muna Galbeni au început prin­tre primii din raion griului și tot primii din secerișul raion au trecut la treierat. Astfel pînă duminică întovă­rășiții seceraseră 16 ha. grîu și treieraseră recolta de pe supra­fața d­e 7,61 ha. De pe cele 7,61 ha. a rezultat în urma treieri­­șului o cantitate de 11.345 kg. grîu, ceea ce înseamnă la hec­tar o recoltă de 1490 kg., aproa­pe dublă față de cea obținută în sectorul individual din comuna Galbeni. Timpul călduros din ultima perioadă a grăbit coacerea griu­lui înlesnind scuturarea boabe­lor. Pentru a preîntîmpina pa­gubele de cereale, cele 5 întovă­rășiri din comună au mobilizat toate forțele pentru a face re­coltatul și treierișul în timpul optim. Astfel, 3 întovărășiri din co­mună și anume: „Pacea“ din sa­tul Blaga, „Ion Creangă“ din Răspopi și „7 Noiembrie“ din sa­tul Căuia de Jos, sînt pe termi­nate cu recoltatul celor 80 ha. grîu, iar întovărășirile din sa­tele Măgărești și Căuia de Sus, grăbind recoltatul sînt și ele mult înaintate. In recoltarea fără pierderi, fo­losind fiecare clipă bună de lu­cru pentru secerat și treierat, s-au evidențiat cu deosebire în­tovărășită Bozianu Andrei, Bo­­zianu Ioan, Bostan Ținea, Las­­căr Vasile și alții. Urmînd exemplul întovărășirii „Drumul belșugului“ și celelalte 7 întovărășiri din comuna Gal­beni s-au situat între fruntașe la recoltat și treieriș. Pînă în prezent pe întreaga comună se­ceratul griului este executat în proporție de 60 la sută. Din zori și pină-n noapte pe ogoarele comunei Blaga înfrun­­tînd arșița soarelui dogoritor se pot vedea secerînd de zor zeci de întovărășiți cu familiile lor. Printre cei care s-au situat în fruntea muncilor de recoltat se numără întovărășiții: Popescu Emil, Costică Stan, Mihalache Mihai, Drăguț Alecu, Panaite Vasile, Radu N. Vasile și alții. La aria întovărășirei „Pacea­” a început și treierișul. Batoza funcționează fără întreruperi deoarece întovărășiții sînt bine organizați în cete și pe schim­buri. P. CIOBĂNITĂ Muncă spornică pe ogoarele întovărășiți­lor din comuna Blaga In raionul Tg. Ocna recoltatul trebuie grăbit In cursul săptămînii trecute, țăranii muncitori de pe întreg cuprinsul raionului Tg. Ocna au început recoltatul păioaselor, care și aici, ca în toate celelal­te raioane, se află în pîrgă, pe alocuri chiar trecut. Pînă la sfîrșitul săptămînii, ei reușiseră să recolteze 27,1 la sută din totalul suprafețelor cultivate cu păioa­se. Trebuie remarcat însă fap­tul că acest procent este dat în cea mai mare parte numai de cîteva comune în care secera­tul s-a început din plin. Prin­tre acestea se numără comune­le : Rîpile, Ștefan cel Mare, Sănduleni și încă alte cîteva, care au realizat planul la re­coltări în medie aproximativ 40 la sută. Realizările lor se da­­toresc în primul rînd faptului că organele de partid și de stat locale au stabilit timpul optim de trecere la seceriș, iar prin­­tr-o muncă politică susținută, au reușit să mobilizeze masele largi de țărani muncitori la în­deplinirea acestei acțiuni. Așa se explică faptul că zilnic, pe ogoarele comunelor amintite pot fi văzuți sute de oameni lucrînd­ cu spor. In restul raionului, recoltarea se desfășoară cu totul sub posi­bilitățile reale, iar argumentele folosite de obicei de către cei răspunzători, conform cărora griul n-ar fi copt, nu sînt înte­meiate. Toate lanurile sînt în pîrgă și unele chiar cu griul răs­copt. Organele locale și din păcate chiar unii conducători ai sfatului popular raional așteap­tă probabil ca griul să se răs­­coacă peste tot. Această atitu­dine este de-a dreptul condam­nabilă. Se impune deci ca toate orga­nele de partid și de stat din raion să treacă neîntîrziat la măsuri concrete pentru lichi­darea acestei rămîneri în urmă. N-ar strica de asemenea ca to­varășii din conducerea sfătuiri popular raional să dea o mai mare atenție evidenței realiză­rilor obținute zilnic. Este de neînțeles, și totodată nepermis, ca un președinte de sfat raional să facă aprecieri cu totul lip­site de temei în probleme atât de serioase ca cele ale actualei campanii de recoltare. Cri­ tova- D. GANCIU (Continuare în pag. 3-a)

Next