Steagul Roşu, iulie 1959 (Anul 14, nr. 1999-2025)

1959-07-22 / nr. 2017

I BIB­LOTICA ’Pintefart éh hate Wa ® urmväi |0RGAH AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR șI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU MIERCURI 22 IULIE 1959 4 PAGINI 20 BANI ­ Nr. 2.017 (3.496) însuflețiți de documentele €. C. al P.M.R., oamenii muncii «În regiunea noastră răspund prin noi angajamente Ca răspuns la documentele plenarei din 13-14 iulie vom realiza noi și importante economii £>e­­ documentele Plenarei am aflat­­ frica din ziua difuzării lor prin stadio. Am­­ ascultat în întregime această Hotărîre. Nu pot găsi cuvinte potri­vite ca să arăt ceea ce am simțit cînd glasul limpede și răspicat al crainicu­lui a început să transmită Ho­­tărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 1­3—14 iulie. Eram bucuros, plin­­ de emoție , și nerăbdare. Am dat aparatul de radio imai tare, pentru ca vorbele să-mi umple și mai adune sufletul de bu­­­curia celor ce aflam. După terminarea transmisiune! , am stat și m-am gîndit îndelung. M-am gîndit cu amărăciune la anii grei de demult. Parcă nu-mi mai vine să cred cum de era posibil că pe tata și pe toți muncitorii din anii aceia triști, să-i disprețuiască, să-i înjo­sească și să-i exploateze așa de crunt dîndu-le niște lefuri de mize-MARGARIT OPREA șef de echipă la secția mecanic șef a fabricii de țevi din Roman. (Continuare in­­ pag. 3-a) Bucurie... r în ziua de 16 iulie comunistul Ste­fan Balan, mecanic de locomotivă, în retractor în depoul Adjud a venit la o treabă cu­ multă înaintea programului. Pe oricine întîlnea în cale, îl „salută“ jîu această întrebare: — Ai auzit la radio? ' Cei mai mulți îi răspundeau afirma­ Jiu. Alții din cauză că tocmai atunci sosiseră de la drum, nu știau nimic, iată de ce pe la orele 7,30 în jurul lui Balan erau adunați vreo 10 me­canici și fochiști, strungari și lăcă­tuși, pensionari și­­ muncitori necalifi­­cați. . .­ Eu nu cunosc Hotărîrea to­varășe Balan. Ce spune în ea? ta­lpeba mecanicul Toader Visu. Și comunistul Ștefan Balan începu să-i explice. Mai bine zis le explica la toți. — După cum a­ți auzit, începu jel — și ați citit în ziare, în zilele­­ de 13 și 14 iulie a avut loc plenara­­ Comitetului Central al partidului nos­, [tru în care s-a adoptat o serie de măsuri pentru o nouă ridicare a ni­velului de trai. Aseară și astăzi s-au­­ citit la radio hotărîrile luate de ple­nară în urma raportului prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. — Și ce prevăd? întrebă fochistul Mihai Naghy. — Multe. Multe, pentru toți cei ce m­­uncesc și pentru cei care astăzi sînt pensionari. In primul rînd se majorea­ză salariile tarifare ale tuturor ca­tegoriilor de salariați, se scutesc de impozit salariile pînă la 500 lei și se reduce impozitul la salariile de la­­ 500 pînă la 1.500 lei. Tu, Naghy ar­e un salariu tarifar de 725 lei. Impozi­tul pe el se va reduce acum cu 37 la sută. Pe fața lui Naghy și a celorlalți lucrători ai depoului Adjud, martori la această discuție, înfloresc zîmbete. — Dar salariile cu oit cresc, în­treabă șeful de tură Romaniuc. — In medie, la toți muncitorii, cu 10 la sută. Dacă socotim și redu­cerea impozitului, salariile sporesc cu 14 la sută. — Asta înseamnă ceva! exclamă un alt muncitor. — înseamnă că eu, de acum îna­inte, o să am în loc de 800 de lei, peste 900 lei. Bucuria oamenilor crescu și mai mult atunci cînd aflară de la Balan că partidul a avut grijă să sporească nu numai salariul muncitorilor, dar să și reducă prețurile de vînzare la peste 2.600 sortimente de produse industriale și alimentare. Fiecare aduce din ini­mă mulțumiri partidului. Pensionarii întreabă și ei dacă Ho­tărîrea plenarei le aduce și lor îmbu­nătățiri materiale. Cînd aud cu cit vor crește pensiile, unul dintre ei rostește așa ca pentru el: „Partidul are grijă de noi ca un părinte“. — Prin reducerea prețurilor s-a în­tărit extrem de mult puterea de cum­părare a leului, spuse mecanicul A­­lexandru Caraman, înseamnă că ne prezentăm bine pe piața mondială. — Aceste beneficii aduse nouă zise Emil Botez, maistru de atelier — mă fac să mă angajez ca în producție să contribui și mai mult la îndeplini­rea și depășirea planului. D. GHEORGHE (Continuare in pag. 3-a) I CENTRALĂ UNIVI­STARĂ1 Orijii partidului să-i răspundem cu noi success în producție Cu multă bucurie am luat cu­noștință de Hotărîrea plenarei Comi­tetului Central al Partidului Muncito­resc Român din 13—14 iulie 1959 cu privire la noile măsuri pentru ridica­rea nivelului de trai al poporului muncitor din țara noastră. Este vorba de majorarea salariilor tarifare, re­ducerea impozitului pe salarii și re­ducerea prețurilor, de vînzare la peste 2.600 sortimente. Ca muncitor cu o vechime nein­­­treruptă de 46 de ani în fabrică, care am cunoscut pe pielea mea exploata­rea patronilor Brătianu, Cristescu și alții îmi dau seama că numai intr-un stat unde conduce clasa muncitoare în frunte cu partidul ei se pot în­făptui asemenea măsuri pentru îm­­­bunătățirea traiului oamenilor muncii. Eu nu mai am mult și urmează să ies­ la pensie. De multe ori m­-am gîndit că ar fi bine dacă s-ar lua măsuri pentru stabilirea pensiilor în­tr-un mod mai just, pentru crește­rea acestora. Insă nu numai eu m-am gîndit la aceasta. Partidul a­ luat mă­suri ca și Surr, s-ar fi sfătuit d­e fie­care din noi în parte. Consider o măsură foarte bună nou­ sistem­ de calculare a cuantumului pens­ii și, pînă ce va veni vremea­­ pen­sionării eu mă angajez să răspund grijii pe care ne-o poartă partidul Să obțin, noi succese în producție, astfel ca la 23 August 1959 colectivul nostru să poată raporta îndeplinirea planu­lui pe primele 8 luni ale anului. GHIRIȚA GHEORGHE maistru la mașinile de fabricat hîrtie _______„Steaua roșie“ — Bacău Noi construcții de locuințe în orașul Bacău In orașul Bacău pe strada Karl Marx, colț cu strada Păun Piticio nu da mult timp au a­­părut schelele unui nou bloc. IN CLIȘEU: un as­pect din timpul lucrări­lor. Foto: C. STOICESCU Entuziasm și recunoștință în dimineața zilei de 16 iulie la Autobaza I.R.T.A. din Piatra Neamț muncitorii discutau cu interes pre­vederile Hotărîrii plenarei C. G. al P.M.­R. din 13—14 iulie. Unii termi­nau schimbul de noapte și nu avu­seseră prilejul să asculte Hotărîrea la radio, alții veniseră de acasă în schimbul de dimineață cu veștile mult așteptate. Fierarul Conceag Carol, membru de partid a spus: „Eu am auzit încă de aseară ceva despre hotărîre, dar nu am putut-o asculta in întregime. Tovarășii mei mi-au explicat conți­nutul Hotărîrii. Nu găsesc cuvinte să-mi exprim in întregime recu­noștința mea față de partidul nostru, care se străduiește in permanență să ne facă viața mai fericită și mai îmbelșugată. Noi muncitorii de la întreținerea parcului auto putem să muncim și mai mult, să economisim și mai multe­ materiale, să avem grijă să reparăm în cele mai bune condițiuni mașinile ce ne vin la re­parație, prelungind prin aceasta du­rata lor de parcurs. Dacă vom e­­conomisi materialele, vom reduce costul reparațiilor, vom putea crea posibilitatea ca și pe viitor partidul nostru să poată lua noi măsuri de acest fel. Același lucru i-a spus și strunga­rul 'Aleeu­ 'Nicolaei — Ce să m­­ai vorbim. Hotărîrea dovedește pe deplin că pentru partid nu există o grijă mai mare decit aceea de a face poporul nostru fe­ricit. Tot in dimineața aceea pensiona­rul David Solomon, din Piatra Neamț stătea de vorbă cu mai mulți pensionari din oraș. Difuzoarele transmiteau din nou Hotărîrea. El le-a spus: — Am ascultat Hotărîrea și a­­seară de trei ori și conținutul ei il știu aproape pe dinafară. Și eu și soția mea suntem­ pensionări. Pînă acum primeam pensia fiecare cite 280 și ceva de tei. Acum pensiile cresc cu mult. Puterea noastră de cumpărare crește și prin reducerea prețurilor produselor industriale­­ și alimentare, înseamnă că fami­lia noastră aproape că își va dubla veniturile. Pentru acestea ne exprimăm din toată inima dragostei noastră față de partidul care ne conduce spre făurirea belșugului și a fericirii. La deschiderea magazinului Cen­tral nr. 1 al O.C.L. Produse Indus­triale, gestionarul magazinului tov. Constantin Solomon membru de par­tid, discută cu personalul magazinu­lui despre Hotărîrea pe care o ascul­taseră in seara zilei de 15 iulie la radio. — Hotărîrea conducerii partidului, — spunea tovarășul Constantin So­­­lomon — au firmat că aduce noi îmbunătățiri nivelului nostru de viață,­­sporind salariile, reducînd im­pozitele la salarii și prețul de vin­­­zare la peste 2.600 de sortimente de produse industriale și alimentare, dar în același timp ne trasează și o sarcină destul de importantă: este­ vorba că prin munca noastră și mai plină de avânt să asigurăm aplica­rea măsurilor cu privire la reduce­­­rea prețurilor in­ produsele prevăzute de Hotărîre. Același lucru a spus­ și Iov. Lică Eleonora, șefa de ra­ion la confecții. „Sunt deosebit de fericită că ’Hotărîrea prevede și spo­rirea salariilor personalului operativ-­ administrativ din comerțul de stat .Aceasta înseamnă că munca noastră este prețuită. Trebuie să răspundem așa cum se1­mvine grijii­e partidului nostru, să depunem mai multe eforturi în­ muncă, să sporim grija noastră fața­de consumatori, să aprovizionăm meu bine magazinele cu produsele cerute de ei“. , 1 C. CIUBOTARU ' Adunarea cu activul a Comitetelor regional și orășenesc Bacău al P.M.R. Ieri, în sala de ședințe a Comitetului regional de partid s-au desfășurat lucrările adunării cu activul a Comitetelor regional și orășenesc Bacău al P.M.R. La ordinea de zi a fost dezbaterea documentelor Ple­narei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959. In fața adunării, tovarășul Gheorghe Roșu, prim-se­­cretar al Comitetului regional de partid a prezentat un­­ amplu raport asupra lucrărilor ședinței plenare a Co­­mi­tetului Central al P.M.R. și a măsurilor luate pentru îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor muncii. .Tovarășul Gh. Roșu a arătat că la baza măsurilor luate de conducerea partidului stau succesele obținute de poporul nostru în ultimii ani, subliniind totodată că în viitor oamenii muncii trebuie să depună și mai multe eforturi, să dea dovadă de și mai mult elan și entuziasm în lupta pentru creșterea necontenită a producției și productivității muncii, pentru reducerea permanentă a prețului de cost al producției, în toate ramurile de activitate economică, pentru ca în viitor să se poată lua noi măsuri de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. (Continuare in pag. 4-a) Colectivul fabricii de cărămizi din Roman Lucrează în contul zilei de 23 August Muncitorii fabricii de cărămizi din Roman au primit cu multă bucurie recenta Hotărîre a plenarei C. C. al P.M.R. In discuțiile avute îndată după apariția în ziare a acestui important document, numeroși muncitori din cadrul întreprinderii și-au exprimat hotărîrea­ de a munci cu și mai mult elan pentru a susține prin realizările lor măsurile luate de partid. Intr-a­devăr, chiar din primele zile după a­­pariția hotărîrii, graficul realizărilor dobîndite de muncitori a­ început să urce vertiginos. In ziua­ de 15 iulie de pildă, producția de cărămizi reali­zată pe fabrică era de 198.400 bucăți, în ziua de 16 iulie a crescut cu cca. 2.000 bucăți, pentru ca în ziua de 17 iulie să ajungă la 230.400 bucăți. Rea­lizări deosebite au obținut în această perioadă muncitorii din schimburile maiștrilor C. Stoleru și Stelian Gane­a, de la fabricarea cărămizilor crude, a­­ șezătorii din­ echipa lui Vasile Dicu, scoțătorii din echipa lui Simion Stan și alții, care și-au depășit sarcinile de plan cu 10—20 la sută. Ca un succes deosebit trebuie con­siderat faptul că în seara zilei de 13 iulie muncitorii fabricii de cărămizi Roman lucrau in contul zilei de­ 23 August. Pînă la această­ dată ei au trimis pe marile șantiere de construc­ții din țară 5.500.000­ bucăți cărămizi peste prevederile pianului,­ depășin­­du-și în felul acesta angajamentele luate­ în cinstea zilei­ de­­ 23 August. Datorită însuflețirii cu care se întrec, aplicării pe o scară largă a­­ inițiative­lor­ și­ metodelor­­ de muncă avansate, muncitorii întreprinderii­ au­ reușit să­­sporească productivitatea muncii cu 7,5 la sută, cu 4,5 la sută , mai mult decit prevedea angajamentul și să realizeze economii peste plan în va­loare de peste 1.200.000 lei. Succesele repurtate de colectivul fabricii de cărămizi din Roman se datoresc în bună măsură eforturilor depuse în direcția reducerii rebuturi­lor. Astfel, în timp ce în cursul anului trecut procentul de rebuturi era de peste 9 la sută, în primul semestru al anului acesta rebuturile au scăzut la numai 2,9 la sută. Muncitorii fa­bricii sunt hotărîți să lupte pentru scăderea continuă a procentului de rebuturi, astfel incit prin reducerea prețului de cost să realizeze pînă la sfîrșitul anului cu 400.000 lei mai mul­te economii decit prevede angaja­ economii c­o­n meniul. C. DELEANU La muncă voluntară pe ogoare Dornici de a-și aduce o contribu­ție , de seamă la strîngerea păioaselor de pe ogoare, un număr însemnat de salariați din instituțiile orașului Ba­cău au fost duminică dimineață la muncă voluntară pe ogoarele gospo­dăriei agricole de stat din Răcăciuni. Cu acest prilej personalul tehnico­­administrativ din cooperativele mește­șugărești, salariații de la organizațiile comerciale Alimentara, Produse Indus­triale și de la alte instituții au strîns spice de grîu de pe o suprafață ce depă­șește 10 ha. De asemenea acești laria­ți au strîns și încărcat în merei paie de grîu și­ de orz. sa­re- PE ȘANTIERUL HIDROCENTRALEI „V. I. LENIN“ a început monta­jul definitiv al primei turbine Măsurile adoptate de plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie ax., constituie pentru constructorii Hidro­centralei „V. I. Lenin“ de la Bica,­ un puternic îndemn în activitatea ce o desfășoară pentru terminarea și darea în funcțiune a acestui important obiectiv din planul de electrificări­ a țării. Luni, 20 iulie, echipa condusă­ de maistrul Patrubani Vasile a sețn­ceput montajul definitiv la prima turbină de 27.500 KW. Peste cîteva zile se va începe montajul și la turbina a doua, iar la a treia turbină vor­ începe lucrările de preasamblare. Lucră­rile de construcție se desfășoară în­tr-un ritm viu și la conducta forțată care vor face legătura între tunelul de aducțiune și turbine. Aici, la firul sting al conductei forțate s-au mon­tat pînă la 15 tronsoane din cele 16 prevăzute, iar la firul drept s-a mor­tat 50 la sută din conducta la care acum se fac probele hidraulice. Cu toate forțele pentru executarea lucrărilor agricole de vară . Execută arăturile de vară au Razele fierbinți ale soarelui de vară aurit cueni. De lanurile de grîu ale G.A.S. Se­­îndată­­ ce lai secția Bîrjo­­veni, recolta de grîu a dat în pîrgă, la îndrumarea inginerului Vasile Țura și, a­ maistrului de cultură Neculae Stoica, pe tarlaua de 113 ha. însu­­­mînțată cu­ grîu au apărut trei com­bine din brigada lui Eugen Grumezea. In citeva zile de lucru, mecanizato­rii au dat gata de recoltat 68 ha. cu grîu. Media de grîu la ha. a fost de 2.800 kg. Pe șoseaua Bîrjoveni—Roman — circulă în fiecare zi camioane ale gospodăriei încărcate cu saci ducînd griul la baza de recepție. Pînă în ziua de 15 iulie s-a transportat can­titatea de 140 tone de grîu din noua recoltă. Paralel cu recoltatul, griului și transportatul la baza de recepție, pe miriștile gospodăriei, tractoriștii efectuează arături de vară. Pînă a­­cum s-au efectuat arături pe o su­prafață de peste 30 ha. Tănăsoaia-Zeletin Țăranii muncitori întovărășiți și cu gospodărie individuală din comuna Tănăsoaia, raionul Zeletin s-au situat și în această campanie frun­tași pe raion. Mobilizați de către co­mitetul executiv al sfatului popular comunal și sub îndrumarea perma­nentă a organizațiilor de partid, ei au reușit să termine recoltarea in întregime, ință de săptămina trecută, a culturilor de grin și orz. Intovărășiții din satul Covrag sînt primii, care au ieșit la recoltarea griului și tot ei sînt primii din co­­mu­nă care au terminat de treierat griul de pe suprafața de 19 ha., ob­­ținînd o producție medie de 1.800 kg. la hectar. Nu s-au lăsat mai prejos nici întovărășiții din satele Feldioara, Vladnic de Jos, Galbeni și Călimăneasa. După ce au terminat de recoltat griul de pe suprafața de 755 ha. și orzul de pe suprafața de 37 ha. în­tovărășiții și țăranii individuali din comună au intrat din plin la treier­. Cele 2 batoze ale S.M.T.-ului Zele­tin, lucrează zi și noapte. S-a treie­rat grîul de pe suprafața de 34 ha, aparținînd întovărășirilor agricole, obținîndu-se o producție totală de 70 tone, adică peste 2.000 kg. la hectar. S-a treierat și griul de pe suprafața de 12 ha., aparținînd sectorului indi­vidual, obținîndu-se o producție to­tală de 13 tone, adică 1.300 kg. pe hectar. Iată deci că din ceea ce s­a realizat pînă acum reiese că producția de grîu a întovărășiților este mai mare cu peste 700 kg. la hectar, fața de cea obținută de țăranii munci­tori cu gospodării individuale. Fruntași la seceriș și treieriș sînt întovărășiții Andrei Bozianu, Vasile Burghelea, Ion Ghidu, Gheorghe Sau­­lea și mulți alții. Mărgineni-P. Neamț Colectiviștii din satele Mărgineni și Itrinești, comuna Mărgineni, raio­nul Piatra Neamț, au fost primii din comună, care au început recoltatul păioaselor. Ei au primit un sprijin prețios și din partea S.M.T.-ului 1 Ștefan cel Mare, care le-a dat com­­baine și secerători-legători, bine re­parate. Orzul a fost recoltat în fo«­tregime de pe suprafața de 64,50 hec­­­tare, iar griul de pe suprafață de peste 60 hectare. Printre colectiviștii de frunte se numără tovarășii Elena I. Cosma, Ion Gîngă și Marcela Grama de la G.A.C. Mărgineni și Pintilie Brașov­­eanu, Constantin I. Crăciun și Pe­­tru N. Gîdici, de la G.A.C. Itrinești. Urmînd exemplul colectiviștilor, țăranii muncitori întovărășiți din sa­­tele comunei, au început recoltatul păioaselor, imediat ce acestea au dat în pîrgă. Ei au terminat de recoltat orzul pe suprafața de peste 160 ha, și au început transportul snopilor la arie. Din suprafața totală de grîu s-au recoltat pînă aseară peste 200 h­a. Fruntași în campania de recol­tare se situează întovărășiții Mihai Dobîndă, Gh. Scurtă, Vasile Iorda­­che, Gh. N. Agafiței și mulți alții. Se mai evidențiază în muncă, Olim­pia Ciobotaru, combainieră și Ion Păduraru, tractorist, Podoleni-Buhuși Preocupîndu-se îndeaproape de buna desfășurare, a campaniei de re­coltare și treieriș, Comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Po­­doleni din raionul Buhuși, a obținut succese demne de laudă. Țăranii muncitori întovărășiți și individuali au fost mobilizați la timp pentru a începe recoltarea cerealelor, nepier­­zîndu-se nici o zi bună de lucru. Ca urmare a acestui fapt, s-a recol­tat pînă ieri griul de pe suprafața de peste 500 (cinci sute) ha., iar orzul de pe suprafața de 21 ha. Con­­comitent cu recoltatul s-a făcut și transportul snopilor­ la arie, fapt ce a dus la începerea treierișului. Pînă sîmbătă seara, a fost treierat orzul de pe suprafața de 21 ha., obținîn­du-se o producție totală de 44.839 kg., adică 2.135 kg. de pe fiecare hectar. Succesele obținute în comuna Podoleni în actuala campanie de recoltare și treieriș se datoresc și îndrumării permanente ce a fost a­­cordată de către comitetul comunal de partid. Printre întovărășiții ce se evidențiază în muncă se numără to­­­varășii Vasile Sava, Constantin Malié și alții. V­ești de pe ogoarele regiunii iiilll!iliiliiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii>iii:iii!iiii!:ii:i:i]iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiii!i!iinieiiiiiiiiiiiiii!iiiiMit La Radeni-Bacău Prin contribuția voluntară a cetățenilor s-a construit o casă de nașteri și un dispensar pentru copii Țăranii muncitori din comuna Ră­­deni, raionul Bacău și-au construit prin contribuție voluntară, o clădire pentru o casă de nașteri și un dispensar de copii care îndeplinește toate condițiile sanitare. Această clădire a fost dată în folosință în cinstea zilei de 23 Au­gust a. c. și este compusă din opt ca­­­mere: cabinet medical, staționar de copii, cameră de­ internări lehuze, sală de travaliu, bucătărie dietetică, 2 ma­gazii și sală de așteptare. Toate să­lile sunt spațioase, bine luminate, cu sete de teracotă și corespunzătoare scopului pentru care au fost construite. Darea în folosință a acestei clădiri dovedește cu prisosință, dragostea pe care partidul o poartă față­­ de oamenii muncii de la orașe și săti. Femeile colectiviste, întovărășite și cu gospodării individuale, nasc în con­diții sanitare optime, fiind bine îngri­jite de personalul sanitar calificat, iar copiii sunt tratați în dispensar. Prin­tre cei care au depus o muncă susți­nută la construirea acestui local, se numără: din partea comitetului execu­tiv deputații Cîmpeanu Ioan, Tălpă­­laru Vasile, Creanță, Vasile, Neculcea Ioan și alții, iar dintre cetățeni Rusii Gh. V. Ion, Simovici Emil și alții. Secțiunea sănătate a raionului Bacău își dă tot interesul pentru completarea in­strumentantul necesar, a mobilieru­lui, lenjeriei și celorlalte materiale necesare cerințelor, atît­ pentru casa­­ de nașteri cit și pentru dispensar în cel mai scurt timp. CAZĂR D. POPA, coresp. Citiți în pagina 4-a 1 Noile propuneri occidentale nu înlesnesc calea spre un acord la Geneva. . 3 Ședința festivă cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a Polon populare. Și Tratativele dintre delegațiile de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice și conducerea P.M.U P Cursuri de pregătire a propagandiștilor Pentru a asigura o bună desfășurare a învățămîntului de partid in anul 1959—1960 Comitetul regional de partid­ Bacău a­ luat măsuri pentru­ pregătirea temeinică a propagandiști­lor.­­ La Cabinetul de­ partid al Co­mitetului­ regional­­ a fost organizat un curs de pregătire — între 20 iulie­ și­ 2 august — pentru propagandiștii din întreprinderi și instituții și un număr de propagandiști pentru învățămîntul politic al cadrelor didactice. La curs participă un număr de 304 propagan­diști care vor conduce cercurile de studiu a istoriei P.M.R., Statutul P.M.R., Istoria P.C.U.S., Bazele marxism-fem­inismului, economie politi­că, cursurile serale de partid. Programul de pregătire­­ a propa­gandiștilor cuprinde un­­ număr de 11 lecții comune pentru toare fermele de invățămînt printre care: „Rolul con­ducător al Partidului Muncitoresc Ro­mân în construirea socialismului în țara noastră“, „Necesitatea întăririi continue a unității și disciplinei de partid“, „însemnătatea istorică a vic­toriei insurecției armate de la 23 Au­gust 1944“ etc. Prima­ lecție a fost predată de că­tre tovarășul Roșu Gheorghe — prim­­secretar al Comitetului regional de partid Bacău. După lecțiile comune pentru toate formele de invățămînt, vor fi pre­date diferențiat pentru fiecare formă de invățămînt, un număr de 2—3 lecții. Vor fi expuse și un număr de 3 con­ferințe despre dezvoltarea industriei socialiste la Bicaz, Onești și Sov­­nești. De asemenea, se vor organiza consfătuiri metodice cu­ propagandiștii,

Next