Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 2077-2103)
1959-10-14 / nr. 2088
■4 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 NR. 2088 ( 3557) MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1959 4 PAGINI 20 BANI Au terminat insămintarile die toamna G.4.S. Grași iTg.Neamfl In vara anului acesta1, la Gospodăria agricolă de stat din satul Grași, comuna Timișești, raionul Tg. Neamț S-a obținut o producție de 2632 kg. grîu la hectar. Roadele bogate obținute s-au datorat faptului că însămînțările din toamna trecută precum, și întreținerea culturii au fost făcute la timp și în bune condițiuni. Ținînd cont de experiența anilor trecuți și ascultînd sfatul organelor de partid și de stat, conducerea gospodăriei s-a străduit să asigure, o bază trainică recoltei viitoare de păioase. In vederea înfăptuirii acestui scop, borceagul, cartofii și porumbul oiloz, în locul cărora a fost planificată însămînțarea griului și orzului de toamnă, s-au recoltat la timp. Solul bine pregătit pentru arături a primit îngrășămintele naturale și chimice necesare, iar cînd timpul a fost prielnic, s-a trecut de urgență la însămînțările de toamnă. Printr-o bună organizare a muncii, harnicul colectiv de muncitori, a reușit ca, la data de 8 octombrie, să raporteze la Trustul regional Gostat terminarea însămînțărilor de toamnă pe întreaga suprafață planificată de 150 hectare cu grîu și 43 hectare cu orz. Colectiviștii din comuna si Poenari, raionul Roman In seara zilei de 10 membrii gospodăriei agricole octombrie, colective „Ilie Pintilie“ din comuna Poenari, raionul Roman, s-au îndreptat către casele lor plini de voioșie. Motivul bucuriei a fost terminarea, în ziua aceea, a însămînțărilor de toamnă. Că să obțină, în anul viitor, recolte bogate de grîu și orz, colectiviștii au început însămînțările de toamnă încă de la jumătatea lunii Septembrie. In vederea terminării la timp a acestei campanii, ei au folosit, la arăturile pentru însămînțări, alături de tractoarele S.M.T., și atelajele proprii. De aceea colectiviștii din comuna Poenari au putut termina într-un timp relativ scurt, de însămînțat cu grîu 64 hectare și, cu orz 41 de hectare. Membrii acestei gospodării colective au avut în plan, pentru însămînțările cu grîu de toamnă 55 hectare, iar cu orz de toamna 30 hectare. Suprafața însămînțată de ei a depășit după cum se vede sarcina de plan. G.A.C. „Zorile vieții noi" din comuna Cîndești, raionul Buhuși de dimineața zilei de 13 octombrie, gospodăria agricolă colectivă „Zorile vieții noi“ din comuna Cîndești, raionul Buhuși a anunțat terminarea, numai în cinci zile, a însămînțărilor de toamnă, pe cele 30 ha. cîte a avut planificate. Colectiviștii au primit un ajutor prețios din partea tractoriștilor de la S.M.T. Podoleni. G.A.C. din comuna Ploscuțeni, raionul Adjud Colectiviștii din comuna Ploscuțeni, raionul Adjud, pentru ca, la anul viitor, să bage în hambarul gospodăriei mai mulți saci cu grîu și orz ca în vara anului acesta, au trecut la aratul terenului destinat însămînțărilor de toamnă, imediat ce recoltele care-l ocupau, au fost strînse. Hărnicia și spiritul lor de organizare s-au soldat cu bucuria succesului. Astfel, zilele trecute, membrii gospodăriei agricole colective „1 Mai" din comuna Ploscuțeni, raionul Adjud, au reușit să termine însămînțarea griului de toamnă pe suprafața de 40 ha, cît au avut în plan întovărășirea agricola „1 Mai“ din comuna Tanasoaia, raionul Zeletin Cu cîteva zile în urmă, membrii întovărășirii agricole „1 Mai“ din comuna Tănăsoaia, raionul Zeletin, au terminat de însămînțat cu grîu de toamnă cele 73 hectare planificate. In vederea obținerii acestor rezultate, întovărășiții au folosit, la arăturile pentru însămînțările de toamnă, pe lîngă tractoarele S.M.T., și atelajele pe care le au. In felul acesta întovărășiții din comuna Tănăsoaia au reușit să termine la timp însănu în țările de toamnă. • PAVEL PINTEA Se mărește perimetrul gospodăriei agricole colective din satul Botești comuna Lecea A trecut doar o săptămînă de cînd în satul Botești-Lecca a fost inaugurată G.A.C. „7 Noiembrie“, și alți țărani muncitori au venit cu cereri solicitînd adunării generale să fie primiți în gospodărie. In această săptămînă au depus cereri pentru a fi primiți în G.A.C. 16 țărani muncitori cu peste 35 ha. teren. In felul acesta gospodăria își mărește zi de zi perimetrul și numărul de membri. Iată ce-a spus țăranul muncitor I. I. Chiribău, cînd cererea lui și fost pusă în discuția adunării generale. „Im pare rău că la inaugurare nu am avut cererea depusă ca, să mă înveselesc și eu alături de ceilalți consăteni ai mei, căci o singură dată se sărbătorește înființarea colectivei în satul nostru. Intre timp mi-am zis: apoi de ce să nu vin și eu la colectivă, cînd la G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din Viforeni-Lecca — colectiviștii au luat drept avans peste 20 kg. porumb ,boabe la ziua-muncă. De ce n-aș lua și eu la toamna viitoare la fel ca ei ?“. Printre cei care au fost primiți recent în G.A.G. sînt și țăranii Victor Budaca, I. Florea și alții. C. MIHAI, coresp. Și fosta sărbătoare în sat la Căutișeni-Burchi și în inimile oamenilor Zi de duminică. Zi caldă de toamnă in soare pe cer și lumina bucuriei pe chipurile și în sufletele oamenilor. In sat la Căutișeni — Burchi sosesc în grupuri oaspeții ce vor participa la festivitatea inaugurării gospodăriei colective. Vin din satele comunei Negri, de prin împrejurimi sau chiar mai de departe, îmbrăcați în straiede sărbătoare. Cu toții trec ca pe sub un arc de triumf, pe sub firma cea rouă fixată pe doi stîlpi înalți și pe care cineva a scris chiar astăzi dimineață .Gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din satele Căutișeni- Burchi și Căutișeni-Răzeși“. (Comuna Negri, raionul Bacău). Lîngă clădirea școlii se înalță o scenă, iar mai la o parte fanfara s-a instalat ca pe un fel de estradă naturală, pe creasta tăpșanului ce găzduiește festivitatea. Domnește acea atmosferă sărbătorească de destindere și voie bună. Cîțiva utemiști, printre care Pitaru Ion, Milea Maria, Munteanu Neculai și Pitaru Adriana, asumîndu-și obligații de gazde mai aruncă priviri cercetătoare asupra scenei pe care au împodobit-o cu covoare înflorate și veghează ca toate băncile să fie frumos aliniate. In vremea aceasta, strînși toată, colectiviștii își petrec timpul pînă la începerea serbării discutînd despre arăturile de toamnă și despre alte treburi gospodărești. Fiecare din ei are ceva de adăugat, ceva nou de propus. — Pentru livadă ar fi bun moșu Mere albe — își dă cu părerea un altul. Și aseară în adunare ați văzut ce zicea: că i-ar fi drag să îngrijească de pomi. — Grădina de legume eu socot că o să ne aducă venituri mari. Iar cu președintele acesta tînăr o să facem treabă bună. Problemele aduse în discuție sînt dintre cele mai diferite și se succed la nesfîrșit. Ele vădesc preocuparea, frămîntarea oamenilor în legătură cu organizarea colectivei și par a fi în același timp o continuare a discuțiilor purtate în ajun în cadrul adunării de constituire a G.A.G. „7 Noiembrie“. Ca la orice sărbătorire, buna dispoziție dezleagă limbile și oamenii simt o adevărată plăcere să povestească întîmplări petrecute mai demult, dar care sînt în strînsă legătură cu evenimentul de care vorbim. Și din spusele lor, asemenea unei bucăți de pînză ce se țese din firul subțire de borangic, se înfiripă pe neobservate ca un fel de legendă istorioara constituirii noii colective... In cele două sate megieșe, Căutișeni — Burchi și Căutișeni — Răzeși se aflau destui săteni care ar fi dorit să ia ființă și la ei o gospodărie colectivă. Urmăreau doar alături de toți țăranii din comună cum an de an recoltele gospodăriei agricole colective „23 August“ din satul Negri sunt tot mai mari, iar belșugul poposește toamna în casele colectiviștilor. De ce bunăstarea să im devină și pentru noi un oaspe permanent? — se întrebau. Numai că în ambele sate se mai găseau unii care să repete vechea placă — „să mai vedem, să mai așteptăm“. Intr-una din zile, nu-i multă vreme de atunci, comuniștii, împreună cu cîțiva săteni de frunte s-au hotărît să ducă mai intens, munea de lămurire. Au alcătuit un comitet de inițiativă și muncind zi de zi fără răgaz, stînd de vorbă cu oamenii, uneori pînă noaptea tîrziu, au izbutit să convingă să se înscrie în noua gospodărie colectivă toți locuitorii celor două sate. Ba, celor care au făcut cerere de înscriere în gospodărie li s-au mai alăturat și doi întovărășiți din satul Poiana lui Iurașcu. Membrii comitetului de inițiativă veniți acum la marea sărbătoare se bucură din plin, îngustîndu-și ochii în zîmbete largi de mulțumire. Sînt prezenți cu toții la marea sârbă toare. Și Constantin Bîrzu, neobositul agitator din satul Răzeși și Gheorghe Ciofu și Gheorghe Milea și Nichita Iftodi și Gheorghe Furnică. Alături de ei, un om mai în vîrstă, colectivist și el, se miră cu de „arătos“ e președintele noii gospodării, a i ies de ei aseară. — Falnic și ager la minte, băiatul, ța lume multă și forfota crește spre a se potoli însă repede, începe festivitatea inaugurării gospodăriei colective „7 Noiembrie“. Cuvîntul de deschidere e rostit de tovarășa Bogza Adela, președinta Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Negri din raionul Bacău, după care Asofiei Alecu, membru în consiliul de conducere prezintă o dare de seamă asupra muncii depuse pentru constituirea noii gospodării colective. Vorbitorul arată că gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ e formată din 56 de familii cu o suprafață de 123 ha. Ea dispune de 113 brațe de muncă, și de un inventar alcătuit din 11 cai, 4 vaci, 24 căruțe, 14 pluguri, 12 boroane, 2 semănători și o prășitoare. a Pînă la sfîrșitul anului va fi construit un grajd, se va amenaja o ma igazie pentru cereale etc. Iau apoi cuvîntul mai mulți colectiviști printre care și Ion Merealde f un bătrîn de 64 de ani cu pletele' SA. MARDARE | (Continuare în pag. 4-a) „ • a Vă informăm din comuna Lipova (Prin telefon de la corespondentul nostru). Țăranii muncitori din întreaga comună Lipova (Bacău) desfășoară o rodnică activitate pentru terminarea lucrărilor agricole din toamna acestui an. Membrii gospodăriei agricole colective „Steaua roșie“ din satul Valea Hogii au terminat de recoltat porumbul și au însămînțat deja orzul pe cele 25 ha. planificate. Pe întreaga comună, în sectorul socialist al agriculturii, că și în sectorul individual, s-au însămînțat cu grîu și orz peste 300 de hectare. Insămînțatul griului și al orzului continuă , a Ifcat !'*?’■ I. GEORGESCU Vești de pe marile șantiere ale regiunii noastre La Roznov Constructorii au realizat 85 la sută din planul anual In primele trei trimestre ale anului acesta, constructorii Combinatului de îngrășăminte azotoase Roznov au realizat circa 85 la sută din planul anual de producție. Fruntaș este colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni care execută lucrările la fabrica de amoniac. Datorită realizărilor obținute lună de lună, constructorii de pe acest șantier au întrecut prevederile graficel vla toate obiectivele aflate în construcție, îndeplinindu-și astfel planul anual de producție cu aproape trei luni mai devreme. In numeroase secții ale fabricii de amoniac, se execută acum montajul instalațiilor primite din Uniunea Sovietică sau fabricate în țară. La lucrările executate în acest an constructorii fabricii de amoniac , au economisit peste plan circa 270.000 lei, însemnate economii au realizat fierarii din brigada lui Petre Tremurici, care au inițiat acțiunea de a folosi la construcții cupoanele (lesturi) de fier-beton sudate cap la cap. Uzina de sodă caustică electrolitică la ora actuală are mai toate obiectivele industriale în faza de montaj. Cele mai avansate sunt secția D.D.T. cu anexele respective, care se compun din corpurile monoclor-benzen, depozitul de clor lichid, stația centrală de frig și altele. Această secție la începutul anului 1960 va intra în exploatare. Pînă acum montajul este executat aici în proporție de 85 la sută. Au fost instalate pompele, rezervoarele, compresoarele, transformatoarele de înaltă tensiune, aparatele automate de reglare a procesului de producție și altele. Avansate din punct de vedere al ritmului de construcție și al montajului mai sunt corpul de asamblare celule, secțiile de evaporare a leșiilor, de purificare a saramurii, depozitul de butelii de clor, atelierul de ambalaj mecanic etc. Construcția la o parte din aceste secții, este aproape complet terminată. Spre exemplu corpul de asamblare celule și secția de purificare a saramurii. In medie toate clădirile uzinei de sodă sunt executate în proporție de 80 la sută. De curînd la uzina de sodă s-au atacat noi obiective. Printre ele se numără granotanul, secțiile de cloruri de aluminiu și clorură de metilen, turnul de răcire care va avea, o înălțime de 45 metri, coșul de turn înalt de 70 metri și altele. . In prezent la uzina de sodă se fac intense pregătiri pentru a se ataca fabrica de policlorură de vinil (vinilin) care va avea mărimea uzinei de sodă caustică electrolitică.Peste puțin timp se va începe construcția halei monomer din cadrul acestei noi uzine, înaintează construcția uzinei de sodă caustică-electrolitică de la Onești . S-au atacat noi obiective. Intense pregătiri pentru începerea construcției fabricii de policlorură de vinil (vinilin). Aspect de pe șantierul Uzinei de sodă Onești Adevărata formulă a vieții Se spune că viața îl face pe em filozof. Și viața lui Nicolae Șerba a fost grea, plină de neințelesul Sub anii grei se întreba: „Oare c ce trăiesc ? Și răspunsul la această întrebare l-a căpătat de-aici în anii vieții noastre noi. „Trăieșt pentru ca să muncești pentru binel celor mulți, i-au spus comuniști trăiești pentru ca să lupți, pentru-ți face viața mai frumoasă, mc bogată“.Și, intr-adevăr, astăzi Nicolae Șerban trăiește fericit. Ca petrolist el lucrează din ani 1929. Ucenicia și-a făcut-o Băicoi. Aici, ani îndelungați a fost exploatat fără milă de societății „Columbia" și „Romîno-americană" Lucra cite 12 ore pe zi, iar sea i mai că n-avea ce mînca. Acum masa, casa, îi sint îmbelșugate. Nicolae Șerban s-a căsătorit, are copii. O fată și un băiat. Pe feti și-a pus in gind sa facă prof soară. — Acum e in clasa a lll-a el mentală, învață tare bine. Pe biar am să-l fac inginer petroli. De fapt, aceasta e și dorința li . Pentru oricine îl Întreabă, cea să se facă cînd va fi mare, era următorul răspuns: „Inginer petroist". In mod sigur va reuși să-și vad acest vis împlinit, fiindcă, tineretului nostru astăzi ii sunt deschise larg porțile viitorului. Nicolae Șerban se bucură de largă prețuire din partea tuturo muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor Trustului de foraj Moinești Și-a căpătat-o pe merit. Aproape in permanență ai să-l găsești la locul lui de muncă din ajutor, sfaturi, celor ce îi are in subordine sa. Nicolae Șerban e un om curajos Curajul de care a dat dovadăîmprejurările cele mai grele, l-a făcut să crească în ochii tovarășile săi de muncă. Dar el niciodată n s-a socotit erou. Tot ce a înfăptui se datorește dragostei oameniic din jur, realizărilor din țara noastrâ, patriei noastre noi. Petroliștii n-o să uite nicicînd altul fără seamăn ce l-a făcut Șerba atunci cînd sonda nr. 4 era in erupție. Nimeni n-a avut curajul s se vîre la gura puțului sub presă nea puternică a gazelor și a țițeii lui ce răbufneau din adincuri. La această presiune, a lucrat 7 zile 7 nopți, la schimbarea instalație ud, pînă la piele de țiței. Cea mai mic neatenție putea să provoace o catastrofă. Dar el la moarte în acea clipe nu s-a gîndit. Gîndul său fost in permanență la felul cum i salveze sonda. Și a reușit s-o saveze. Aceste fapte Nicolae Șerban le povestește cu greu. Trebuie să le smulgi din gură cu... cleștele. — Lăsați, tot ce am făcut era c datoria mea. Pentru că tot ce lucrează, seciteste că e de datoria lui, a reuș ca secția pe care o conduce s-o rdice la rangul de secție fruntaș pe întregul Trust de foraj din Modova. De la începutul anului și pir, astăzi el a forat cu colectivul secției mai bine de 5.200 metri pest plan. Adică trei sferturi din meti forați dați in plus de întreaga Itreprindere de foraj Zemeș și,mătate din metrii forați peste pla de Trust. Iată de ce Nicolae depe ramura, cu Medalia Muncii și cu 8 diplome de onoare. —Cîștigi bine tovarășe Șerban ? — l-am întrebat. — Din banii ce i-am ridicat pînă acum mi-am cumpărat mobilă, aparat de radio, bicicletă la copii, mașină de cusut pentru soție, numeroase costume bărbătești, și-mi construiesc o casă. Construcția casei o fac și cu ajutor de la stat. Bine câștigă însă toți petroliștii noștri. In secția pe care eu o conduc n-am nici un muncitor care să ia un salariu lunar mai mic de 1400 de lei. Să nu credeți însă că numai eu mi-am cumpărat mobilă, aparat de radio și altele. Aproape fiecare și-a luat din banii ciști-gați astfel de lucruri. Mereu m-ați întrebat numai despre mine. Dar nici o întrebare n-ați pus in legătură cu > brigăzile" de foraj din secția de care răspund. Să știți tovarășe că toate succesele ce le-am obținut, lor se datoresc. ...Cuvinte pline de căldură mi-a spus despre brigada lui Nicolae Streilescu de la sonda nr. 20, despre meșterii sondori Vasile Tătaru, Avram Soare și Ion Soriță de la sonda nr. 7, despre bătrinul comunist Constantin Lichi, podar, decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a. A lăudat pe merit și brigada lui Petre Chirnoagă. Vorbe frumoase ne-a spus și despre comunistul Nicolate Cărăbuș, maistru mecanic pe care l-a caracterizat ca fiind „sufletul mașinilor". Cu dragoste ne-a vorbit despre comuniștii Ion Tătaru și Gheorghe Marien. — Toți acești oameni — ne-a mărturisit comunistul Nicolae Șerban — n-au fost petroliști acum 10 ani. Meseria au învățat-o aici la Moinești. Nici unul n-a visat vreodată să ajungă sondor, maistru sondor sau brigadier. Sapa cu care azi furăm sondele și-o închipuiau ca un hirlet. In prezent sunt meseriași destoinici. Și totuși, ei învață, învață mereu, pentru că sunt însuflețiți de dorința ca in fiecare zi să lucreze din ce în ce mai bine. Pentru succesele lui Șerban a fost obținute, secția răsplătită anul aceasta cu un premiu în valoare de 60.000 lei. Măi este oare nevoie de vreun comentariu pentru a ilustra mai departe hărnicia colectivului secției a II-a ? Cine oare l-a determinat pe Șerban, pe colectivul său să muncească cu-n așa elan ? Răspunsul e clar: viața nouă de astăzi. Toate aceste succese, toate realizările lor, sondorii se închină partidului care i-a făcut să înțeleagă altfel viața, care i-a determinat să lupte ca să și-o facă fericită. ) Citiți în pagina 4-a / Aducerea așa-numitei „chestiuni a Tibetului“ în fața Adunării Generale la O.N.U. urmărește scopuri provocatoare și diversioniste — Declarațiile 'Reprezentantum ' 111? SSPD 'Pruntiu «»"' Succesele deosebite ale muncitorilor forestieri la 9 luni — 260.000 m.c. material lemnos peste prevederile planului. Indicile de utilizare a masei lemnoase a crescut de la 61,3 la 64 La sută de cost ing Economii la proful 14.000.000 lei, valoare de Ia pădurile seculare ce se întind pe zeci de mii de hectare pe meleagurile regiunii Bacău, peste tot domnește o activitate neobosită.. Pe văile Bistriței, Trotușului și Ozanei, la Brateș și Ardeluța din Valea Tarcăului, la Agăș, Comănești și Dărmănești, la Broșteni sau Pipirig întîlnești ,pretutindeni o viață clocotitoare. Din zori și pînă-n noapte tîrziu,zumzăie ferăstraiele electrice, duduie tractoarele, scîrțîie brațele macaralelor. Recent muncitorii de pădure din regiunea noastră și-au încheiat bilanțul muncii lor din perioada 1 ianuarie — 30 septembrie. Principalul obiectiv stabilit în întrecere, privind asigurarea stocului de materie primă necesar combinatelor și fabricilor de cherestea pentru lunile de iarnă, a fost înfăptuit. In primele 9 luni din acest an muncitorii din sectoarele de exploatare forestieră ce aparțin direcției silvice Bacău, și-au depășit planul de producție cu peste 260.000 m. c. material lemnos, din care cca. 200.000 m. c. rășinoase, 41.000 m. c. diverse esențe tari, 15.000 m. c. fag și 4.000 m. c. stejar. Și în acțiunea de valorificare superioară a masei lemnoase s-au înregistrat realizări importante. - Indicile de utilizare a masei lemnoase, la lemn de ’lucru, a crescut de la 61,3 la sută, la 64 la sută. Prin aceasta "s-a realizat în plus, ' din aceeași cantitate de masă lemnoasă exploatată, zecii de mii de metri ’ cubi ’ lemn de ’ lucru. Muncitorii forestieri și-au depășit și angajamentul privind realizarea de economii peste plan. Primele 8 luni s-au încheiat cu o economie la prețul de cost în valoare de 14.000.000 lei. Foarte apreciate în rîndurile muncitorilor forestieri sînt realizările obținute de către colectivele de muncă de la I.F.E.T. Agăș, I.F.E.T. Dărmănești, I.F.E.T. Broșteni, I.F.E.T. Roznov și I.F.E.T. P. Neamț. In prezent lucrătorii de pădure din regiunea noastră, lucrează în contul ultimei decade a lunii viitoare. Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la I.F.E.T. Broșteni, I.P.B.A. Piatra Neamț și I.A.R.T. Bacău și-au îndeplinit sarcinile planului anual încă de pe acum. TH. BLEZNI00 Efectuînd reparații la timp și de bună calitate, colectivul depoului de la fabrica de ciment „Congresul al XlX-lea" din Bicaz, contribuie din plin la depășirea sarcinilor de plan, ale întreprinderii. Iată în clișeul nostru pe șeful de depou Roman Keler împreună cu maistrul principal Vasile Cojocaru și lăcătușul Alexandru Trifan consultîndu-se în vederea reparării și revizuirii pieselor la o locomotivă, f