Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 2077-2103)

1959-10-14 / nr. 2088

■4 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 NR. 2088 ( 3557) MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1959 4 PAGINI 20 BANI Au terminat insămintarile die toamna G.4.S. Grași iTg.Neamfl In vara anului acesta1, la Gospodă­ria agricolă de stat din satul Grași, comuna Timișești, raionul Tg. Neamț S-a obținut o producție de 2632 kg. grîu la hectar. Roadele bogate obți­nute s-au datorat faptului că însă­­mînțările din toamna trecută precum, și întreținerea culturii au fost făcute la timp și în bune condițiuni. Ținînd cont de experiența anilor trecuți și ascultînd sfatul organelor de partid și de stat, conducerea gos­podăriei s-a străduit să asigure, o bază trainică recoltei viitoare de pă­­ioase. In vederea înfăptuirii acestui scop, borceagul, cartofii și porumbul oiloz, în locul cărora a fost planifi­cată însămînțarea griului și orzului de toamnă, s-au recoltat la timp. So­lul bine pregătit pentru arături a pri­mit îngrășămintele naturale și chi­mice necesare, iar cînd timpul a fost prielnic, s-a trecut de urgență la în­­sămînțările de toamnă. Printr-o bună organizare a muncii, harnicul colectiv de muncitori, a reușit ca, la data de 8 octombrie, să raporteze la Trustul regional Gostat terminarea însămîn­­țărilor de toamnă pe întreaga supra­față planificată de 150 hectare cu grîu și 43 hectare cu orz. Colectiviștii din comuna si Poenari, raionul Roman In seara zilei de 10 membrii gospodăriei agricole octombrie, colec­tive „Ilie Pintilie“ din comuna­ Poe­nari, raionul Roman, s-au îndreptat către casele lor plini de voioșie. Mo­tivul bucuriei a fost terminarea, în ziua aceea, a însămînțărilor de toam­nă. Că să obțină, în anul viitor, re­colte bogate de grîu și orz, colecti­viștii au început însămînțările de toamnă încă de la jumătatea lunii Septembrie. In vederea­ terminării la timp a acestei campanii, ei au fo­losit, la arăturile pentru însămînțări, alături de tractoarele S.M.T., și ate­lajele proprii. De aceea colectiviștii din comuna Poenari au putut termina într-un timp relativ scurt, de însă­­mînțat cu grîu 64 hectare și, cu orz 41 de hectare. Membrii acestei gos­podării colective au avut în plan, pentru însămînțările cu grîu de toam­nă 55 hectare, iar cu orz de toamna 30 hectare. Suprafața însămînțată de ei a depășit după cum se vede sar­cina­ de plan. G.A.C. „Zorile vieții noi" din comuna Cîndești, raionul Buhuși de dimineața zilei de 13 octombrie, gospodăria agricolă colectivă „Zorile vieții noi“ din comuna Cîndești, ra­ionul Buhuși a anunțat terminarea, numai în cinci zile, a însămînțărilor de toamnă, pe cele 30 ha. cîte a a­­­­vut planificate. Colectiviștii au pri­mit un ajutor prețios din partea trac­toriștilor de la S.M.T. Podoleni. G.A.C. din comuna Ploscuțeni, raionul Adjud Colectiviștii din comuna Ploscuțeni, raionul Adjud, pentru ca, la anul viitor, să bage în hambarul gospo­dăriei mai mulți saci cu grîu și orz ca în vara anului acesta, au trecut la aratul terenului destinat însămîn­­țărilor de toamnă, imediat ce recol­tele care-l ocupau, au fost strînse. Hărnicia și spiritul lor de organiza­re s-au soldat cu bucuria succesului. Astfel, zilele trecute, membrii gos­podăriei agricole colective „1 Mai" din comuna Ploscuțeni, raionul Ad­jud, au reușit să termine însămînța­rea griului de toamnă pe suprafața de 40 ha, cît au avut în plan­ întovărășirea agricola „1 Mai“ din comuna Tanasoaia, raionul Zeletin Cu cîteva zile în urmă, mem­brii întovărășirii agricole „1 Mai“ din comuna Tănăsoaia, raionul Zeletin, au terminat de însămînțat cu grîu de toamnă cele 73 hectare planifi­cate. In vederea obținerii acestor rezul­tate, întovărășiții au folosit, la ară­turile pentru însămînțările de toam­nă, pe lîngă tractoarele S.M.T., și a­­telajele pe care le au. In felul acesta întovărășiții din­­ comuna Tănăsoaia au reușit să termine la timp însă­­nu în țările de toamnă. • PAVEL PINTEA Se mărește perimetrul gospodăriei agricole colective din satul B­otești comuna Lecea A trecut doar o săptămînă de cînd­­ în satul Botești-Lecca a fost inaugu­rată G­.A.C. „7 Noiembrie“, și alți țărani muncitori au venit cu cereri solicitînd adunării generale să fie primiți în gospodărie. In această săptămînă au depus ce­reri pentru a fi primiți în G.A.C. 16 țărani muncitori cu peste 35 ha. te­ren. In felul acesta gospodăria își mărește zi de zi perimetrul și numă­rul de membri. Iată ce-a spus țăranul muncitor I. I. Chiribău, cînd cererea lui și fost pusă în discuția adunării generale. „Im­ pare rău că la inaugurare nu am avut cererea depusă ca, să mă în­veselesc și eu alături de ceilalți con­săteni ai mei, căci o singură dată se sărbătorește înființarea colectivei în satul nostru. Intre timp mi-am zis: apoi de ce să nu vin și eu la colec­tivă, cînd la G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din Viforeni-Lecca — colectiviștii au luat drept avans peste 20 kg. porumb ,boabe la ziua-muncă. De ce n-aș lua și eu la toamna vi­itoare la fel ca ei ?“. Printre cei care au fost primiți re­cent în G.A.G. sînt și țăranii Victor Budaca, I. Florea și alții. C. MIHAI, coresp. Și fost­a sărbătoare în sat la Căutișeni-Burchi și în inimile oamenilor Zi de duminică. Zi caldă de toamnă in soare pe cer și lumina bucuriei pe chipurile și în sufletele oamenilor. In sat la Căutișeni — Burchi sosesc în grupuri oaspeții ce vor participa la festivitatea inaugurării gospodăriei colective. Vin din satele comunei Negri, de prin împrejurimi sau chiar mai de departe, îmbrăcați în straie­­de sărbătoare. Cu toții trec ca pe sub un arc de triumf, pe sub firma cea rouă fixată pe doi stîlpi înalți și pe care cineva a scris chiar astăzi di­mineață .Gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din satele Căutișeni- Burchi și Căutișeni-Răzeși“. (Co­muna Negri, raionul Bacău). Lîngă clădirea școlii se înalță o scenă, iar mai la o parte fanfara s-a instalat ca pe un fel de estradă naturală, pe creasta tăpșanului ce găzduiește fes­tivitatea. Domnește acea atmosferă sărbăto­rească de destindere și voie bună. Cîțiva utemiști, printre care Pi­­taru Ion, Milea Maria, Munteanu Neculai și Pitaru Adriana, asumîn­­du-și obligații de gazde mai aruncă priviri cercetătoare asupra scenei pe­ care au împodobit-o cu covoare în­florate și veghează ca toate băn­cile să fie frumos aliniate. In vremea aceasta, strînși toată, colectiviștii își­ petrec timpul pînă la începerea ser­bării discutînd despre arăturile de toamnă și despre alte treburi gospo­dărești. Fiecare din ei are ceva de adăugat, ceva nou de propus. — Pentru livadă ar fi bun moșu Mere albe — își dă cu părerea un altul. Și aseară în adunare ați văzut ce zicea: că i-ar fi drag să­­ îngri­jească de pomi. — Grădina de legume eu socot că o să ne aducă venituri mari. Iar cu președintele acesta tînăr o să facem­ treabă bună. Problemele aduse în discuție sînt dintre cele mai diferite și se suc­ced la nesfîrșit. Ele vădesc preocu­parea, frămîntarea oamenilor în legă­tură cu organizarea colectivei și par a fi în același timp o continuare a discuțiilor purtate în ajun în cadrul adunării de constituire a G.A.G. „7 Noiembrie“. Ca la orice sărbătorire, buna dis­poziție dezleagă limbile și oamenii simt o adevărată plăcere să povestească întîmplări petrecute mai demult, dar care sînt în strînsă legătură cu eve­nimentul de care vorbim. Și din spu­sele lor, asemenea unei bucăți de pînză ce se țese din firul subțire de borangic, se înfiripă pe neobservate ca un fel de legendă istorioara con­stituirii noii colective... In cele două sate megieșe, Căuti­șeni — Burchi și Căutișeni — Răzeși se aflau destui săteni care ar fi dorit să ia ființă și la ei o gospodărie co­lectivă. Urmăreau doar alături de toți țăranii din comună cum an de an recoltele gospodăriei agricole co­lective „23 August“ din satul Negri sunt tot mai mari, iar belșugul po­­­­posește toamna în casele colectiviș­tilor. De ce bunăstarea să im devină și pentru noi un oaspe permanent? — se întrebau. Numai că în ambele sate se mai găseau unii care să re­pete vechea placă — „să mai vedem, să mai așteptăm“. Intr-una din zile, nu-i multă vre­­­­me de atunci, comuniștii, împreună cu cîțiva săteni de frunte s-au hotărît să­ ducă mai intens, munea de lă­murire. Au alcătuit un comitet de inițiativă și muncind zi de zi fără răgaz, stînd de vorbă cu oamenii, uneori pînă noaptea tîrziu, au izbu­­tit să convingă să se înscrie în noua gospodărie colectivă toți locuitorii celor două sate. Ba, celor care au­ făcut cerere de înscriere în gospodă­­­rie li s-au mai alăturat și doi înto­­­­vărășiți din satul Poiana lui Iurașcu.­ Membrii comitetului de inițiativă ve­­­­niți acum la marea sărbătoare se­­ bucură din plin, îngustîndu-și ochii­­ în zîmbete largi de mulțumire. Sînt­­ prezenți cu toții la marea sârbă­­ toare. Și Constantin Bîrzu, neobositul­­ agitator din satul Răzeși și Gheor­­­­ghe Ciofu și Gheorghe Milea și Ni­­­chita Iftodi și Gheorghe Furnică.­­ Alături de ei, un om mai în vîrstă,­­ colectivist și el, se miră cu­ de „ară­­­tos“ e președintele noii gospodării, a­ i ies de ei aseară. — Falnic și ager la minte, băiatul, ț­a lume multă și forfota crește spre­ a se potoli însă repede, începe fes­­­tivitatea inaugurării gospodăriei co­­­lective „7 Noiembrie“. Cuvîntul de­ deschidere e rostit de tovarășa Bogza­ Adela, președinta Comitetului exe­­­cutiv al Sfatului popular al comunei­ Negri din raionul Bacău, după care­ Asofiei Alecu, membru în consiliul de­­ conducere prezintă o dare de seamă­ asupra muncii depuse pentru constitui­­­rea noii gospodării colective. Vorbito­­­rul arată că gospodăria agricolă co­­­lectivă „7 Noiembrie“ e formată din­ 56 de familii cu o suprafață de 123 ha.­ Ea dispune de 113 brațe de muncă, și de un inventar alcătuit din 11 cai,­ 4 vaci, 24 căruțe, 14 pluguri, 12 bo­­­­roane, 2 semănători și o prășitoare. a Pînă la sfîrșitul anului va fi con­­­struit un grajd, se va amenaja o ma­ i­gazie pentru cereale etc.­ Iau apoi cuvîntul mai­ mulți co­­­lectiviști printre care și­ Ion Merealde­ f un bătrîn de 64 de ani cu pletele'­ ­SA. MARD­ARE | (Continuare în pag. 4-a) „ • a Vă informăm din comuna Lipova (Prin telefon de la corespondentul nostru). Țăranii muncitori din întreaga co­mună Lipova (Bacău) desfășoară o rodnică activitate pentru terminarea lucrărilor agricole din toamna aces­tui an. Membrii gospodăriei agricole colec­tive „Steaua roșie“ din satul Valea Hogii au terminat de recoltat po­rumbul și au însămînțat deja orzul pe cele 25 ha. planificate. Pe întreaga comună, în sectorul so­cialist al agriculturii, că și în secto­rul individual, s-au însămînțat cu grîu și orz peste 300 de hectare. In­­sămînțatul griului și al orzului con­tinuă­ , a Ifcat !'*?’■ I. GEORGESCU Vești de pe marile șantiere ale regiunii noastre La Roznov Constructorii au realizat 85 la sută din planul anual In primele trei trimestre ale anului acesta, constructorii Combinatului de îngrășăminte azotoase Roznov au rea­lizat circa 85 la sută din planul anual de producție. Fruntaș este colectivul de munci­tori, ingineri și tehnicieni care exe­cută lucrările la fabrica de amoniac. Datorită realizărilor obținute lună de lună, constructorii de pe acest șan­tier au întrecut prevederile graficel­ v­­la toate obiectivele aflate în construc­ție, îndeplinindu-și astfel planul anual de producție cu aproape trei luni mai devreme. In numeroase secții ale fabri­cii de amoniac, se execută acum montajul instalațiilor primite din U­­niunea Sovietică sau fabricate în țară. La lucrările executate în acest an­ constructorii fabricii de amoniac , au economisit peste plan circa 270.000 lei, însemnate economii au rea­lizat fierarii din brigada lui Petre Tremurici, care au inițiat acțiunea de a folosi la construcții cupoanele (les­turi) de fier-beton sudate cap la cap. Uzina de sodă caustică electroli­tică la ora actuală are mai toate o­­biectivele industriale în faza de mon­taj. Cele mai avansate sunt secția D.D.T. cu anexele respective, care se compun din corpurile monoclor-benzen, depozitul de clor lichid, stația centrală de frig și altele. Această secție la începutul anului 1960 va intra în ex­ploatare. Pînă acum montajul este exe­cutat aici în proporție de 85 la sută. Au fost instalate pompele, rezervoa­rele, compresoarele, transformatoarele de înaltă tensiune, aparatele automate de reglare a procesului de producție și altele. Avansate din punct de vedere al ritmului de construcție și al monta­jului mai sunt corpul de asamblare celule, secțiile de evaporare a leșiilor, de purificare a saramurii, depozi­tul de butelii de clor, atelierul de ambalaj mecanic etc. Construcția la o parte din aceste secții, este aproape complet terminată. Spre exemplu corpul de asamblare celule și secția de purificare a saramurii. In medie toate clădirile uzinei de sodă sunt executate în proporție de 80 la sută. De curînd la uzina de sodă s-au atacat noi obiective. Printre ele se numără granotanul, secțiile de cloruri de aluminiu și clorură de metilen, turnul de răcire care va avea, o înălțime de 45 metri, coșul de turn înalt de 70 metri și altele. . In prezent la uzina de sodă se fac intense pregătiri pentru a se a­­taca fabrica de policlorură de vinil (vinilin) care va avea mărimea uzi­nei de sodă caustică electrolitică.­­Peste puțin timp se va începe con­strucția halei monomer din cadrul a­­cestei noi uzine, înaintează construcția uzinei de sodă caustică-electrolitică de la Onești . S-au atacat noi obiective.­­ Intense pregătiri pentru încep­erea construcției fabricii de policlorură de vinil (vinilin). Aspect de pe șantierul Uzinei de sodă­ Onești Adevărata formulă a vieții Se spune că viața îl face pe em filozof. Și viața lui Nicolae Șerba a fost grea, plină de neințelesul Sub anii grei se întreba: „Oare c ce trăiesc ? Și răspunsul la acea­stă întrebare l-a căpătat de-aici în anii vieții noastre noi. „Trăieșt pentru ca să muncești pentru binel celor mulți, i-au spus comuniști trăiești pentru ca să lupți, pentr­u-ți face viața mai frumoasă, mc bogată“.Și, intr-adevăr, astăzi Ni­colae Șerban trăiește fericit. Ca petrolist el lucrează din ani 1929. Ucenicia și-a făcut-o Băicoi. Aici, ani îndelungați a fos­t exploatat fără milă de societății „Columbia" și „Romîno-americană" Lucra cite 12 ore pe zi, iar sea­ i mai că n-avea ce mînca. Acu­m masa, casa, îi sint îmbelșugate. N­i­colae Șerban s-a căsătorit, are copii. O fată și un băiat. Pe feti și-a pus in gind s­a facă prof soară. — Acum e in clasa a lll-a el mentală, învață tare bine. Pe b­­iar am să-l fac inginer petroli. De fapt, aceasta e și dorința li . Pentru oricine îl Întreabă, ce­­­a să se facă cînd va fi mare, er­a următorul răspuns: „Inginer petr­oist". In mod sigur va reuși să-și vad acest vis împlinit, fiindcă, tinere­tului nostru astăzi ii sunt deschis­e larg porțile viitorului. Nicolae Șerban­ se bucură de largă prețuire din partea tuturo muncitorilor, inginerilor și tehni­cienilor Trustului de foraj Moinești Și-a căpătat-o pe merit. Aproape in permanență ai să-l găsești la lo­cul lui de muncă din­ ajutor, sfa­turi, celor ce îi are­ in subordine sa. Nicolae Șerban e un om curajos Curajul de care a dat­­ dovadă­­împrejurările cele mai grele, l-a fă­­­cut să crească în ochii tovarășile săi de muncă. Dar el niciodată n s-a socotit erou. Tot ce a înfăptui se datorește dragostei oameniic din jur, realizărilor din țara noa­strâ, patriei noastre noi. Petroliștii n-o să uite nicicînd al­tul fără seamăn ce l-a făcut Șerba atunci cînd sonda nr. 4 era in e­rupție. Nimeni n-a avut curajul s se vîre la gura puțului sub presă nea puternică a gazelor și a țițeii lui ce răbufneau din adincuri. La această presiune, a lucrat 7 zile 7 nopți, la schimbarea instalație ud, pînă la piele de țiței. Cea mai mic neatenție putea să provoace o ca­tastrofă. Dar el la moarte în acea clipe nu s-a gîndit. Gîndul său fost in permanență la felul cum i salveze sonda. Și a reușit s-o sa­veze. Aceste fapte Nicolae Șerban le povestește cu greu. Trebuie să le smulgi din gură cu... cleștele. — Lăsați, tot ce am făcut era c datoria mea. Pentru că tot ce lucrează, seci­teste că e de datoria lui, a reuș ca secția pe care o conduce s-o r­dice la rangul de secție fruntaș pe întregul Trust de foraj din­­ Mo­dova. De la începutul anului și pir, astăzi el a forat cu colectivul sec­ției mai bine de 5.200 metri pest plan. Adică trei sferturi din meti forați dați in plus de întreaga I­­treprindere de foraj Zemeș și­­,­mătate din metrii forați peste pla de Trust. Iată de ce Nicolae de­pe ramura, cu Medalia Muncii și cu 8 diplome de onoare. —Cîștigi bine tovarășe Șerban ? — l-am întrebat. — Din banii ce i-am ridicat pînă acum mi-am cumpărat mo­bilă, aparat de radio, bicicletă la copii, mașină de cusut pentru soție, numeroase costume bărbătești, și-mi construiesc o casă. Construcția ca­sei o fac și cu ajutor de la stat. Bine câștigă însă toți petroliștii noștri. In secția pe care eu o con­duc n-am nici un muncitor care să ia un salariu lunar mai mic de 1400 de lei. Să nu credeți însă că numai­ eu mi-am cumpărat mobilă,­ aparat de radio și altele. Aproape fiecare și-a luat din banii ciști-­­­gați astfel de lucruri. Mereu m-ați întrebat numai despre mine. Dar nici­ o întrebare n-ați pus in legă­tură cu > brigăzile" de foraj­­ din sec­ția de care­ răspund. Să știți tova­rășe că toate succesele ce le-am obținut, lor se datoresc. ...Cuvinte pline de căldură mi-a spus despre brigada lui Nicolae Streilescu de la sonda nr. 20, des­pre­­ meșterii­ sondori Vasile Tătaru, Avram Soare și Ion Soriță de la sonda nr. 7, despre bătrinul comu­nist Constantin­ Lichi, podar, de­corat cu Ordinul Muncii clasa a III-a. A lăudat pe merit și bri­gada lui Petre Chirnoagă. Vorbe frumoase ne-a spus și despre co­munistul Nicolate Cărăbuș, maistru mecanic pe care l-a caracterizat ca fiind „sufletul mașinilor". Cu dra­goste ne-a vorbit despre comuniștii Ion Tătaru și Gheorghe Marien. — Toți acești oameni — ne-a mărturisit comunistul Nicolae Șer­­ban — n-au fost petroliști acum 10 ani. Meseria au învățat-o aici la Moinești. Nici unul n-a visat vreo­dată să ajungă sondor, maistru sondor sau brigadier. Sapa cu care azi furăm sondele și-o închipuiau ca un hirlet. In prezent sunt mese­riași destoinici. Și totuși, ei învață, învață mereu, pentru că sunt în­suflețiți de dorința ca in fiecare zi să lucreze din ce în ce mai bine. Pentru succesele lui Șerban a fost obținute, secția răsplătită anul aceasta cu un premiu în valoare de 60.000 lei. Măi este oare nevoie de vreun comentariu pentru a ilus­tra mai departe hărnicia colectivu­lui secției a II-a ? Cine oare l-a determinat pe Șer­ban, pe colectivul său să m­uncească cu-n așa elan ? Răspunsul e clar: viața nouă de astăzi. Toate aces­te succese, toate realizările lor, son­­dorii se închină partidului care i-a făcut să înțeleagă altfel viața, care i-a determinat să lupte ca să și-o facă fericită. ) Citiți în pagina 4-a / Aducerea așa-numitei „chestiuni a Tibetului“ în fața Adunării Generale la O.N.U. urmărește scopuri provocatoare și diversioniste — Declarațiile 'Reprezentantum­ ' 11­1? S­S­P­D 'Pruntiu «»"' Succesele deosebite ale muncitorilor forestieri la 9 luni — 260.000 m.c. material lemnos p­este prevederile planului. Indicile de utilizare a masei lemnoase a crescut de la 61,3 la 64 La sută­ de cost in­g Economii la proful 14.000.000 lei, valoare de Ia pădurile seculare ce se întind pe zeci de mii de­­ hectare pe meleagu­rile regiunii Bacău, peste­ tot dom­nește o­­ activitate neobosită.. Pe­ văile Bistriței, Trotușului­ și Ozanei, la Brateș și Ardeluța din­ Vale­a­­ Tarcău­­lui, la Agăș, Comănești și Dărmănești, la Broșteni sau Pipirig întîlnești ,pre­tutindeni o viață clocotitoare. Din zori și pînă-n noapte tîrziu,­­zumzăie­ ferăs­­traiele electrice, duduie tractoarele, scîrțîie brațele macaralelor. Recent muncitorii­­ de pădure din regiunea­ noastră și-au încheiat bilan­țul muncii lor din perioada 1 ianuarie — 30 septembrie. Principalul obiectiv stabilit în întrecere, privind asigura­rea stocului de materie primă necesar combinatelor și fabricilor de cheres­tea pentru lunile de iarnă, a fost în­făptuit. In primele 9 luni din acest an muncitorii din sectoarele de ex­ploatare forestieră ce aparțin direc­ției silvice Bacău, și-au depășit planul de producție cu peste 260.000 m. c. material lemnos, din care cca. 200.000 m. c. rășinoase, 41.000 m. c. diverse esențe tari, 15.000 m. c. fag și 4.000 m. c. stejar.­­ Și în acțiunea­ de valorificare supe­­rioară a masei lem­noase s-au înregis­­trat realizări importante. - Indicile­­ de utilizare a masei lemnoase, la lemn de ’lucru, a crescut de­­ la 61,3 la sută, la­­ 64 la sută. Prin aceasta "s-a rea­lizat în plus, ' din­­ aceeași­ cantitate de masă lemnoasă exploatată, zecii­­ de mii de metri ’ cubi ’ lemn­­ de ’ lucru. Muncitorii forestieri și-au depășit și angajamentul privind realizarea de e­­conomii peste plan. Primele 8 luni s-au încheiat cu o economie la prețul de cost în valoare de 14.000.000 lei.­­ Foarte apreciate în rîndurile munci­torilor forestieri sînt realizările obți­nute de către colectivele de muncă de la I.F.E.T. Agăș, I.F.E.T. Dărmă­­nești, I.F.E.T. Broșteni, I.F.E.T. Roz­nov și I.F.E.T. P. Neamț. In prezent lucrătorii de pădure din regiunea noastră, lucrează în­ contul ultimei decade a lunii viitoare. Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la I.F.E.T. Broșteni, I.P.B.A. Piatra Neamț și I.A.R.T. Bacău și-au înde­plinit sarcinile planului anual încă de pe acum. TH. BLEZNI00 Efectuînd reparații la timp și de bună calitate, colectivul depoului de la fabrica de ciment „Congresul al XlX-lea" din Bicaz, contri­buie din plin­ la depășirea sarcinilor de plan, ale întreprinderii. Iată în clișeul nostru pe șeful de depou Roman Keler împreună cu maistrul prin­cipal Va­sile Cojocaru și lăcătușul Alexandru Trifan consultîndu-se în ve­derea reparării și revizuirii pieselor la o locomotivă, f

Next