Steagul Roşu, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 2387-2412)

1960-10-14 / nr. 2398

AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR +1 AL SFATULUI POPULA­­ REGIONAL BACĂU 1 NR. 2.398 (3.877) VINERI 14 OCTOMBRIE 1960 4 pagini 20 bani Realizări remarcabile ale colectiviștilor din raionul Tg. Neamț Gospodăriile agricole colective din raionul Tg. Neamț, cu sprijinul or­ganelor locale de partid și de stat, își dezvoltă an de an avutul obștesc. Sectorul zootehnic în continuă dezvoltare și producțiile mari obținute la hectar au făcut ca viața țăranilor colectiviști să devină tot mai îm­belșugată. Valorificînd însem­nate cantități de produse agroalimentare pe bază de contracte ci­ și pe piețele din orașele și centrele muncitorești din îm­­prejurimi, în decurs de 9 luni ale anului acesta, G.A.C. din acest raion au realizat venituri bănești în valoare de 4.698.900 lei. Din totalul veniturilor realizate colectiviștii au repartizat circa 17 la sută pentru fon­durile de bază în vederea ridicării de noi construcții, procurarea de ani­male, utilaje și mașini agricole, iar 1.922.300 lei s-au împărțit colectiviști­lor ca avansuri bănești la zile-muncă. G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din comuna Țibucani, care în perioada a­­mintită a realizat venituri în valoare 1.336.000 lei, a repartizat pentru fondul de bază 250.000 lei, iar 541.000 lei s-au împărțit avansuri colectiviștilor. Și membrii G.A.C. „23 August" din Păstrăveni, prin valorificarea pro­duselor lo­r au realizat un venit de 753.000 lei. Acest lucru a permis co­lectiviștilor să-și mărească fondul de bază cu încă 183.000 lei, iar 215.000 lei să repartizeze colectiviștilor la zile-muncă. B. Theodor . An­u­l acesta, recolta de­ ceapă a fost bogată la gospodăria agricolă co­lectiva „23 August“ din Păstrăveni raionul Tg. Neamț. Colectivistele Con­­­­stanța , Ionica­, și Maria Ianculescu lucrează la recoltarea ei. CALE SIGURA CĂTRE NOI SUCCESE i . ■ I . î­h­r . • . ■ ! I in­ t­r­a­­ întreprinderea­­, de foraj nr. 3 se acordă­­ o deosebită atenție introducerii •tehnicii noi. hi , procesul de producție. Pe lingă • faptul că se lucrează cu u­­tilaje moderne, ■ de înaltă tehnicitate, trebuie­­ remarcată și strădania conti­nuă­ de­ care dau­ dovadă muncitorii,­­in­gin­erii și tehnicienii, în vederea apli­cării celor mai noi metode de lucru. A . Colectivul de muncă al întreprin­derii nu s-a mulțumit cu extinderea lar­gă a metodei de foraj cu turbine, cît au acționat în așa fel nncit au extins folosirea turbinelor de 8 țoli cuplate și au reușit să obțină rezultate și mai bune. In urma acestei acțiuni creat posibilitatea de a se genera s­a cu aceeași putere instalată o forță mai mare, care duce la creșterea vitezei de foraj și implicit la reducerea prețului ele­cost al fiecărui metru forat. La son­­dele 5 P, 10 P.N. și altele, întrebuin­­țarea metodei­ de cuplare a turbinelor iși dovedește pe deplin eficiența. La sondele cu diametru redus (190 mm) sondorii au hotărît să întrebuin­țeze turbina de 65/8 țoli. Această ho­­tărîre a lor, pusă în practică la sonda 26­ T și-a dovedit pe deplin avantajele. La sondele de felul acelora la care ne referim se fora înainte cu masa rotary, metodă mai puțin productivă și mai costisitoare decît forajul cu turbina. Noul procedeu al sondorilor duce deci, la­ înlocuirea forajului cu masa și la forarea cu turbina chiar la acele sonde la care se credea că nu e posibi­lă­ forarea cu turbina. Noua turbina care permite forarea sondelor cu dia­metru mic este construită în țara noas­tră și­ dă rezultate foarte bune, mai a­­les în ceea ce privește viteza de foraj ce se realizează. In cadrul procesului de producție al întreprinderii­, sondorii au aplicat în ultimul timp și alte procedee tehnice a­­vanisate care le-au oferit satisfacția de a-și vedea munca tot mai rodnică. Printre aceste­ procedee se poate aminti, bunăoară, tratarea noroiului de­ sondă cu trepanin. Prin aceasta se îmbunătă­țesc considerabil caracteristicile noro­­iu­l­­i,­ obținîndu-­se în același timp o e­­conomie însemnată, deoarece tratarea noroiului după alte procedee (cu a­­m­idon, moliftan etc.), era costisitoare și­ mai dificilă. La sondele 54-P.N., 2-S sau 1-V.L., tratarea noroiului cu trepanin își dovedește pe deplin avan­tajele. Nu este lipsit de interes nici faptul că la unele­­ sonde ale­ întreprinderii de foraj dr. 3 se experimentează cu succes hidrociclonul pentru curățirea noroiului. Hidrociclonul curăță noroiul de particulele­ mici de nisip și tritus, fără­, a mai­ fi nevoie de­ folosirea altor metode mai vechi­ și mai grele. Cură­­­țirea noroiului­ are ca rezultat direct creșterea timpului­ de funcționare, a tur­binelor, garniturilor de, prăjini, și a sistemului de circulație.­­ Dacă nisipul din noroi nu ar fi eliminat el ar eroda atunci într-un timp mai scurt turbinele și garniturile de prăjini.­­Aplicînd pe scară largă noile proce­dee tehnologice și extinzînd în acelaș timp forajul cu­­ turbina, sondorii a­cestei întreprinderi reușesc ca pe ce trece să înscrie în bilanțul lor noi și noi realizări. Pentru ca metodele și procedeele tehnice noi să fie cu ușurință aplicate, sondorii nu uită că mergînd pe calea progresului tehnic,­­ fiecare muncitor are datoria de a-și îm­bogăți necontenit cunoștințele teh­nice și profesionale, de a acumula noi cunoștințe legate direct de tehnica nouă ce se folosește astăzi în întreprin­­derile noastre de foraj. De aceea, nu trebuie să mire pe nimeni faptul că în fiecare săptămînă 30—40 de son­dori de la secțiile I-a și a 11 - a par­ticipă la cursurile de ridicare a califi­cării, cursuri la care predau lecții in­teresante inginerii și maiștrii din fie­care secție. Fiind legate direct de procesul de producție al sondorilor, a­­ceste cursuri contribuie la elucidarea multor probleme referitoare la insta­lațiile de foraj sau în legătură cu tehnica nouă. La ultimele ședințe ale acestor cursuri muncitorii sondori și-au îmbogățit simțitor cunoștințele lor despre forajul cu turbina, tratarea noroiului după procedee noi, carotajul mecanic etc. Toate acțiunile pe care sondorii le întreprind în direcția introducerii pro­gresului tehnic își arată tot mai mult importanța, iar sondorii sînt convinși, văzînd rezultatele, că progresul tehnic este o cale sigură în vederea ușurării muncii și a măririi roadelor ei. St. Nanianu I A răsărit griul de toamnă G.A.C. Ilie ,Pintilis' din satul Zlătari, co­m­una Leca, raionul Ba­ țările de toamnă. Ei sunt căii, se numără printre convinși că dacă vor în­­gospodăriile fruntașe din sămînța la timp, vor cu­comuna Leca (din cele lege recolte mai bogate, șase gospodării colective Deja pe o suprafață de existente in comună). 47 hectare însămințate In prezent, colectiviștii mai devreme, griul­a­și din această gospodărie răsărit — terenul d­evr.­grăbesc cu recoltatul pc­ hind un covor verde de nimbului și cu insămin­ toată frumusețea. Peste tot în această gos­podărie se muncește c­i elan știut fiind că ici ce se face este pentru ei. In folosul tuturor colec­tiviștilor din gospodărie. Lîcă Dobraniș coresp. Dau­tor cu însămînțările La G.A.S. Gloduri, raionul Bacău, s-au luat măsuri din vreme ca însă­­mînțările de toamnă să se facă la timp și de bună calitate. Aici, sub conducerea și îndrumarea organizației de partid s-au­ luat o serie de măsuri. Astfel s-a ținut în cadrul brigăzii de tractoare o ședință de producție. Cu acest prilej s-a arătat importanța­ efec­tuării în termen a lucrărilor agricole de toamna și s-au împărțit sarcinile pe fiecare tractorist, pe tot timpul campaniei. Datorită acestei munci de organizare pînă în prezent la aceas­tă secție, s-au însămînțat cu grîu din cele 180 ha, 120 de ha. De asemenea, s-au însămînțat 10 ha cu secară. Pe suprafața însămînțată cu grîu și secară, s-au administrat 40 tone de în­grășăminte chimice și 40 tone îngră­­----------------­șăminte naturale. Tractoriștii Codreanu Mircea, Betărău Vasile etc., s-au situat fruntași în această campanie de toamnă. Din­ discuțiile purtate cu membrii brigăzii, am aflat că și tractoristul Argh­ir Gh., ar putea efectua lucrări de bună calitate însă, din cauză că nu lucrează destul de atent este pus uneori în situația să repete aceeași lu­crare. Membrii brigăzii au datoria să-l a­­jute pe­­ tovarășul lor, să-l facă să în­țeleagă și­ el că muncind cu mai­ multa atenție, nu nu­m­ai că­ va efectua lu­crări de bună calitate dar, va reuși să facă și economii de carburanți.: Vasile Pușcașu coresp. Știri de la gospodăria agricolă colectivă din Valea Hogii La arat și semănat Colectiviștii din gospodăria agricolă colectivă „Steaua roșie“ din satul Va­lea Hogii, comuna Lipova, raionul Ba­cău, îndrumați permanent de comite­tul comunal de partid, duc o muncă susținută pe ogoare la recoltări și în­­­sămînțări. Astfel, pînă în prezent ei au recol­tat întreaga suprafață de 100 ha pe care au avut-o însămînțată cu porumb, precum și 45 de ha pe care le-au avut însămîn­țate cu floarea-soarelui. Re­colta la porumb este de peste 2.000 kg boabe la ha. Au recoltat, de asemenea, 2 ha sfeclă furajeră ,butași. Paralel cu recoltatul, se efectuează însămînțările. Cu cele 5 tractoare din brigada a 13 a Hemeiuș, care sînt repartizate gospo­dăriei și cu cele 8 atelaje proprii se ară și se însămînțează din zori și pînă în noapte. Pînă în prezent, din suprafața de 150 ha planificată pentru grîu de toamnă, s-a însămînțat peste 125 ha cu grîu „Bulgaria 301“. Dintre colec­tiviștii care desfășoară o muncă, mai spornică la recoltat și însămînțat se numără: brigadierii Petru Păduraru și Gheorghe V. Vrînceanu, colectiviștii Neculai Vrînceanu, Gh­. Săndulache, Dumitru Răileanu, Alec. Anea, Ale­xandru , Pintilie, Elena Ghilașe, Elena Anea și alții. Dintre mecanizatori se evidențiază: Gh. Sofrone șeful brigăzii, Neculai Casapii, loan Iacob și alții. In grădina de zarzavat Printre alte sectoare de producție, gospodăria agricolă colectivă „Steaua roșie“ din satul Valea Hogii, comună Lipova, raionul Bacău, posedă și grădină de zarzavat în suprafață de 6 ,3 ha. Deși în suprafață mică, această grădină fiind cultivată cu toată aten­ția anul acesta ca, și în ceilalți ani, aduce însem­nate venituri colectiviști­lor, în afara de cantitățile de zarzava­turi primite de colectiviști la zile­­muncă. Grădina a fost cultivată cu: varză, ardei, pătlăgele și altele. Veni­turile realizate pînă în prezent, se ri­dică la peste 23.000 fei. Printre altele, mai este de valorificat din varza de toamnă de pe un grădină, hectar, 10.000 kg ceapă etc. Varza fiind de calitate bună și bine dezvoltată se e­­valuează la suma de peste 50.000 lei. Pe lângă grădina de zarzavat, co­lectiviștii au mai cultivat anul­­ acesta și o suprafață de 5 ha cartofi, care au contractat cu statul 7000 din kg cartofi. Recolta de cartofi se apreciază la peste 15.000 kg la hectar. Printre colectiviștii care au muncit mai cu rîvnă, atit la grădina de zarzavat,­ cit și la cartofi, se numără Păduraru Va­sile, responsabilul gradinei, Vasile V Scutani, Paraschiva Gh­.­­Păduraru și alții Se dezvoltă sectorul zootehnic . Colectiviștii din satul Valea Hogii, își dezvoltă din ce în ce mai mult și sectorul zootehnic. Astfel, ei posedă în prezent 231 oi mulgătoare și 100 mie­luțe, 30 vaci de lapte și 33 juninci, ur­­mînd ca anul viitor numărul vacilor de lapte să ajungă la 100, iar pînă în a­­nul 1965 la 151. Boi de muncă au 15, iar pînă în 1965 ,vor­ avea 30. Au de a­­­semenea 5 cai pentru tracțiune, 68­ porci dintre care 10 scroafe fătătoare.­­ Din acești porci au contractat cu sta­tul pînă în prezent 20. Venitul realizat din sectorul zooteh­nic a fost în anul 1959 de 64.000 lei iar în anul 1960 au realizat pînă în prezent peste 42.262 lei, afară de veni­tul ce-l vor avea de la porcii contrac­­tați, de" la laptele de vacă vîndut­e"c. Pentru hrana animalelor în timpul iernii, colectiviștii au adunat și recol­tat de pe 20 hectare finețe naturale, 25 hectare­ trifoi“ și lucerna, 7 hectare sfeclă furajeră, care au produs peste 20.000 kg sfeclă la hectar și au însilo­­zat 150 tone, porumb. Afară de coceni, paie etc. Pentru adăpostul animalelor au un grajd pentru vite, saivane pen­tru oi, cocină pentru porci, maternitate pentru scroafe fătătoare etc. Ei au mai construit de curind un grajd pen­tru 100­ de vaci și au planificate pen­tru viitor și alte­ construcții în vede­rea dezvoltării continue a sectorului zooteh­nic. Lazăr D. Popa coresp. La schela Zemeș OGXOOOCOCOCOQOCOeOCOCOCOCOCOOOOOCOCOQOOOGOQOGOC Pregătirile pentru iarnă sînt în tot una din problemele importante cu rezultate pozitive. Pînă în prezent lu­­tru Mincu și alții obțin­­ pe zi ce trece stau în atenția colectivelor noas­­trărite pentru pregătirile de iarnă succese frumoase atât în îndeplinirea dre este și terminarea la timp a au fost efectuate în proporție de sarcinilor de pian cit și în realizarea pregătirilor pentru lucrul în timpul peste 60 la sută. .­­ , de economii Ta ,prețul de­ cost aba­ternii. Printre lucrările mai axansate ,ce­­­cestor- lucr­ă›.­­Acordînd o atenție deosebită aces- s-au executat ,pînă în prezent, se. n­­ . Analizînd­ nivelul ,actual ,al­­ proga­­tei acțiuni, organizațiile de bază din . fără recondiționarea drumurilor ’ și ^rdor de iarnă în cadrul schelei Ze­­cadrul secțiilor schelei Zemeș, prin podurilor, izolarea..conductelor...de -a- Preș, observăm că față de. plan la­­exemplul personal al comuniștilor, dar, repararea digurilor-de.'protecție -clăt­ile se­­-află' în­tr-un -stadiu,,în ain­­au reușit să mobilizeze mapele de la rezervoare, revizia liniilor' ,elec­,.tai și cî.'în cadrul tuturor sectoare, salariați pentru terminarea la , timp - trice de forță și­­ lumină, repararea­­ lor s-a,­­muncit - cu­­ multă, însuflețire a pregătirilor de iarnă, și' izolarea hidranților de vlion-, și simț de­ răspundere’ pentru ' termi­" ' '­narea în bune condițiuni­­ și’­la timp In acest scop au fost­­ constituite e- , din etc, eh­ipe speciale care se ocupa zi de Neprecupețindu-și eforturile,­ mem-­a lucrărilor, zi de buna desfășurare a lupt arilor, brii echipelor conduse de­ tovarășii: ’ Abnegația cu care s-a muncit pînă Nicolae- Nistor, Mihai. Pîrjol, Dumi­­in prezent a dus la obținerea unor tru­eri deSun, Alexandru Ilieș, Dumi- Nicolaie Gălușcă coresp. ••vy - h t Una din frumoasele săli ale noii fi laturi de lină pieptănată de la Fabrica de postav din Buhuși este și secția ringuri. IN CLIȘEU: vedere generală a sec­­ției ringuri. Foto: C. Bursuc VS informăm de pe șantierele de la Onești Muncă spornică la Combinatul chimic Printre primele secții din culmi Combinatului chimic din Onești care au intrat anul trecut în funcțiune a fos­t și secția „anticorosiv“. Din primele zile ale intrării în funcțiune colectivul­ de muncitori de aici s-a angajat să obțină rezultate frumoase în producție. Astfel, lună de lună ei au depășit in­dicii de producție la lucrările anti­­acide. De pildă, pe luna septembrie a. c. au depășit planul la lucrările anti­­corosive cu circa 25 la sută făcînd tot­odată lucrări de izolații anticorosive cu cauciuc și faulit de bună calitate. In prezent colectivul de aici lucrează la izolarea conductelor tehnologice și a utilajelor de la secția „electroliză“, pentru pornirea părții a doua de celule la depozitul de acid sulfuric, clorură de var, clorură de aluminiu, clorură de metilen etc. Un aport deosebit este cel al echipei conduse de comunistul Gh. Rusu, care lucrează la izolații cu cauciuc. A­­ceastă echipă execută lucrări de bună calitate menținîndu-se mereu fruntașă în producție. Un­ alt fruntaș este și Ion Ungureanu, candidat de partid, care lu­­crează la izolarea conductelor și a al­tor piese cu faulit. „Lucrul de bună calitate și executat la timp contribuie la grăbirea ritmului de dare în funcțiune a obiectivelor" Constructorii și montorii de la grupul 4 de șantiere IM­ B. care lucrează la construcția mărețelor combinate de la Onești și la Rafinăria 10, dornici să traducă în fapte Hotăririle­ partidului, se întrec pentru a obține în producție rezultate din ce in ce mai bune. In munca lor, ei sunt animați de lozinca: „Lucrul de bună calitate și executat la timp contribuie la grăbirea ritmului de dare în funcțiune a obiectivelor“. Sub această lozincă își desfășoară ac­tivitatea brigăzile de producție ale tineretului de la grupul 4 de șantiere I.M.B. obținând rezultate dintre cele mai bune în producție. De exemplu, brigada de tineret condusă de Jurca Mircea, care lucrează la obiectivul „cocoarea întîrziată" de la Rafinăria nr. 10, se situează mereu printre frun­tași. Lucrările de construcții metalice pe care le execută această brigadă de tineret sunt de bună calitate. Aceasta brigadă și-a depășit planul de lucrări cu circa 35 la sută pe luna septembrie. Din brigadă au muncit bine tineri ca: Viorel Apostol, I. Necalu, Vasile But­escu și alții. De aseme­nea și brigada de tineret condusă de Ghiurch­i Ștefan, care lucrează la montajul cuptoarelor de la obiectivele „D 4“ și „V 6" ale combinatului de cauciuc sintetic obține rezultate meritorii. Această brigadă a depășit pla­nul de lucrări pe luna septembrie, cu 37 la sută. Datorită rezultatelor fru­moase pe care le obține, brigada s-a clasat pe locul 11 pe oraș, ca brigadă de producție fruntașă. In brigadă muncesc cu hărnicie tineri ca: Zodea, Constantin Popa, Nicolae Miloiu, Pandele Mierlici și alții. Constantin Bute (Din postul de corespondenți voluntari de la Onești) Petru in comuna Sascut-Sat Acțiuni patriotice în comuna Sascut-Sat, datorită mun­cii politice desfășurate de către orga­nizațiile de partid, tot mai mulți ce­tățeni participă la numeroasele acțiuni patriotice. Astfel, la construcția clădi­rii, care va adăposti motoarele nece­sare electrificării comunei, au parti­cipat peste 86 de cetățeni. Ei au trans­portat 300 m. c. balast, au săpat și amenajat peste 3.000 m. liniari de șanț. La această lucrare s-au efectuat pînă acum 300 zile-muncă patriotică. Cetățenii din Sascut-Sat au efec­tuat numeroase zile de muncă patrio­tica la întreținerea șoselelor comunale, famoase și naționale, precum și la canalizarea Siretului la punctul Ro­­goaza. Gh. Gorun core­sp. Angajamentele luate în cinstea Congresului sindicatelor, devin fapte In prezent, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile ra­ionului Tg. Neamț, duc lupta pentru traducerea în fapte a angajamente­lor luate la începutul lunii septem­brie a. c. în întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres al sindicatelor. Astfel, la întreprinderea forestieră Tg. Neamț angajamentul luat în cin­stea congresului a fost ca planul pro­ducției globale pe septembrie să fie depășit cu 2 la sută. Bilanțul făcut nu demult a scos în evidență că an­gajamentul a fost nu numai înde­plinit, dar și depășit. In loc de 1.200 m. c. lemn de fag pentru rulaj cu­ a fost angajamentul de a depăși pla­nul pe cele 9 luni, ei au realizat 2.506 m. c. La cherestea de fag an­gajamentul a fost depășit cu 395 m. c., iar la alte sortimente de ase­menea angajamentul a fost depășit. Muncitorii de la autobaza de trans­­port Tg. Neamț își respectă și ei cu­­vintul­­ dat. Planul pe cele 9 luni ale anului l-au depășit cu 792.521 tone km. Ei au economisit 32.000 litri ben­zină în loc de 20.000 litri cât a fost angajamentul. au Tractoriștii de la S.M.T. Tg. Neamț îndeplinit planul la producția globală în proporție de 111 la sută in loc de 105 cît s-au angajat. Acum harnicii­ tractoriști nu-și precupețesc eforturile pentru a încheia campania însămînțărilor de toamnă cu 5 zile înainte de termen. Gh. Apostol activist sindical Concert simfonic Sîmbătă seară va avea loc în sala Filarmonicii, concertul orchestrei sim­fonice băcăuane. Programul acestui concert, cuprinde: Vals-fantezie de Glinka, Concertul pentru vioară, și orchestră de Q G Nottară și Simfonia a^l-a — „Jupiter“ de Mozart. Concertul se va desfășura sub bă­­gheta dirijorului ieșean, G­heor­gh­e Vini­­tilă. Piesa solisti­că va fi interpretată de cunoscutul violonist­­­irgil Pop din București, întors de curînd din Uniu­nea Sovietică, unde­­ a concertat în mai multe orașe. J Deservirea populației. In centrul atenției meșteșugarilor din regiunea Min R­ecent, Consiliul Uniunii Re­gionale a Meșteșugărești Cooper­aticelor a analizat realizările obținute de meș­teșugarii cooperatori pri­vind buna deservire a populației. t­d Sub îndrumarea organelor de par­și de stat, cooperativele au luat măsuri pentru dezvoltarea și îmbu­nătățirea activității rețelei de deser­vire, organizîndu-se noi secții care să devină rentabile, puternice, cu un as­pect atrăgător. Ținînd seama de sarcina principală a cooperației meșteșugărești — execu­­tarea­ de prestațiuni de serviciu pen­tru populație — rentabilizarea coopera­tivelor și secțiilor a constituit o pro­blemă esențială, ceea ce face ca pla­nul la lucrări neindustriale pentru populație să se realizeze in fiecare lună. A existat de asemenea preocupare pentru organizarea de secții cu noi ac­tivități și dezvoltarea celor existente, ceea ce a făcut ca in ultima perioadă să se­­ deschidă 36 ateliere noi (repa­rații de instrumente muzicale, boian­­gerii, mecanică universală, cizmării, croitorii, lenjerii, frizerii etc.). In pre­zent lucrează în cele 540 ateliere de producție din întreaga regiune peste 3.500 de meșteșugari. La obținerea acestor rezultate coo­perativele au primit un sprijin prețios din partea comitetelor raionale și oră­șenești de partid, a organelor de stat, care au analizat activitatea cooperati­velor luînd o serie de măsuri in vede­rea îmbunătățirii activității de deser­vire a populației. O contribuție în­­­semnată la realizarea și depășirea sar­cinilor de plan au adus-o cooperativele „încălțămintea" — Roman, „Arta croi­torilor" — Bacău, „Unirea“ — Tg. Neamț, „Muncă și artă". — Bacău, care au urmărit permanent felul cum se muncește­­ pentru îmbunătățirea cali­tății­ produselor. Conducerile de cooperative au mobi­lizat masa de­­ cooperatori pentru re­ducerea cheltuielilor , de­ regie, pentru obținerea de­­ economii la consumurile specifice, pen­tru intensificarea­ controlu­lui asupra înregistrării comenzilor ceea ce a contribuit la sferirea­­ volumului pe date, de încasări, și­­ beneficii."Astfel, „a crea­ țel de i cerea internă in rate lunare. Nu in aceeași măsură se ocupă de această problemă cooperativa „îmbrăcămin­tea" — Piatra­­ Neamț care nu totdea­una execută covoare de bună cali­tate. Numeroase exemple și fapte conclu­dente, dovedesc că acolo unde se asi­gură o îndrumare și un control cores­punzător asupra fiecărei secții și s-a a­­sigur­at urmărirea și aplicarea celor mai eficace măsu­ri, s-au obținut cele m­ai bune rezultate. "Analiza făcută de Consiliul Uniunii Regionale a Cooperativelor­­ Meșteșu­gărești a scos in relief o serie de lip­suri in activitatea tutor cooperative care nu au muncit suficient pentru a se obține cele mai bune rezultate in rea­lizarea sarcinilor de­­ plan. Așa, de pildă, cooperativele „Deservirea" — Piatra Neamț, „Progresul" — Bacău, „Munca invalizilor“ — Bacău, „Unirea meșteșugarilor" — Buhuși nu acordă a­­tenția cuvenită bunei deserviri a popu­lației. Tov. Vin­gier Beniamin, președintele cooperativei „Progresul" din orașul Ba­cău, a arătat de exemplu că în cadrul unor secții s-au executat lucrări de proastă calitate, iar termenele pentru executarea comenzilor nu au fost res­ De asemenea in cadrul șe din­­consiliu au fost scoase in relief cu­ rentabilitatea cooperativelor și a o serie de lipsuri privind­ deservirea centrelor­ de deservire, existind a mai populației la întreținerea aparatelor de bună­ aprovizionare a. Unităților cu ma­ radio și televiziune. Cooperativele serialele necesare. In­­ urma măsurilor ce au fost luate s-a reușit ca majori­tatea secțiilor să devină­­ rentabile și să-și îmbunătățească substanțial situa­ția economico-finan­ciară. Cu privire la dezvoltarea produselor de artizanat, cooperativa „Unirea", Tg. Neamț a acordat­ atenție dezvoltării acestei­ producții, executînd lucru de bună calitate, dezvoltind producția de covoare pentru­­ export i și ‘ pentru desta­ • „Prestarea" — Roman și „Arta mește­șugarilor". ■— Comănești nu deservesc in bune condiții populația și‘­nu asi­gură materialele necesare acestor apa­rate ceea ce face să existe multe re­clamații. Tovarășul N. Paraschiv, președinte al U.R.C.M. Bacău a arătat în cuvin­­­tul lui unele sarcini care trebuie să­­ sica­ți, centrul atenției meșteșugarilor din regiunea­ noastră. Așa, de­ pildă, trebuie intensificată munca , pentru în­treținerea motocicletelor, motoretelor, motorașelor­ de bicicletă, ceasornicelor pentru a contribui la­­ dezvoltarea co­operativelor. Introducerea carnetului de evidență la toate elitrele va con­tribui la realizarea de economii, la asi­­gu­rarea rentabilității și la creșterea be­neficiului. In acest scop să se lanseze lozinca „Fiecare centru — o unitate rentabilă" care să fie tradusă in viață de toate cooperativele. Valorificarea rezervelor­ interne va duce la rentabili­­tat­ea tuturor cerirelor. Tov. Nicolae Paraschiv a arătat in continuare necesitatea organizării cu regularitate a consfătuirilor de producție, unde maiștrii responsabili de secții să prezinte referate, care să scoată în re­­­lief cele mai bune metode de muncă. Planul de măsuri organizatorice și tehnice întocmit în urma dezbaterilor din cadrul consfătuirii a cuprins o­­biective precise și în vederea intensifi­cării muncii cultural-educative in spri­jinul producției. Trebuie înlăturată sub­aprecierea de care dă dovadă in acti­vitatea culturală cooperativele „Dru­mul nostru"-Adjud, „Munca"-Tg. Ocna, care nu consideră necesară organiza­rea comisiilor culturale, a biblioteci­lor mobile, a recenziilor, a conferințe­lor, a brigăzii artistice de agitație, care să contribuie la realizarea sarcinilor de plan, la asigurarea disciplinei in muncă. Tov. Blanaru Fred, care a luat cu­­vântul din partea Comitetului regional de partid, a arătat in încheierea con­sfătuirii că interesele masei de coope­ratori se împletesc cu interesele în­tregului popor. Cooperatorii trebuie să depună toate eforturile și priceperea pentru a executa lucrări de bună ca­lit­ate. Trebuie folosite cu pricepere cele mai indicate și potrivite căi pen­tru rentabilizarea tuturor secțiilor. In centrul atenției tuturor meșteșugarilor trebuie să stea buna deservire a popu­lației, sarcină izvorîtă din directivele celui­ de-al 111-lea Congres al P.M.R. N. Cristescu I A i

Next