Steagul Roşu, iulie 1961 (Anul 16, nr. 2620-2645)
1961-07-22 / nr. 2638
Pag1. 5-t în cluburile sindicatelor Să se desfășoare o susținută muncă politică cu filmul Există la unii directori de cluburi părerea că la cinematografele sindicatelor singurul lucru care trebuie făcut este să se încaseze banii cu bilete, să se ruleze filmul și atît. Această părere nu-i, desigur, declarată direct. Ea rezultă însă din activitatea ce s-a desfășurat oină de curînd la unele cinematografe ale cluburilor. Iată cîteva fante concrete: In clubul „1 Mai“ din Comănești nu întotdeauna este asigurată o largă participare a publicului la spectacolele cinematografice. De unde vine această stare de lucruri ? De la faptul că la clubul „1 Mai“ din Comănești, sala de cinematograf nu-i folosită așa cum se cuvine, pentru că nu întotdeauna sunt cerute cele mai reprezentative opere cinematografice, pentru că în legătură cu „repertoriul“ cinematografului nu se face o largă consultare a opiniei publice româneștene, pentru că aici nu se organizează cicluri de filme, festivaluri, simpozioane etc., etc., etc. Pentru că la clubul „1 Mai“ nu se desfășoară o susținută muncă politică cu filmul, muncă ce ar fi în măsură să creeze un public apropiat clubului, care să vină la club, nu doar la cinematograf — așa cum se întîmpla în mare parte pină de curînd. La clubul „1 Mai“ din Comănești, la „Steaua roșie“ din Bacău, la cluburile din Asău, Zemeș, din Lucăcești, din Moinești, la Săvinești, ca și la alte cluburi, cinematografele, pînă acum n-au fost folosite pentru o temeinică muncă politică cu filmul. Cu același cîștig din punct de vedere al înțelegerii filmului merg și constructorii oneșteni la cinematograful din centrul orașului ca și la cinematograful clubului „Constructorul", clubul neîndeplinindu-și menirea în domeniul activității cu filmul. Este necesar ca pe lângă toate cluburile dotate cu aparate de proiecție cinematografică să fie organizate cercuri de prieteni ai filmului care să ajute efectiv conducerile cluburilor în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le au în această direcție. Activitatea cinematografică la cluburi, ca și celelalte activități trebuie să fie riguros planificată și ea să cuprindă nu numai prevederea proiecției unui film sau a altuia, la o dată sau alta, ci să prevadă organizarea de prezentări regulate a premierelor cinematografice, recenzii, simpozioane, convorbiri la masa rotundă despre filmul care se prezintă, festivaluri de filme, cicluri de filme pentru copii, pentru tineret, pentru femei, sau cicluri de filme pe anumite teme. Cluburile să solicite studiourilor cinematografice din București să trimită pentru spectacolele de gală cu noile noastre filme, artiști, regizori sau colaboratori științifici și tehnici, care să împărtășească spectatorilor din munca lor creatoare. Mult interes ar prezenta pentru public, spre exemplu, o convorbire cu un scriitor care a realizat scenariul unui film după o carte a sa. In munca politică cu filmul un loc de seamă trebuie să-l ocupe stațiile de radioficare și radioamplificare ale orașelor, șantierelor și chiar cele ale sălilor de spectacole ale cluburilor.Considerăm că destul de slab se ocupă conducerile cluburilor și de popularizarea filmelor. Un exemplu : Clubul din Asău popularizează filmul doar prin patru panouri la care se anunță ce rulează în săptămîna respectivă. Chiar și numai cu această „popularizare“ clubul și-a îndeplinit planul financiar. Cum ar fi stat lucrurile dacă s-ar fi făcut o largă propagandă a filmului ? E lesne de înțeles. In rîndul întîi cîștigul din punct de vedere educativ ar fi fost înzecit, iar în al doilea rînd planul ar fi putut fi depășit. Un alt exemplu: La clubul „1 Mai“ din Comănești filmele documentare de lunea se popularizează așa pe cîteva panouri răzlețe, se prind cîteva afișe cu următorul conținut: „Azi — filme documentare!“. Comentariile sînt de prisos. Considerăm nimerit să amintim aici că s-ar putea lua o măsură eficientă ca și întreprinderea regională cinematografică să contribuie la asigurarea pentru cluburile întreprinderilor a unor cît mai interesante materiale documentare despre filme. Aceasta ar înlesni mult activitatea de popularizare a producțiilor cinematografice. Consiliul regional al sindicatelor va trebui de asemenea să dea indicația ca din nici o bibliotecă a cluburilor să nu lipsească revistele de specialitate, care apar la noi și în țările prietene, acestea putînd fi deosebit de utile popularizării filmelor. i In regiunea Bacau sunt asigurate asemenea condiții materiale pentru cluburile din principalele centre muncitorești, încît să se poată desfășura o temeinică muncă politică cu filmul. Este de datoria organelor de partid locale și a comitetelor sindicatelor să îndrume și să controleze în așa fel activitatea cluburilor, incit acestea să răspundă deplin sarcinilor pe care le au de a contribui și cu ajutorul filmului la educarea socialistă a oamenilor muncii. C. Potinga NOUTATI EDITORIALE I. AGIRBICEAND: Faraonii — povestire. Prefață de Georgeta Horodincă. Ed. pentru literatură Q. GOȘBUG: Nunta Zamfirei și alte poezii. Prefață de G. Mohanu. Ed. pentru literatură ANTON PANN: Fabule și istorioare. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. Prefață de Paul Gornea („Biblioteca pentru toți“) nr. 77. Ed. pentru literatură HONORE DE BALZAG. Opere — vol. VII. In rominește de B. Theodor. Note de Theodosia Ibachimescu („Glaficii literaturii universale“). Ed. pentru literatură universală tt6e.miLrprieteniei tu QiÍ&.&.&. Timp de 12 zile, 350 de medici, ingineri, profesori universitari, oameni de artă, ziariști și tehnicieni, participanți la excursia organizată de A.R.L.U.S. cu Trenul Prieteniei, au vizitat la Kiev, Leningrad, Moscova, locuri legate de glorioasa istorie a poporului sovietic, au luat contact nemijlocit cu realitatea nouă sovietică, au făcut un larg schimb de experiență cu oamenii care primii în lume au construit societatea socialistă și care făuresc astăzi comunismul. De la Ungheni și pină la Moscova, la intilnirile de la Kiev și Leningrad, pretutindeni oamenii sovietici i-au primit pe români ca pe niște adevărați frați. Cuvintele de apreciere adresate țării noastre, rostite cu alta căldură de vechi bolșevici ca Elisabeta Grigorievna Kovalenko, de artistul emerit al R.S.F.S.R. A. Alexandrovici Van, de Olgalexandrovna Podolskaia, profesoară din Kiev, și de abia alții, dansurile și cîntecele românești prezentate in cinstea grupului nostru și atitudinea plină de ospitalitate a personalului din magazine, hoteluri, a oamenilor de pe stradă, totul ne-a făcut să ne simțim în U.R.S.S. ca niște oaspeți bineveniți. Nu mai puțin de o zi nu poți căpăta decât o imagine incompletă despre Kiev. al treilea oraș al Uniunii Sovietice cu cei 1.200.000 de locuitori ai săi. Capitala Ucrainei, oraș vechi de 1000 de ani care se întinde pe 76.000 de hectare pe malul drept al Niprului, oferă imaginea unui oraș al construcțiilor și grădinilor. Krosciaticul — principala arteră a Kievului — cu lățimea sa impresionantă, cu clădirile sale între 7 și 14 etaje, toate înălțate după război, imprimă linia acestui oraș. La Kiev noul se vede pretutindeni. El este marcat in primul rînd de puzderia de macarale care înconjoară orașul ca o adevărată centură. Vizităm orașul însoțiți de Katerina Vilovskaia, tînăra colaboratoare a ziarului „Kievskaia Pravda“. Trecem pe frumosul pod de pe Nipru, construit recent și care poartă numele vestitului om de știință sovietic Boris Paton. Zeci de mii de oameni au luat cu asalt plajele in această minunată zi de vară, zeci de mici vase străbat fluviul in lung și în lat. De partea cealaltă a podului se întinde cartierul Rusanovski. Aci, pînă de curînd STEAGUL ROȘU to**)*»**'- ' Wz ■ [UNK] ' :Am * 'Six- V <̇ Pe urmele materialelor publicate Măsuri menite să ducă la îmbunătățirea muncii culturale pe șantierele de la Onești In ziarul „Steagul roșu“ nr. 2610 a apărut un articol intitulat: „La grupul 4 Onești al întreprinderii de montaj București, activitatea culturală e încă în fașă“. Autorul articolului, printre altele, critica faptul că la grupul 4 monta] Onești, in ciuda stăruințelor și eforturilor depuse de biroul organizației de partid pentru a scoate din impas munca culturală din acest șantier pină la apariția articolului nu se făcuseră progrese prea mari. In acest loc de o muncă nu se desfășura activitate culturală fructuoasă. In fața acestor stări de lucruri — se scria în articol — se impune ca ritmul cu care se lucrează neutru reactivizarea muncii culturale să fie mai accelerat. Sarcina organizației de partid — arăta materialul critic — este aceea de a îndruma și controla permanent ca membrii comisiei culturale, a comitetului sindical de secție să lucreze conform unui plan de muncă concret. Biroul organizației de partid de la grupul 4 Onești ar trebuie să urmărească cu mai multă eficacitate felul cum sa desfășoară munca culturală pe acest șantier. In urma materialului publicat in ziar, Consiliul local al sindicatelor din Onești analizând conținutul materialului, a luat măsuri de îmbunătățire a muncii, trimițându-ne următorul răspuns: „Cele sezisate de ziar sunt juste. Pentru remedierea lipsurilor semnalate am luat măsuri care să ducă la îmbunătățirea substanțială a activității cultural-artistice. In cadrul comitetului sindicatului pe complex, de care aparține și grupul Onești al I.M.B., s-a întocmit un plan ce cuprinde măsuri concrete privind felul cum se va desfășura activitatea culturală în întreg complexul de șantiere (la sălile de cultură și la clubul „Constructorul"). Acest plan va fi urmărit în fiecare zi de consiliul de conducere al clubului și de comitetul sindicatului. In funcția de director al clubului a fost numit tovarășul Ion Creangă, care are experiență și este un bun activist pe linie culturală. De asemenea, tovarășul bibliotecar șef Eugen Georgescu și-a întocmit un plan de acțiune menit să îndrume și să controleze pe viitor mai bine munca bibliotecarilor de la toate sălile de cultură. Totodată s-au luat măsuri de completare a jocurilor de șah și remy și se va urmări ca aceste materiale să fie folosite și păstrate numai în cadrul clubului pentru a nu se înstrăina și chiar pierde“. De In atenția noastră — spune în răspunsul dat ziarului — va sta pe viitor traducerea in viață a sarcinilor trasate de comitetul orășenesc de partid Onești. Consiliul local al sindicatelor Onești asigură că prin măsurile luate, sub îndrumarea și controlul organelor de partid, cel al comitetul sindicomplexului de șantiere va reuși să îndrume mai bine activitatea culturală în șantierele oneștene. C. Stoicescu Cartea la ariile de treier Pe arii, acolo unde în aceste zile se dă marea bătălie a recoltării, oamenii sunt bucuroși să răsfoiască o carte într-o clipă de răgaz. Bibliotecile comunale le vin în ajutor prin organizarea de standuri. Biblioteca raională din Piatra Neamț a organizat din vreme un instructaj în această privință recomandînd popularizarea cărții in vederea mobilizării sătenilor la recoltat, amenajarea de biblioteci volante la arii, panouri cu cărți nou apărute, popularizarea cititorilor fruntași și a recoltelor bogate obținute la hectar pe baza aplicării agrotehnicii înaintate. In comunele Dobreni, Dochia, Dragomirești au fost deja înființate biblioteci volante și au avut loc unele manifestări cu cartea la aici. Recenziile cărților „Drum deschis“ de Șerban Nedelcu și „Destin“ de Aurel Mihale, discuții pe marginea cărții „Porumbul siloz — problemă de bază a creșterii animalelor“ urmează a avea loc în mai multe sate. — 2 — erau doar mlaștini. Acum ele au fost asanate și pe malul Niprului se construiește un puternic sistem de irigație care va alimenta cu apă cele 20 de colhozuri din imediata apropiere a orașului, care-l aprovizionează cu produse alimentare. Vizităm find pe rînd noile cartiere ale orașului Darnița, Zavasko, în total șase noi cartiere care alcătuiesc noua centură a Kievului. Pretutindeni se construiește numai din panouri prefabricate din cărămidă aparentă. Numai anul acesta se vor ridica în Kiev locuințe insumînd 770.000 m.p., iar în septenal 5.300.000 mp. Totul vorbește despre preocuparea constructorilor de a lucra ieftin și repede. Decorația exterioară în stil ucrainean realizată în plăci de faianță colorată este totodată tradițională și modernă, nu exagerat de scumpă și totuși foarte atrăgătoare. De altfel este evident că ideea simplificării podoabelor exterioare cîștigă teren, ceea ce nu poate decit place ochiului, la fel ca și grija pentru integrarea armonioasă a construcțiilor in peisaj. Este adevărat că constructorii Kievului sunt avantajați de pitorescul văii Niprului. Kievul merită pe deplin epitetul de „oraș al grădinilor" pentru toate spațiile sale verzi care acoperă aproape jumătate din întreaga suprafață a orașului,fiecărui locuitor ii revine 15 m.p. de spațiu verde, iar la sfîrșitul septenalului ti va reveni 30 m. p.f. De-a lungul Niprului se întind 20 de km de grădini. Întregul oraș este așezat pe 7 coline astfel încît revezi mereu din diferite unghiuri și de la diferite înălțimi locurile pe unde ai trecut. De pe colina lui Vladimir, situată în apropierea Niprului, se deschide perspectiva întregului oraș. In diferite cartiere ale Kievului au apărut In ultimii doi ani clădiri impozante pa care strălucește litera M. Sînt noile stații ale Metroului. îmbrăcate in interior în faianță colorată stațiile sînt de o eleganță sobră. Peste Nipru se construiește acum un nou pod care va lega cele două maluri ale orașului și cu ajutorul Metroului. Pe Kresciatik se lucrează de zor la finisarea unor noi restaurante și cafenele, se deschid magazine alimentare etc. Vizitatorii Kievului au posibilitatea să cunoască istoria orașului și a Ucrainei din Muzeul de istorie al orașului. Iar istoria se poate descifra și pe străzile orașului în minunatele sale monumente de artă și cultură. Iată universitatea cu zidurile ei cărămizii care poartă numele lui Taras Șevcenko și unde astăzi 12.000 de studenți învață în cele 12 facultăți, clădirea Sovietului Suprem al R.S.S. Ucrainene, instalată in palatul unde a locuit pe vremuri Suvorov. Pledind cu o caldă expresivitate artistică pentru consolidarea gospodăriei agricole colective, prezentînd actualitatea, interpreții brigăzii artistice de agitație a căminului cultural din Negrești, raionul Piatra Neamț, au fost răsplătiți cu vii și îndelungi aplauze de numeroși țărani muncitori în repetate rînduri și de către cei prezenți în sala Teatrului de Stat din Bacău la faza interregională a celui de-al VI-lea concurs al formațiilor artistice de amatori. Capitala Ucrainei sovietice are însă și monumente ale istoriei recente care evocă lupta împotriva barbariei fasciste. Obeliscul de 30 de metri închinat memoriei ostașului necunoscut, în mijlocul parcului pe ale cărei alei sînt înșirate plăcile de marmoră cu numele eroilor, monumentul generalului Vatutin, sunt scumpe locuitorilor Kievului care au înfruntat cu atîta curaj ocupația hitleristă. Ele sunt parcă o continuare a monumentului înălțat în cinstea muncitorilor de la Uzina „Arsenal", care cu patru decenii în urmă, au luptat neînfricați pentru puterea sovietică. Am vizitat Kievul în zilele cînd acest oraș erou fusese decorat pentru a doua oară de Ordinul Lenin. Această înaltă distincție marca recunoașterea meritelor sale în lupta împotriva fascismului ca și in construirea socialismului și comunismului în Uniunea Sovietică. Locuitorii Kievului vorbesc cu mândrie despre contribuția lor la construirea comunismului. Mașinile agricole și motocicletele, fabricile producătoare de unelte și bunuri de larg consum, au făcut vestit Kievul și dincolo de hotarele Uniunii Sovietice. Nu trebuie uitat însă că Ucraina continuă să fie, chiar și după marele succes al valorificării pământurilor înțelenite, unul din principalele grînuri ale Uniunii Sovietice. Pavilioanele agricole de la expoziția Republicii Ucrainene din Kiev, pe care grupul nostru a vizitat-o, constituie o școală a experienței înaintate în agricultură. La Kiev pulsează o intensă viață culturală. Șapte teatre, printre care se numără în mod deosebit cel de operă și balet, 800 de biblioteci, confirmă setea de cultură a locuitorilor Ucrainei sovietice. Studioul de filme „Dovcenko“, creat anii puterii sovietice, realizează valoroase filme, bucurat de un mare succes în țara noastră. E simbătă după-amiază. Privim ce se întîmplă în magazine și pe stradă: se cumpără cărți și cutii cu torturi, vin de Crimeea și jucării, bilete de operă și cinematograf. Pe Kresciatik, un „Zim" decapotabil duce un mic și o mireasă spre ofițerul stării civile. S-a înserat. Rochii elegante, costume de seară, oameni grăbiți să nu întîrzie la un spectacol, alții care se plimbă prin nesfîrșitele grădini ale Kievului. Ne-am despărțit cu regret de acest vechi oraș, din nou atît de tânăr. In somptuoasa gară a orașului, Trenul Prieteniei ne aștepta să ne ducă mai departe spre Leningrad și Moscova. Felicia Antip I. Manea nu sau Nr. 2.638 /4.1171 Izvor nesecat de Dintotdeauna lucrările de artă populară au fost apreciate și intr ägite de cei mulți. Acest fapt îl constați și dacă vizitezi in aceste zile expoziția de artă populară organizată de Casa regională a creației populare. Vizitatorii, muncitori și elevi, țărani și gospodine, tineri și bătrâni se perindă prin fața exponatelor și privesc cu respec rodul migalei unor mâini pricepute din regiunea noastră. De cum intri îți atrage atenția sculptată într-o veridică mișcare de dăruire, figura utecistului Vasile Roaită. Autorul ei, Gheorghiță Gheorghe, un talentat sculptor în lemn din Tg. Neamț, a primit premiul I la recentul concurs pe plan regional. In ceramici remarcăm vasele cu modele decupate, realizate de Tareda Georgeta, Papadopol Alexandru și prof. Iacob Constanța. Peretele din stingă înfățișează prin numeroase tablouri viața nouă, clocotitoare a regiunii noastre. Vedem tablouri cu tematică actuală: „Blocuri în construcție", „Șantier“, „Centrul nou al Bacăului". Iacob Gheorghe, muncitor la întreprinderea „Muncitorul liber", semnează mai multe din tablourile expuse, iar strungarul Bătrânu Eugen, prezintă diferite studii în ghips ~~ detaliu — și o rachetă, din material plastic, îndreptată spre Cosmos. Despre fabrica de teten de la Săvinești, despre șantierul din Roznov și alte diferite șantiere ne vorbește prin intermediul penelului profesorul Vrancearul. Nenumărate exponate sînt mărturie a imenselor posibilități de îmbinare între frumos și util. Intîlnești o horn de flăcăi și fete ale căror costume iți încîntă ochiul. Pe albul imaculat al pinzei, harnicele creatoare din cercul de artă populara de la G.A.S. Secueni, raionul Roman, au brodat roșul macilor din poienile însorite. Cu o mare grijă și migală, Elena Sârbu a lucrat portretul primului cosmonaut, Iuri Gagarin. Numai in primele trei zile, expoziția a fost admirată de peste șapte mii de oameni ai muncii din oraș și din regiune. In caietul de impresii s-au așternut păreri ale multor vizitatori, printre care și cea a unui grup de elevi ai școlii serale din Sighișoara. Aceștia și-au manifestat profunda admirație pentru arta populară, pentru măiestria creatorilor băcăuani. Sidonia Grunov Cu talent și migală Din inițiativa U.R.G.M. Bacău s-a deschis în orașul Piatra Neamț o expoziție cu vînzare cuprinzînd obiecte de artă populară realizate de maiștri din raioanele Piatra Neamț, Buhuși, Bacău, Tg. Neamț și din alte localități din regiunea noastră. Mult admirate sînt maramele de diferite culori, fustele și cămășile împodobite cu srmoase cusături nationale Privindu-le te gîndești la răbdarea , talentul celor ce au stat aplecați ceasur întregi deasupra acestor obiecte, lucrîndu-le. Se remarcă, de asemenea, costumele naționale, săculețele de merinde confecționate de maiștri din Tg. Neamț. Realizatorii din raioanele Piatra Neamț și Bacău au trimis la expoziție minimate covoare și carpete. Dintre obiectele lucrate în lemn, rețin atenția butoiașe de vin — semn al bogăției viticole a țării noastre — și moment din dansul „Perinița“. Obiectele ceramice sînt la fel de reușite — vaze de flori și farfurii etc. Nu mai puțin interes stîrnesc împletiturile unele lucrate din piele, altele din paie cum ar fi: cordoane, port vizite, curele de ceas, pălării, sandale. insif Bereitstein Cin find bucuria vremurilor noastre Cînd jaloanelor topometrilor au început să se ia locul fundațiile de beton, odată cu zidurile de cărămidă și stîlpii de beton armat ai Uzinelor de fibre sintetice și Combinatului de îngrășăminte azotoase din Roznov, din Complexul de lucrări din Săvinești, au început să crească și mugurii unei activități noi: activitatea artistică. Era în anul 1958. In jurul clubului central al șantierului, constructorii, chimiștii, montorii, instalatorii, au pus bazele primei formații artistice de amatori din șantier. începutul a fost destul de greu, au fost și multe căutări și unele greșeli, dar sprijinul Comitetulu de partid al Complexului de lucrări Săvinești—Roznov și îndrumările instructorilor Consiliului sindical regional Bacău, s-au făcut simțite și, activitatea artistică a căpătat orientarea potrivită. Astfel s-a aiurs ca în faza raională orășenească a celui de-al V-lea concurs al artiștilor amatori — în 1959 — săvineștenii să fie prezenți în concurs cu cinci brigăzi artistice de agitație, dintre care brigada artistică a comitetului sindicatului pe complex s-a clasat pe primul loc. A urmat apoi o perioadă de muncă mai intensă și de emoții mai mari și, în faza regională, brigada noastră a fost promovată pentru faza republicană a concursului. Astfel în august 1959, textilistele Aurica și Elena Moscu, Veronica Sandu, Tasica Toni, Profira Juncu, operatorul chimist Gheorghe Sandu, maistrul Ion Munteanu, strungarul Anton Antal, fierarul-betonist Ioan Costin, instructorul cultural Dumitru Neacșu și tehnicianul Mircea Almășel, sub conducerea muzicală și artistică a instructorului Sile Neniță, au cîntat pe scenele bucureștene munca săvineștenilor, prima șarjă de fibre sintetice romînești, elanul constructorilor și chimiștilor din noua cetate a chimiei. Brigada artistică de agitație a Complexului de lucrări de la Săvinești— Roznov, s-a întors de la faza republicană a celui de-al V-lea concurs cu premiul II pe țară și cu titlul de „Formație artistică fruntașă pe țară“. Succesul obținut a dat un nou imbold tinerilor artiști amatori. Nu trece o lună fără ca brigada să nu prezinte programe noi. Succesele obținute de brigada artistică a clubului central a stimulat și pe alți artiști amatori. Pe lingă formațiile existente s-au mai înființat brigăzi la C.I.A.R., I.S.S. și I.M.B. in mai 1960, brigada clubului central se scindează în două formații: brigada Uzinei de tire și fibre sintetice „Reton-Bolan“ și brigada artistică de agitație a Complexului de lucrări Săvinești—Roznov. Alături de artiștii amatori mai vechi, s-au ridicat și alții noi, astfel că în concursul al VI-lea, Săvineștiul a fost reprezentat de la început de două brigăzi puternice: brigada reloriștilor și brigada complexului. Sub îndrumarea atentă și părintească a comitetului de partid și a comitetului sindical, brigada artistică de agitație a Complexului de lucrări Săvinești, se clasează pe locul I la faza interîntreprinderi cu programul „Hai la vot“, program cu care a dat în timpul campaniei electorale circa 20 spectacole în orașele și satele din raionul Piatra Neamț. Numele muncitorilor Enuța Pivniceru, Eugenia Badea, al inginerului Ionescu Mihai Longhin (interpreți în brigadă) încep să fie cunoscute de tot mai mulți oameni ai muncii din orașul și raionul nostru. Pentru faza orășenească a concursului, colectivul de creație al brigăzii, cu sprijinul cercului literar „Ion Creangă“ din Săvinești, scrie programul „Săvinești, drag Săvinești“. In versuri avîntate și pe muzica originală, compusă de Sile Neniță, membrii brigăzii cîntă mîndria de a munci în Săvinești, în cetatea chimiei de pe Bistrița. Rînd pe rînd spectatorilor le erau prezentate realizările oamenilor muncii din Săvineștiul drag. ★ Alături de Uzina de fibre sintetice crește Combinatul de îngrășăminte azotoase. Și cîntecul zidarului exprimă bucuria de a construi viitorul țării noastre dragi. Numele fruntașilor în producție Birsan Eugen de la I.M.B., a electricianului Burciu de la I.I.B., al dulgherului Garol Covaci, al fierarului betonist Ioan Drăgoi, al inginerului și comunistului Aurel Mușat, metodele de muncă folosite de ei, sînt popularizate prin cuplete și scenete. Brigada se ocupă și de îndreptarea unor oameni cu mentalități învechite. Comportarea brigăzii la faza orășenească — fază în care se remarcă noi interpreți ca: muncitorul Ioan Șerban, tehniciană Mioara Liteanu, inginerii Valentin Pușteria și Ioanovici Teodor, i-a adus brigăzii locul I. A urmat o perioadă de pregătire mai intensă. In faza regională brigada artistică a complexului trebuia să întîlnească cele mai puternice formații din regiune, iar una din cele mai puternice era și brigada Uzinei de fire și fibre sintetice. Faza regională a celui de-al VI-lea concurs se desfășoară în preajma zilei de 8 mai, la aniversarea a 40 de ani de la înființarea partidului. Brigadă artistică de agitație a comitetului sindical complex se prezintă în concurs cu un program nou, închinat marii sărbători a poporului nostru muncitor. Programul intitulat „Cîntăm bucuria vremurilor noastre“ era un imn de slavă închinat partidului nostru drag. Interpretarea entuziastului colectiv al brigăzii a făcut ca miile de spectatori să aplaude îndelung mesajul adus făuritorului vieții noastre noi. Faza regională a adus o nouă satisfacție entuziastului colectiv săvine ște aruîj locul I pe regiune și promovarea pentru a participa la finala republicană. După faza regională, brigada a prezentat o serie de spectacole pentru oamenii muncii din Onești, Slănic-Moldova, Bacău, Piatra Neamț, Bicaz, Rozanov, Bisericani, Buhuși, Podoleni, Săvînești, ajungînd astfel ca de la 1 ianuarie și pînă la 30 iunie a. c. să aibă un număr de 45 spectacole prezentate , fata a peste ÎS.000 spectatori. In prezent, în timp ce se dau spectacolele cu noul program „Cîntați din noi“ — brigada se pregătește pentru finala pe țară a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori. Fiind îndrumată în permanență de Comitetul de partid al Complexului de lucrări Săvinești și de comitetul sindical complex, brigada artistică de agitație va reprezenta cu cinste în finală pe oamenii muncii din cetatea chimiei de pe Bistrița și, împreună cu celelalte formații clasate pe locul 1 la faza regională, pe oamenii muncii din regiunea Bacău. Mihai Iordache tehnician Ion Onea operator chimist" Voia bună"a constituit — prin munca insutlelită — un indice către cîntec și pentru membrii formației corale a căminului cultural din comuna Prăjești, raionul Bacău. Cîntecul lor, prin conținut și pasiune interpretativă, își aduce o bună contribuție la educația socialistă a maselor de țărani muncitori din comună.