Steagul Roşu, iulie 1961 (Anul 16, nr. 2620-2645)

1961-07-22 / nr. 2638

Pag1. 5-t în cluburile sindicatelor Să se desfășoare o susținută muncă politică cu filmul Există la unii directori de cluburi părerea că la cinematografele sindica­telor singurul lucru care trebuie fă­cut este să se încaseze banii cu bilete, să se ruleze filmul și atît. Această pă­rere nu-i, desigur, declarată direct. Ea rezultă însă din activitatea ce s-a desfășurat oină de curînd la unele ci­nematografe ale cluburilor. Iată cîteva fante concrete: In clubul­ „1 Mai“ din Comănești nu întotdeauna este asigurată o largă participare a publicului la spectaco­lele cinematografice. De unde vine această stare de lu­cruri ? De la faptul că la clu­bul „1 Mai“ din Comănești, sala de cinematograf nu-i folosită așa cum se cuvine, pentru că nu întotdeauna sunt cerute cele mai reprezentative o­­pere cinematografice, pentru că în le­gătură cu „repertoriul“ cinematogra­fului nu se face o largă consultare a opiniei publice româneștene, pentru că aici nu se organizează cicluri de filme, festivaluri, simpozioane etc., etc., etc. Pentru că la clubul „1 Mai“ nu se des­fășoară o susținută muncă politică cu filmul, muncă ce ar fi în măsură să creeze un public apropiat clubului, care să vină la club, nu doar la cinema­tograf — așa cum se întîmpla în mare parte pină de curînd. La clubul „1 Mai“ din Comănești, la „Steaua roșie“ din Bacău, la clu­burile din Asău, Zemeș, din Lucă­­cești, din Moinești, la Săvinești, ca și la alte cluburi, cinematografele, pînă acum n-au fost folosite pentru o te­meinică muncă politică cu filmul. Cu același cîștig din punct de vedere al înțelegerii filmului merg și con­structorii oneșteni la cinematograful din centrul orașului ca și la cinemato­graful clubului „Constructorul", clubul neîndeplinindu-și menirea în domeniul activității cu filmul. Este necesar ca pe lângă toate clu­burile dotate cu aparate de proiecție cinematografică să fie organizate cercuri de prieteni ai filmului care să ajute efectiv conducerile cluburilor în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le au în această direcție. Activitatea cinematografică la clu­buri, ca și celelalte activități trebuie să fie riguros planificată și ea să cu­prindă nu numai prevederea proiecției unui film sau a altuia, la o dată sau alta, ci să prevadă organizarea de prezentări regulate a premierelor ci­nematografice, recenzii, simpozioane, convorbiri la masa rotundă despre fil­mul care se prezintă, festivaluri de filme, cicluri de filme pentru copii, pentru tineret, pentru femei, sau ci­cluri de filme pe anumite teme. Clu­burile să solicite studiourilor cinema­­tografice din București să trimită pen­tru spectacolele de gală cu noile noas­tre filme, artiști, regizori sau colabo­ratori științifici și tehnici, care să îm­părtășească spectatorilor din munca lor creatoare. Mult interes ar prezenta pentru public, spre exemplu, o convor­bire cu un scriitor care a realizat sce­nariul unui film după o carte a sa. In munca politică cu filmul un loc de seamă trebuie să-l ocupe stațiile de radioficare și radioamplificare ale orașelor, șantierelor și chiar cele ale sălilor de spectacole ale cluburilor.Considerăm că destul de slab se o­­cupă conducerile cluburilor și de popu­larizarea filmelor. Un exemplu : Clubul din Asău popularizează fil­mul doar prin patru panouri la care se anunță ce rulează în săptămîna res­pectivă. Chiar și numai cu această „popularizare“ clubul și-a îndeplinit planul financiar. Cum ar fi stat lucru­rile dacă s-ar fi făcut o largă pro­pagandă a filmului ? E lesne de înțeles. In rîndul întîi cîș­tigul din punct de vedere educativ ar fi fost înzecit, iar în al doilea rînd planul ar fi putut fi depășit. Un alt exemplu: La clubul „1 Mai“ din Comănești fil­mele documentare de lunea se popula­rizează așa pe cîteva panouri răzlețe, se prind cîteva afișe cu următorul con­ținut: „Azi — filme documentare!“. Comentariile sînt de prisos. Considerăm nimerit să amintim aici că s-ar putea lua o măsură eficientă ca și întreprinderea regională cinema­tografică să contribuie la asigurarea pentru cluburile întreprinderilor a unor cît mai interesante materiale documen­tare despre filme. Aceasta ar înlesni mult activitatea de popularizare a pro­ducțiilor cinematografice. Consiliul regional al sindicatelor va trebui de asemenea să dea indicația ca din nici o bibliotecă a cluburilor să nu lipsească revistele de specialitate, care apar la n­oi și în țările prietene, acestea putînd fi deosebit de utile popularizării filmelor. i­ In regiunea Bacau sunt asigurate a­­semenea condiții materiale pentru clu­burile din principalele centre munci­torești, încît să se poată desfășura o temeinică muncă politică cu filmul. Este de datoria organelor de partid lo­cale și a comitetelor sindicatelor să în­drume și să controleze în așa fel ac­tivitatea cluburilor, incit acestea să răspundă deplin sarcinilor pe care le au de a contribui și cu ajutorul fil­mului la educarea socialistă a oameni­lor muncii. C. Potinga NOUTATI EDITORIALE I. AGIRBICEAND: Faraonii — povestire. Prefață de Georgeta Horo­dincă. Ed. pentru literatură Q. GOȘBUG: Nunta Zamfirei și alte poezii. Prefață de G. Mohanu. Ed. pentru literatură ANTON PANN: Fabule și istorioare. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. Prefață de Paul Gornea („Biblioteca pentru toți“) nr. 77. Ed. pentru literatură HONORE DE BALZAG. Opere — vol. VII. In rominește de B. Theodor. Note de Theodosia Ibachimescu („Glaficii literaturii universale“). Ed. pentru literatură universală tt6e.miL­rprieteni­ei tu QiÍ&.&.&. Timp de 12 zile, 350 de medici, ingineri, profesori uni­versitari, oameni de artă, ziariști și tehnicieni, participanți la excursia organizată de A.R.L.U.S. cu Trenul Prieteniei, au vizitat la Kiev, Leningrad, Moscova, locuri legate de glorioasa istorie a poporului sovietic, au luat contact ne­mijlocit cu realitatea nouă sovietică, au făcut un larg schimb de experiență cu oamenii care primii în lume au construit societatea socialistă și care făuresc astăzi comu­nismul. De la Ungheni și pină la Moscova, la intilnirile de la Kiev și Leningrad, pretutindeni oamenii sovietici i-au pri­mit pe români ca pe niște adevărați frați. Cuvintele de apreciere adresate țării noastre, rostite cu a­lta căldură de vechi bolșevici ca Elisabeta Grigorievna Kovalenko, de ar­tistul emerit al R.S.F.S.R. A. Alexandrovici Van, de Olga­lexandrovna Podolskaia, profesoară din Kiev, și de ab­­ia alții, dansurile și cîntecele românești prezentate in cinstea grupului nostru și atitudinea plină de ospitalitate a perso­nalului din magazine, hoteluri, a oamenilor de pe stradă, totul ne-a făcut să ne simțim în U.R.S.S. ca niște oaspeți bineveniți. Nu­ mai puțin de o zi nu poți căpăta decât o imagine in­completă despre Kiev. al treilea oraș al Uniunii Sovietice cu cei 1.200.000 de locuitori ai săi. Capitala Ucrainei, oraș vechi de 1000 de ani care se întinde pe 76.000 de hectare pe malul drept al Niprului, oferă imaginea unui oraș al con­strucțiilor și grădinilor. Krosciaticul — principala arteră a Kievului — cu lățimea sa impresionantă, cu clădirile sale între 7 și 14 etaje, toate înălțate după război, imprimă linia acestui oraș. La Kiev noul se vede pretutindeni. El este marcat in primul rînd de puzderia de macarale care încon­joară orașul ca o adevărată centură. Vizităm orașul însoțiți de Katerina Vil­ovskaia, tînăra colaboratoare a ziarului „Kievskaia Pravda“. Trecem pe frumosul pod de pe Nipru, construit recent și care poartă numele vestitului om de știință sovietic Boris Paton. Zeci de mii de oameni au luat cu asalt plajele in această minunată zi de vară, zeci de mici vase străbat fluviul in lung și în lat. De partea cealaltă a po­dului se întinde cartierul Rusanovski. Aci, pînă de curînd STEAGUL ROȘU to**)*»*­*'- ' Wz ■ [UNK] ' :A­­­m * 'Six- V <̇ Pe urmele materialelor publicate Măsuri menite să ducă la îmbunătățirea muncii culturale pe șantierele de la Onești In ziarul „Steagul roșu“ nr. 2610 a apărut un articol intitulat: „La grupul 4 Onești al în­treprinderii de montaj București, activitatea cul­turală e încă în fașă“. Autorul articolului, prin­tre altele, critica faptul că la grupul 4 monta] Onești, in ciuda stăruin­țelor și eforturilor de­puse de biroul organi­zației de partid pentru a scoate din impas munca culturală din a­­cest șantier pină la a­­pariția articolului nu se făcuseră progrese prea mari. In acest loc de­ o muncă nu se desfășura activitate culturală fructuoasă. In fața acestor stări de lucruri — se scria în articol — se impune ca ritmul cu care se lu­crează neutru reactivi­­zarea muncii culturale să fie mai accelerat. Sarcina organizației de partid — arăta materia­lul critic — este aceea de a îndruma și con­trola permanent ca membrii comisiei cultu­rale, a comitetului sindi­cal de secție să lu­creze conform unui plan de muncă concret. Bi­roul organizației de partid de la grupul 4 Onești ar trebuie să urmărească cu mai multă eficacitate felul cum sa desfășoară mun­ca culturală pe acest șantier. In urma materialului publicat in ziar, Consi­liul local al sindicatelor din Onești analizând conținutul materialului, a luat măsuri de îmbu­nătățire a muncii, tri­­mițându-ne următorul răspuns: „Cele sezisate de ziar sunt juste. Pen­tru remedierea lipsurilor semnalate am luat măsuri care să ducă la îmbunătățirea substan­țială a activității cultu­­ral-artistice. In cadrul comitetului sindicatului pe complex, de care a­­parține și grupul Onești al I.M.B., s-a în­­­tocmit un plan ce cu­prinde măsuri concrete privind felul cum se va desfășura activitatea cul­turală în întreg com­plexul de șantiere (la sălile de cultură și la clubul „Constructorul"). Acest plan va fi urmă­rit în fiecare zi de con­siliul de conducere al clubului și de comitetul­ sindicatului. In funcția de director al clubului a fost numit tovarășul Ion Creangă, care are expe­riență și este un bun ac­tivist pe linie cultu­rală. De asemenea, to­varășul bibliotecar șef Eugen Georgescu și-a în­tocmit un plan de ac­țiune menit să îndrume și să controleze pe vii­tor mai bine munca bi­bliotecarilor de la toate sălile de cultură. Toto­dată s-au luat măsuri de completare a jocurilor de șah și remy și se va urmări ca aceste mate­riale să fie folosite și păstrate numai în ca­drul clubului pentru a nu se înstrăina și chiar pierde“. De In atenția noastră — spune în răspunsul dat ziarului — va sta pe viitor traducerea in viață a sarcinilor tra­sate de comitetul oră­șenesc de partid Onești. Consiliul local al sindi­catelor Onești asigură că prin măsurile luate, sub îndrumarea și con­trolul organelor de partid, cel al comitetul sindi­complexului de șantiere va reuși să în­drume mai bine activi­tatea culturală în șan­tierele oneștene. C. Stoicescu Cartea la ariile de treier Pe arii, acolo unde în aceste zile se dă marea bătălie a recoltării, oa­menii sunt bucuroși să răsfoiască o carte într-o clipă de răgaz. Biblio­tecil­e comunale le vin în ajutor prin organizarea de standuri. Biblioteca raională din Piatra Neamț a organizat din vreme un instructaj în a­­ceastă privință recoman­­dînd popularizarea cărții in vederea mobilizării sătenilor la recoltat, a­­menajarea de biblioteci volante la arii, panouri cu cărți nou apărute, popularizarea cititorilor fruntași și a recoltelor bogate obținute la hectar pe baza aplicării agro­tehnicii înaintate. In comunele Dobreni, Doch­ia, Dragomirești au fost deja înființate bi­blioteci volante și au a­­vut loc unele manifestări cu cartea la aici. Recen­ziile cărților „Drum des­chis“ de Șerban Ne­­delcu și „Destin“ de Au­rel Mihale, discuții pe marginea cărții „Porum­bul siloz — problemă de bază a creșterii anima­lelor“ urmează a avea loc în mai multe sate. — 2 — erau doar mlaștini. Acum ele au fost asanate și pe malul Niprului se construiește un puternic sistem de irigație care va alimenta cu apă cele 20 de colhozuri din imediata apro­piere a orașului, care-l aprovizionează cu produse alimentare. Vizităm find pe rînd noile cartiere ale orașului Darnița, Zavasko, în total șase noi cartiere care alcătuiesc noua cen­tură a Kievului. Pretutindeni se construiește numai din panouri prefabricate din cărămidă aparentă. Numai anul acesta se vor ridica în Kiev locuințe insumînd 770.000 m.p., iar în septenal 5.300.000 mp. Totul vorbește despre preocu­parea constructorilor de a lucra ieftin și repede. Decorația exterioară în stil ucrainean realizată în plăci de faianță co­lorată este totodată tradițională și modernă, nu exagerat de scumpă și totuși foarte atrăgătoare. De altfel este evident că ideea simplificării podoabelor exterioare cîștigă teren, ceea ce nu poate decit place ochiului, la fel ca și grija pentru inte­grarea armonioasă a construcțiilor in peisaj. Este adevărat că constructorii Kievului sunt avantajați de pitorescul văii Niprului. Kievul merită pe deplin epitetul de „oraș al gră­dinilor" pentru toate spațiile sale verzi care acoperă aproape jumătate din întreaga suprafață a orașului,­­fiecărui locuitor ii revine 15 m.p. de spațiu verde, iar la sfîrșitul septena­­lului ti va reveni 30 m. p.f. De-a lungul Niprului se întind 20 de km de grădini. Întregul oraș este așezat pe 7 coline astfel încît revezi mereu din diferite unghiuri și de la diferite înălțimi locurile pe unde ai trecut. De pe colina lui Vladimir, situată în apropierea Niprului, se deschide perspectiva în­tregului oraș. In diferite cartiere ale Kievului au apărut In ultimii doi ani clădiri impozante pa care strălucește litera M. Sînt noile stații ale Metroului. îmbrăcate in interior în faianță colorată stațiile sînt de o eleganță sobră. Peste Nipru se construiește acum un nou pod care va lega cele două ma­luri ale orașului și cu ajutorul Metroului. Pe Kresciatik se lucrează de zor la finisarea unor noi restaurante și cafe­nele, se deschid magazine alimentare etc. Vizitatorii Kievului au posibilitatea să cunoască istoria orașului și a Ucrainei din Muzeul de istorie al orașului. Iar istoria se poate descifra și pe străzile orașului în mi­nunatele sale monumente de artă și cultură. Iată universi­tatea cu zidurile ei cărămizii care poartă numele lui Taras Șevcenko și unde astăzi 12.000 de studenți învață în cele 12 facultăți, clădirea Sovietului Suprem al R.S.S. Ucrainene, instalată in palatul unde a locuit pe vremuri Suvorov. Pledind cu o caldă expresivitate ar­tistică pentru consolidarea gospodă­riei agricole colective, prezentînd ac­tualitatea, interpreții brigăzii artistice de agitație a căminului cultural din Negrești, raionul Piatra Neamț, au fost răsplătiți cu vii și îndelungi a­­plauze de numeroși țărani muncitori în repetate rînduri și de către cei prezenți în sala Teatrului de Stat din Bacău la faza interregională a celui de-al VI-lea concurs al forma­țiilor artistice de amatori. Capitala Ucrainei sovietice are însă și monumente ale isto­riei recente care evocă lupta împotriva barbariei fasciste. Obeliscul de 30 de metri închinat memoriei ostașului necu­noscut, în mijlocul parcului pe ale cărei alei sînt înșirate plăcile de marmoră cu numele eroilor, monumentul generalu­lui Vatutin, sunt scumpe locuitorilor Kievului care au în­fruntat cu atîta curaj ocupația hitleristă. Ele sunt parcă o continuare a monumentului înălțat în cinstea muncitorilor de la Uzina „Arsenal", care cu patru decenii în urmă, au luptat neînfricați pentru puterea sovietică. Am vizitat Kievul în zilele cînd acest oraș erou fusese decorat pentru a doua oară d­e Ordinul Lenin. Această înaltă distincție marca re­cunoașterea meritelor sale în lupta împotriva fascismului ca și in construirea socialismului și comunismului în Uniunea Sovietică. Locuitorii Kievului vorbesc cu mândrie despre contribuția lor la construirea comunismului. Mașinile agricole și moto­cicletele, fabricile producătoare de unelte și bunuri de larg consum, au făcut vestit Kievul și dincolo de hotarele Uniunii Sovietice. Nu trebuie uitat însă că Ucraina continuă să fie, chiar și după marele succes al valorificării pământurilor în­­țelenite, unul din principalele grînuri­ ale Uniunii Sovietice. Pavilioanele agricole de la expoziția Republicii Ucrainene din Kiev, pe care grupul nostru a vizitat-o, constituie o școală a experienței înaintate în agricultură. La Kiev pulsează o intensă viață culturală. Șapte teatre, printre care se numără în mod deosebit cel de operă și balet, 800 de biblioteci, confirmă setea de cultură a locuitorilor Ucrainei sovietice. Studioul de filme „Dovcenko“, creat anii puterii sovietice, realizează valoroase filme­­, bucurat de un mare succes în țara noastră. E simbătă după-amiază. Privim ce se întîmplă în magazine și pe stradă: se cumpără cărți și cutii cu torturi, vin de Cri­me­ea și jucării, bilete de operă și cinematograf. Pe Kres­ciatik, un „Zim" decapotabil duce un mic și o mireasă spre ofițerul stării civile. S-a înserat. Rochii elegante, costume de seară, oameni grăbiți să nu întîrzie la un spectacol, alții care se plimbă prin nesfîrșitele grădini ale Kievului. Ne-am despărțit cu regret de acest vechi oraș, din nou atît de tânăr. In somptuoasa gară a orașului, Trenul Prieteniei ne aștepta să ne ducă mai departe spre Leningrad și Moscova. Felicia Antip I. Manea nu s­au Nr. 2.638 /4.1171 Izvor nesecat de Dintotdeauna lucrările­­ de artă populară au fost apreciate și in­tr ä­­gite de cei mulți. Acest fapt îl con­stați și dacă vizitezi in aceste zile expoziția de artă populară organizată de Casa regională a creației popu­lare. Vizitatorii, muncitori și elevi, țărani și gospodine, tineri și bătrâni se perindă prin fața exponatelor și privesc cu respec rodul migalei unor mâini pricepute din regiunea noastră. De cum intri îți atrage atenția sculptată într-o veridică mișcare de dăruire, figura utecistului Vasile Roaită. Autorul ei, Gheorghiță Gheor­­ghe, un talentat sculptor în lemn din Tg. Neamț, a primit premiul I la recentul concurs pe plan re­gional. In ceramici remarcăm vasele cu modele decupate, realizate de Tar­­eda Georgeta, Papadopol Alexan­dru și prof. Iac­ob Constanța. Peretele din stingă înfățișează prin numeroase tablouri viața nouă, clocotitoare a regiunii noastre. Ve­dem tablouri cu tematică actuală: „Blocuri în construcție", „Șantier“, „Centrul nou al Bacăului". Iacob Gheorghe, muncitor la în­treprinderea „Muncitorul liber", semnează mai multe din tablourile expuse, iar strungarul Bătrânu Eu­gen, prezintă diferite studii în ghips ~~ detaliu — și o rachetă, din ma­terial pl­astic, îndreptată spre Cos­mos. Despre fabrica de teten de la Să­vinești, despre șantierul din Roz­­nov și alte diferite șantiere ne vor­bește prin intermediul penelului pro­fesorul Vrancearul. Nenumărate exponate sînt mărtu­­­rie a imenselor posibilități de îmbi­nare între frumos și util. Intîlnești o horn de flăcăi și fete ale căror cos­tume iți încîntă ochiul. Pe albul imaculat al pinzei, harnicele crea­toare din cercul de artă populara de la G.A.S. Secueni, raionul Ro­man, au brodat roșul macilor din poienile însorite. Cu o mare grijă și migală, Elena Sârbu a lucrat portretul primului cosmonaut, Iuri Gagarin. Numai in primele trei zile, expoziția a fost admirată de peste șapte mii de oa­meni ai muncii din oraș și din re­giune. In caietul de impresii s-au așternut păreri ale multor vizitatori, printre care și cea a unui grup de elevi ai școlii serale din Sighișoara. Aceștia și-au manifestat profunda admirație pentru arta populară, pen­tru măiestria creatorilor băcăuani. Sidonia Grunov Cu talent și migală Din inițiativa U.R.G.M. Bacău s-a deschis în orașul Piatra Neamț o expo­ziție cu vînzare cuprinzînd obiecte de artă populară realizate de maiștri din raioanele Piatra Neamț, Buhuși, Ba­cău, Tg. Neamț și din alte localități din regiunea noastră. Mult admirate sînt maramele de di­ferite culori, fustele și cămășile împo­dobite cu srmoase cusături nationale Privindu-le te gîndești la răbdarea , talentul celor ce au stat aplecați ceasur întregi deasupra acestor obiecte, lucrîn­du-le. Se remarcă, de asemenea, costu­mele naționale, săculețele de merinde confecționate de maiștri din Tg. Neamț. Realizatorii din raioanele Piatra Neamț și Bacău au trimis la expoziție minim­­­ate covoare și carpete. Dintre obiectele lucrate în lemn, re­țin atenția butoiașe de vin — semn al bogăției viticole a țării noastre — și moment din dansul „Perinița“. Obiectele ceramice sînt la fel de reu­șite — vaze de flori și farfurii etc. Nu mai puțin interes stîrnesc împletiturile unele lucrate din piele, altele din paie cum ar fi: cordoane, port vizite, curele de ceas, pălării, sandale. insif Bereitstein Cin find bucuria vremurilor noastre Cînd jaloanelor topometrilor au în­ceput să se ia locul fundațiile de be­ton, odată cu zidurile de cărămidă și stîlpii de beton armat ai Uzinelor de fibre sintetice și Combinatului de îngră­­șăminte azotoase din Roznov, din Com­­plexul de lucrări din Săvinești, au în­ceput să crească și mugurii unei ac­tivități noi: activitatea artistică. Era în anul 1958. In jurul clubului central al șantierului, constructorii, chi­miștii, montorii, instalatorii, au pus ba­zele primei formații artistice de ama­tori din șantier. începutul a fost destul de greu, au fost și multe căutări și u­­nele greșeli, dar sprijinul Comitetulu de partid al Complexului de lucrări Săvinești—Roznov și îndrumările in­structorilor Consiliului sindical regional Bacău, s-au făcut simțite și, activitatea artistică a căpătat orientarea potrivită. Astfel s-a aiur­s ca în faza raională orășenească a celui de-al V-lea concurs al artiștilor amatori — în 1959 — să­­vineștenii să fie prezenți în concurs cu cinci brigăzi artistice de agitație, dintre care brigada artistică a comitetului sin­dicatului pe complex s-a clasat pe pri­mul loc. A urm­at apoi o perioadă de muncă mai intensă și de emoții mai mari și, în faza regională, brigada noastră a fost promovată pentru faza republicană a concursului. Astfel în august 1959, textilistele Au­rica și Elena Moscu, Veronica Sandu, Tasica Toni, Profira Juncu, operatorul chimist Gheorghe Sandu, maistrul Ion Muntean­u, strungarul Anton Antal, fie­­rarul-betonist Ioan Costin, instructorul cultural Dumitru Neacșu și tehnicianul Mircea Almășel, sub conducerea muzi­cală și artistică a instructorului Sile Ne­­niță, au cîntat pe scenele bucureștene munca săvineștenilor, prima șarjă de fi­bre sintetice romînești, elanul construc­torilor și chimiștilor din noua cetate a chimiei. Brigada artistică de agitație a Com­plexului de lucrări de la Săvinești— Roznov, s-a întors de la faza republi­cană a celui de-al V-lea concurs cu premiul II pe țară și cu titlul de „For­mație artistică fruntașă pe țară“. Succesul obținut a dat un nou imbold tinerilor artiști amatori. Nu trece o lună fără ca brigada să nu prezinte pro­grame noi. Succesele obținute de bri­gada artistică a clubului central a sti­mulat și pe alți artiști amatori. Pe lingă formațiile existente s-au mai înființat brigăzi la C.I.A.R., I.S.S. și I.M.B. in mai 1960, brigada clubului central se scindează în două formații: brigada Uzinei de tire și fibre sintetice „Reton-Bolan“ și bri­gada artistică de agitație a Complexu­lui de lucr­ări Săvinești—Roznov. Ală­turi de artiștii amatori mai vechi, s-au ridicat și alții noi, astfel că în concursul al VI-lea, Săvineștiul a fost reprezen­tat de la început de două brigăzi pu­ternice: brigada reloriștilor și brigada complexului. Sub îndrumarea atentă și părin­tească a comitetului de partid și a co­­mitetului sindical, brigada artistică de agitație a Complexului de lucrări Să­vinești, se clasează pe locul I la faza interîntreprinderi cu programul „Hai la vot“, program cu care a dat în timpul campaniei electorale circa 20 specta­cole în orașele și satele din raionul Pia­­tra Neamț. Numele muncitorilor Enuța Pivniceru, Eugenia Badea, al ingineru­lui Ionescu Mihai Longhin (interpreți în brigadă) încep să fie cunoscute de tot mai mulți oameni ai muncii din orașul și raionul nostru. Pentru faza orășenească a concursu­lui, colectivul de creație al brigăzii, cu sprijinul cercului literar „Ion Creangă“ din Săvinești, scrie programul „Săvi­nești, drag Săvinești“. In versuri avîn­­tate și pe muzica originală, compusă de Sile Neniță, membrii brigăzii cîntă mîndria de a munci în Săvinești, în cetatea chimiei de pe Bistrița. Rînd pe rînd spectatorilor le erau prezentate realizările oamenilor mun­cii din Săvineștiul drag. ★ Alături de Uzina de fibre sintetice crește Combinatul de îngrășăminte azo­­toase. Și cîntecul zidarului exprimă bucuria de a construi viitorul țării noas­tre dragi. Numele fruntașilor în producție Bir­­san Eugen de la I.M.B., a electricianu­lui Burciu­ de la I.I.B., al dulgherului Garol Covaci, al fierarului betonist Ioan Drăgoi, al inginerului și comunistului Aurel Mușat, metodele de muncă folo­site de ei, sînt popularizate prin cu­plete și scenete. Brigada se ocupă și de îndreptarea unor oameni cu mentalități învechite. Comportarea brigăzii la faza orășe­nească — fază în care se remarcă noi interpreți ca: muncitorul Ioan Șerban, tehniciană Mioara Liteanu, inginerii Valentin Pușteria și Ioanovici Teodor, i-a adus brigăzii locul I. A urmat o perioadă de pregătire mai intensă. In faza regională brigada ar­tistică a complexului trebuia să în­­­tîlnească cele mai puternice formații din regiune, iar una din cele mai puternice era și brigada Uzinei de fire și fibre sintetice. Faza regională a celui de-al VI-lea concurs se desfășoară în preajma zilei de 8 mai, la aniversarea a 40 de ani de la înființarea partidului. Brigadă artistică de agitație a comitetului sin­dical complex se prezintă în concurs cu un program nou, închinat marii sărbă­tori a poporului nostru muncitor. Programul intitulat „Cîntăm bucuria vremurilor noastre“ era un imn de slavă închinat partidului nostru drag. Interpretarea entuziastului colectiv al brigăzii a făcut ca miile de spectatori să aplaude îndelung mesajul adus fău­ritorului vieții noastre noi. Faza regională a adus o nouă satis­facție entuziastului colectiv săvine ște a­ruîj locul I pe regiune și promovarea pen­­tru a participa la finala republicană. După faza regională, brigada a pre­­zentat o serie de spectacole pentru oa­­menii muncii din Onești, Slănic-Mol­­dova, Bacău, Piatra Neamț, Bicaz, Roza­nov, Bisericani, Buhuși, Podoleni, Săvî­­nești, ajungînd astfel ca de la 1 ianua­­rie și pînă la 30 iunie a. c. să aibă un­ număr de 45 spectacole prezentate , fata a peste ÎS.000 spectatori. In prezent, în timp ce se dau spec­tacolele cu noul program „Cîntați din noi“ — brigada se pregătește pentru fi­­nala pe țară a celui de-al VI-lea con­­curs al artiștilor amatori. Fiind îndrumată în permanență de Comitetul de partid al Complexului de lucrări Săvinești și de comitetul sin­dical complex, brigada artistică de agi­­tație va reprezenta cu cinste în finală pe oamenii muncii din cetatea chimiei de pe Bistrița și, împreună cu celelalte formații clasate pe locul 1 la faza reg­­ională, pe oamenii muncii din regiu­­­n­ea Bacău. Mihai Iordache tehnician Ion Onea operator chimist" Voia bună"a constituit — prin munca insutlelită — un indice către cîntec și pentru membrii formației corale a căminului cultural din comuna Prăjești, raionul Bacău. Cîntecul lor, prin conținut și pasiune interpretativă, își aduce o bună contribuție la educația socialistă a maselor de țărani muncitori din comună.

Next