Steagul Roşu, octombrie 1964 (Anul 19, nr. 3628-3654)
1964-10-14 / nr. 3639
Paff. 7 a Informații din activitatea organizațiilor de partid Gazeta de perete în sprijinul producției La gazeta de perete a secției A . C. de la Combinatul de îngrășăminte cu azoti de la Piatra Neamț toate rubricile «înt ocupate de articole interesante Colectivul de redacție de aici responsabil tovarășul Nicolae Gavriloaie se străduiește ca să popularizeze tot ce este de actualitate în cadrl acestei secții De pildă, într-unul din articole se vorbește despre calitatea reparațiilor aparatelor de măsură și control ce se efectuează aici. Tot la această gazetă este criticat faptul că, comisia de inovatori din cadrul secției care răspunde de studierea propunerilor de inovații de aici nu se achită de loc de această sarcină. Sunt multe dosare cu inovații propuse și încă nestudiate și nerezolvate, în această direcție organizația de partid și sindicatul trebuie sa ia măsui de remediere a acestor lipsuri. Și la alte gazete de perete din secțiile combinatului se pot citi articole care, prin conținutul lor, viu în sprijinul producției.Astfel, la gazeta secției azotat-uree se poate citi un articol care vorbește despre disciplina de producție din cadrul secției. Într-un alt articol este analizată activitatea resorturi ATM din cadrul secției. TEODOR STAVAR operator chimist Activitatea sectorului zootehnie — în dezbaterea comuniștilor Recent organizația de partid din sectorul zootehnic , al gospodăriei colective din comuna Racova, raionul Bahuși, a finalizat activitatea sectorului zootehnic, in ce privește preocuparea îngrijitorilor si mulgătorilor pentru creșterea producției de lapte și carne. Referatul prezentat de tovarășul Aurel Jaleru, brigadier zootehnic și discuțiile purtate de participanți au scos în evidență realizările obținute, ci și unele deficiențe. Astfel vina în prezent printr-o îngrijire rațională a vacilor de lapte producția medie pe cap de vită mulsă este de 1 too litri in*t cea zilnică de <1 litri pe cap de vită De asemenea toate cele 375 capete taurine existente în sector se prezintă bine întreținute lucru ce face ca acest sector să fie din ce in ce mai rentabil. Tovarășii Anica Buftea, Maria Rotariu, Toader Cîrbea și alții au venit cu propuneri concrete privind creșterea producției de lapte. Adunarea generală s-a terminat cu adoptarea unei hotărîri în care sînt trasate sarcini precise, și un termen de îndeplinire, tuturor tovarășilor din sectorul taurin G ANTOHI activist de partid In vederea deschiderii noului an de învățămînt de partid Învățînd din experiența anului trecut. Comitetul de partid al Fabricii de zahăr din Roman a analizat cu toată atenția felul cum s-a desfășurat învățămintul de partid în anul 196^—1964, luînd și o serie de măsuri pentru a organiza cu mai bine învățămintul de partid în noul an, de a ridica calitatea acestuia pe o treaptă superioară, încă din timpul verii s-au format comisii pe organizații de bază, din care au făcut parte secretarii organizațiilor de bază, propagandiștii din cercurile respective cât și alți tovarăși competenți și care au încadrat cursanții în formele de învățămînt corespunzătoare pregătirii acestora tș; cercuri Pentru acest an s-au organizat în care se va studia Statutul PMR . Istoria PMR anul I și II, Economia politică Economia concretă ș. a. în urma măsurilor luate atît de comitetul de partid cît și de birourile organizațiilor de bază au fost selecționați și înscriși la diferite cercuri și cursuri .14 membri și candidați de partid, precum și nu numar de tovarăși din activul fără de partid în vederea conducerii cu competență a acestor cercuri s-au recrutat propagandiști bine pregătiți pentru această muncă din rîndul muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, propagandiști care cunosc îndeaproape preocupările cursanților, îi îndrumă zi de zi în activitatea profesională Propagandiștii au fost pregătiți de către Comitetul orășenes de partid Român în cadrul cabinetului de partid, unde s-au predat lecții despre principalele probleme actuale ale politicii partidului, lecții metodologice și GHEORGHE FLENCHER propagandist Privind participarea colectiviștilor la muncă Zilele trecute, organizația de partid din brigada nr 4 de la gospodăria agricolă colectivă din comuna Războieni, raionul Tg Neamț, în adunare generală a ascultat referatele prezentate de către șefii de echipe : Florența Udu, șefa echipei nr. 1 și Manole Podaru, șeful echipei nr. 3, despre felul cum au participat colectiviștii din echipele conduse de ei la toate campaniile de la începutul anului și pînă în prezent Din referatele prezentate a reieșit că întreaga masă de colectiviști, în frunte cu comuniștii au participat la muncă în cele două echipe, efectuînd la timpul optim și de bună calitate toate lucrările agricole pe loturile ce le-a avut în primire brigada Brigada nr. 4 condusă de comunistul Dumitru Văideanu a executat cîte 3 prașile la cultura porumbului, a florii-soarelui și cartofului, iar la cultura sfeclei de zahăr a executat 4 prașile. la aceste lucrări, alături de comuniști ca Dumitru Hilohe, Constantin Căuș, Alexandru Văideanu au muncit și Constantin Hilohe, Petru Măzăreanu, Pavel liciu și mulți alții, care prin munca lor au făcut ca lucrările agricole să se termine la timp, să fie de calitate. La discuțiile purtate pe marginea celor două referate prezentate, comunistul Dumitru Văideanu, conducătorul brigăzii a arătat că : „Trebuie să acordăm și pe viitor aceeași importanță lucrărilor agricole ce mai sunt de efectuat, cum ar fi recoltarea sfeclei de zahăr, a porumbului, florii,soarelui, precum și campaniei însămînțărilor de toamnă". În cuvîntul său, comunistul Dumitru Hilohe, a arătat : „Anul acesta am obținut o producție mare de grîu la hectar, depășind planul cu iot kg la hectar. Să facem ca anul viitor producția să fie și mai mare. Avem condiții. Trebuie însă muncă, să recoltăm la timp pentru a elibera terenul necesar, să semănăm la timp, semințe de soi, selecționate și vom obține ceea ce dorim”. Inginera gospodăriei, tovarășa Larisa Dimitrovici a arătat în cuvîntul său : „Colectiviștii din brigada nr. 4 au muncit bine în toate campaniile agricole, lucru ce a adus brigăzii binemeritatul titlu de „brigadă fruntașă pe gospodărie”. ” CONSTANTIN HOBINCA contabil In fotografia de mai sus vi-l prezentăm pe strungarul Eugen Foltea de la Atelierele centrale Zemeș la locul său de muncă. gTEÄGÜC RÖGÜ Ritm intens pregătirilor de iarnă in schelele petrolifere E toamnă, Valea Zemeșului și a Tazlăului și-a schimbat întrucîtva înfățișarea. Au început pregătirile de iarnă. Peste tot se muncește intens, se repară drumuri de acces la sonde, sînt revizuite instalațiile și utilajele într-un cuvînt, în fiecare schelă, petroliștii asigură condițiile necesare desfășurării în bune condiții procesului de producție și pe timpul friaguros. Pregătirile care se fac în aceste zile în schele confirmă grija pe care o poartă conducerile tehnico-administrative ale schelelor pentru asigurarea ritmicității îndeplinirii planului. Ca în fiecare an, în cadrul schelelor, pregătirile de iarnă au fost și anul acesta începute din timp. încă la sfîrșitul trimestrului II în fiecare schelă a fost constituită o comisie din ingineri și tehnicieni care a stabilit măsurile necesare. Asigurarea funcționării normale a tuturor utilajelor și instalațiilor pe timpul iernii este de fapt condiția principală a îndeplinirii planului pe anul 1964 și de creare a posibilităților de realizare a sarcinilor de producție pe anul 1965. Vizitînd acum schelele observi de îndată că lucrările privitoare la pregătirile de iarnă sînt într-un stadiu avansat. O scurtă privire pe graficul pregătirilor de iarnă aflat la Trustul de extracție și îți dai seama că o bună parte a lucrărilor a fost terminată. Aceasta și ca urmare a unui control sistematic asupra îndeplinirii sarcinilor care reveneau fiecărei schele. Astfel, au fost terminate lucrările de revizie la majoritatea instalațiilor de încălzire din parcuri, au fost controlate și revizuite peste 200 de turle și masturi. De asemenea, s-a făcut revizia și controlul cazanelor și conductelor de aburi în proporție de 80 la sută. In vederea asigurării de bune condiții de muncă la sonde și parcuri, au fost reparate drumurile și s-au curățat mii de metri de șanțuri de scurgere. In aceste zile se lucrează la controlul și reparația serpentinelor la rezervoare și separatoare, la curățirea rezervoarelor de țiței și apă etc. Cele mai bune rezultate în munca de pregătire de iarnă au fost obținute la Schela de extracție Modîrzău unde, cu excepția unor lucrări mai mici, pregătirile au fost terminate. La Schela de extracție Zemeș, în sectorul 6, pregătirile sunt în toi, în scopul asigurării unor condiții bune de muncă și de viață pentru muncitorii petroliști de aici, recent s-a dat în folosință o nouă cabană-dormitor bine dotată. La grupul social din acest sector se amenajează în prezent și o cantină. Cu toate eforturile depuse de către colectivele schelelor de extracție pentru terminarea la timp a pregătirilor de iarnă, unele lucrări sunt rămase în urmă față de grafic. Printre acestea sunt lucrările de protecție contra înghețului la hidranți și ventile, lucrările de revizie a cazanelor de abur și învelire și pîslă minerală a conductelor de abur. Mai sînt rămase în urmă lucrările de amenajare și de recondiționare a drumurilor de acces la sonde în sectoarele îndepărtate. Din cele constatate, unele lucrări au fost întîrziate și din cauza lipsei de materiale — lucru de care trebuie să țină seama colectivul Bazei de aprovizionare Dărmănești. Pînă la sosirea timpului friguros trebuie folosită fiecare oră, încît iarna să găsească pe petroliștii Trustului de extracție Moinești bine pregătiți ceea ce înseamnă premise sigure de îndeplinire și depășire în continuare a planului de producție. F. OTTO în fotografia de mai sus vă prezentăm un aspect din cadrul parcului 807, secția I-a, Schela de extracție Moinești. Insilozează de zor i membrii gospodăriei colective „Horia, Cloșca și Crișan" din comuna Gîrleni, raionul Buhuși acordă o atenție deosebită însilozării furajelor. Datorită faptului că anul acesta sectorul zootehnic s-a mărit considerabil față de anul precedent, consiliul de conducere al gospodăriei colective a luat hotărîrea de a se însiloza o cantitate de 1870 tone furaj. Pînă în prezent s-a însilozat aproape în întregime cantitatea planificată. La aceste munci se evidențiază colectiviștii Catrina Tamaș, Elisabeta Abăloaie, Maria Laslău și alții. O. BOBOC învățător LA PRACTICA Zeci de mii de elevi din școlile noastre sătești iau parte în aceste zile de toamnă, sub conducerea profesorilor de agricultură, la efectuarea lucrărilor agricole de toamnă Grupați pe clase, brigăzi sau echipe, ei participă la strîngerea recoltelor de pe întinsele ogoare ale gospodăriilor agricole colective și de stat și de pe terenurile școlare experimentale. Pe lîngă faptul că îi înarmează cu deprinderi de muncă, lucrările practice pe care le efectuează elevii în această perioadă constituie un minunat prilej de a îmbogăți cunoștințele lor Dar nu orice lucrare organizată în pripă poate să contribuie la realizarea acestei sarcini. Avînd în vedere acest lucru, profesorul de agricultură Pavel Lozincă, împreună cu direcția școlii, precum și cu celelalte cadre didactice de la Școala generală de 8 ani din satul Văleni, comuna Horgești, raionul Bacău, a căutat să organizeze în așa fel desfășurarea lucrărilor practice încît ele să contribuie cît mai activ la îmbinarea cunoștințelor teoretice ale elevilor, cu cele practice. în primul rînd s-au ales lucrări care corespund indicațiilor din programele școlare, potrivite cu nivelul de cunoștințe și particularitățile de vîrstă ale elevilor. De pildă, elevii clasei a V-a, pe lîngă lucrările de recoltare a legumelor și diferitelor semințe, efectuează și lucrări de pregătire a terenului în vederea cultivării legumelor timpurii. Acestea au o mare valoare instructivă deoarece, dîndu-le posibilitatea să cunoască direct ansamblul complet al lucrărilor necesare unui ciclu de vegetație, îi pregătesc pe elevi pentru lucrările de plantare și întreținere a legumelor pe care le vor efectua ulterior. Lucrări asemănătoare, de astă dată privind cultura cerealele, execută elevii clasei a VI-a. Cu elevii din clasa a VII-a, pe lîngă lucrările amintite s-au organizat și lucrări în vie. Sezonul de toamnă oferă posibilități largi de utilizare a mașinilor agricole. Se execută arăturii adînci, semănând și grăparul. Se administrează în sol îngrășăminte etc. Pentru elevi e prilej deosebit de a observa executarea acestor lucrări și de a asculta explicațiile specialiștilor. Dar efectuarea lucrărilor practice în acest sezon ridică și o serie de probleme pentru cadrele didactice de specialitate. De multe ori, lucrările agricole de toamnă preced cunoștințele teoretice care se însușesc în clasă. De exemplu, despre lucrările de toamnă în vie elevii învață abia în cursul lunii decembrie cînd practic, nu mai există nici o posibilitate de aplicare a lor pe teren. Dar profesorul de agricultură, Pavel Iozincă, cu sprijinul celorlalte cadre didactice ale școlii, a reușit să înlăture această greutate făcînd elevilor, înainte de trecerea la executarea unei lucări practice, o sumară pregătire teoretică. De asemenea, au fost luate și alte măsuri ca practica agricolă să constituie un ajutor prețios de pregătire a elevilor pentru producție. Astfel, s-a luat legătura cu consiliul de conducere al G.A.C. din Milești, unde elevii își execută lucrările, pentru ca acesta să sprijine efectiv desfășurarea activităților practice. Și, într-adevăr acest sprijin s-a concretizat prin fapte. Toți brigadierii cu experiență participă la lucrări alături de elevi, dînd îndrumările necesare. Apreciem în acest sens ajutorul brigadierilor Neculai Sipoș și Eugen Grozavu și îndeosebi al tovarășului Vasile Sîrghian, președintele G.A.C. din Milești. Așa că, la sfîrșitul perioadei de practică, cadrele didactice ale Școlii generale de 8 ani din Văleni — Horgești se vor bucura de rezultatele pozitive constînd în însușirea multor cunoștințe practice de către elevi DUMITRU CAȚICHI, profesor Lucrările agricole de sezon —sursă de teme pentru manifestările culturale (Urmate din pagina l-a) păcate, în cuprinsul regiunii noastre, sunt unele cămine culturale cum ar fi cele din Căciulești, raionul Piatra Neamț, Ghindăoani, raionul Tg. Neamț, și altele, care se mulțumesc doar cu programarea unor conferințe pentru susținerea unei anumite lucrări agricole, considerînd cu aceasta datoria lor îndeplinită. Cum va veni concret în sprijinul colectiviștilor căminul cultural din comuna Ghindăoani dacă în planul său de muncă nu sînt cuprinse decit unele acțiuni de ordinul generalităților, lipsite de motivarea planificării lor, multe probleme de ordin administrativ (care ar putea foarte bine să fie rezolvate printr-o mai bună organizare a muncii consiliului de conducere) ? Dăm, spre exemplificare, conținutul planului de muncă al consiliului de conducere pentru ultima săptămînă. Luni — informare politică; marți — conferință agricolă „Factorii ce contribuie la sporirea producției agricole"; miercuri — distribuire de cărți la o bibliotecă (?!); joi — reorganizarea cercurilor de citit (?!); vineri — film și distribuire de cărți; sîmbătă — film și conferința științifică „Celula"; duminică — conferința „Dezvoltarea sectorului zootehnic — izvor de venituri pentru G.A.C.“ (despre care, joi, conferențiara— ing. agronom din comună — nu știa decît că odată i s-ar fi spus că va fi planificată să facă o astfel de expunere). Acesta fiind conținutul planului de muncă e inutilă orice comentare a sa, deoarece de la prima vedere ne dăm seama cît de infimă este contribuția căminului cultural la sprijinirea lucrărilor agricole de toamnă, cît de mult formalism și-a făcut loc in munca acestui consiliu de conducere. Greșit procedează și acele consilii de conducere ale căminelor culturale, cum ar fi cele din Bălțătești, raionul Tg. Neamț, Homocea, raionul Adjud, care, sub pretext că n-au primit nici un fel de indicații de la comitetele raionale pentru cultură și artă, n-au trecut la o activitate mai intensă care să răspundă cerințelor satului colectivizat. De această stare de lucruri se fac vinovate, bineînțeles și comitetele raionale pentru cultură și artă respective, care, așteptînd „indicații precise“ de la Comitetul regional pentru cultură și artă (ca și cum nu s-ar cunoaște dinainte ce au de făcut în direcția sprijinirii lucrărilor agricole de toamnă) tergiverzează munca de control și îndrumare a unităților culturale de la sate, ceea ce se răsfrînge negativ în activitatea acestora. •k Ne aflăm în plină perioadă de desfășurare a lucrărilor agricole de toamnă. Colectiviștii din ile agricole colective din gospodăriregiunea noastră zoresc lucrările de recoltare a culturilor de toamnă tîrzii, și au început bătălia pentru o recoltă bogată in cursul anului viitor. Pentru ca ei să contribuie cu toate forțele la creșterea producției agricole — și în special a celei de grîu și porumb — căminele culturale și bibliotecile sunt chemate să-i ajute în mod concret în ridicarea nivelului de cunoștințe legate de lucrările agricole de toamnă prin organizarea unor manifestări izvorîte din cerințele specifice ale producției, prin răspîndirea cu mijloace eficace , a celor mai înaintate metode de lucru, care să fie un bun al tuturor colectiviștilor. O gamă largă de forme culturale operative pot fi folosite în acest scop. Pentru reușita lor însă se cere în primul rînd cunoașterea amănunțită a sarcinilor economice ale satului de către fiecare activist cultural în parte, în al doilea rînd, antrenarea tuturor intelectualilor satului la o bună organizare a manifestărilor și în sfîrșit — lărgirea sferei de cuprindere a acestora. Comitetele raionale de cultură și artă sînt chemate să urmărească printr-o muncă de îndrumare și control mai susținută, de conținut, felul în care se ține cont de aceste condiții indispensabile pentru buna reușită a activității culturale ce se desfășoară la sate. Noile plantații de pomi să fie organizate model Condițiile pedoclimatice din regiune, permit o bună creștere și dezvoltare a pomilor fructiferi, fapt ce a determinat gospodăriile colective și de stat să extindă în ultimii ani suprafețele plantate cu pomi. înființarea de noi plantații comportă o serie de măsuri tehnice, fără de care nu putem asigura reușita acestei acțiuni. Plantarea din toamnă a pomilor dă cele mai bune rezultate. Aceasta pentru următoarele motive : — Se evită aglomerarea lucrărilor în gospodărie, plantarea putîndu-se face într-un timp relativ mai lung decit primăvara. — Rădăcinile pomilor plantați toamna își vindecă rănile făcute la fasonat, iar primăvara noile rădăcini apărute beneficiază de umezeala de la începutul acestui sezon, asigurînd prinderea pomilor și pornirea lor timpurie în vegetație. — Plantarea de toamnă scutește gospodăria de cheltuielile ocazionate de udatul repetat al pomilor plantați primăvara, lucrare în lipsa căreia prinderea și creșterea lor în primul an după plantare este slabă. Prima lucrare ce se face după ce terenul a fost ales, arat (unde este posibil și amenajat în funcție de înclinația pantei, este pichetatul. Pichetatul, constă în fixarea locului pe care-l va ocupa fiecare pom, în funcție de înclinația pantei, de orografia terenului, se va adopta și sistemul de pichetare. Pichetatul poate fi în pătrat, dreptunghi, triunghi, pe curbele de nivel etc. Pe pante, cele mai bune rezultate dă pichetatul în triunghi și pe curbele de nivel, întrucît împiedică eroziunea solului. în acest caz rîndurile de pomi se așează paralel pe curbele de nivel, pomii de pe un rînd fiind situați în mijlocul intervalelor dintre pomii de pe nodul vecin. Pentru executarea acestei lucrări ne folosim de teodolit, echer sau panglică gradată, jaloane, picheți, sîrme simple sau marcate cu distanțele dintre rînduri și dintre pomi pe rînd, maluri și toporașe. După procurarea materialelor, terenul se împarte în parcele, în funcție de înclinația pantei. La fiecare parcelă se trasează cu ajutorul jaloanelor (prin vizare cu aparate sau cu ochiul liber) o linie de bază pe latura cea mai lungă, linie ce searchează cu țăruși. Din capetele aestei linii de bază se ridică prin vizare cu ajutorul jaloanelor două perpendiculare ale căror capete se vor uni printr-o linie paralelă cu baza. Dacă linia de bază este egală cu paralela ei, înseamnă că aliniamentul a fost bun și careul format s-a închis perfect. Pe laturile acestui careu se fixează cu ajutorul panglicei gradate sau sîrmelor, țăruși care marchează rîndurile de pomi și pe rînduri, locul fiecărui pom la distanța stabilită. Aici trebuie avut în vedere ca rîndurile de pomi să fie pe curba de nivel și pe cît posibil orientate de la nord către sud. Eventualele porțiuni ale parcelei cu contur neregulat se pichetează prin prelungirea rîndurilor din careul format inițial. Repichetatul, este lucrarea care ușurează mult operațiunea de plantare, prin aceea că pomii în momentul plantării nu se mai aliniază din nou, vin exact la mijlocul gropii, reușind in felul acesta să obținem rînduri drepte, pomi la distanțe egale, deci suprafețe egale de hrănire pentru fiecare plantă. Lucrarea constă în fixarea a 2 țăruși ajutători cu ajutorul scîndurii de plantat (fig. 1). Se așează scîndura de plantat de-a lungul rîndului, cu scobitura din mijloc pe țărușul ce marchează locul pomului; în cele două scobituri de la capete se bat țărușii ajutători. La săpatul gropilor țărușul ce marca locul pomului (mijloc) dispare. Punînd însă scîndura de plantat cu scobiturile din cele două capete pe cei 2 țăruși ajutători, scobitura din mijloc ne indică locul pomului, unde vom bate tutorele. Săpatul gropilor. Gropile se fac pătrate și numai în terenurile nisipoase, friabile (fărîmicoase) se adoptă forma rotundă a gropilor: în teren nedesfundat dimensiunile gropilor sunt de 1/1/0,80 m, iar în terenurile desfundate de 0,60/0, 60/0,50 m. Dacă pînza de apă freatică este mai în față, sau solul este subțire cu roca mamă pietroasă sau argiloasă, atunci gropile se pot face mai puțin adînci (0,50 m) mărind în schimb dimensiunile lor laterale la 1,50/1,50 m sau 2/2 m. Chiar la gropile normale de 1/1/0,80 m, săparea la o pană de hîrleț pe fundul gropii cu lăsarea pămîntului pe foc, contribuie la o mai bună creștere și dezvoltare a pomilor în primii ani după plantare, mai ales în terenurile grele și compacte cu stratul de argilă la adîncime mică. Instalarea tutorilor, se face înainte de trasul pămîntului în gropi. Tutorii trebuie să aibă lungimea de 2 m și grosimea de cel puțin 4 cm diametru și să fie confecționați din material de esențe tari. înainte de fixare, tutorii se tratează cu sulfat de cupru sau se pîrlesc la foc pe porțiunea ce intră în groapă. Instalarea tutorilor se face prin batere cu maiul la mijlocul gropii, în dreptul scobiturii din mijloc scîndurii de plana lat. Se bate în așa fel, încît tutorele să pătrundă la adîncimea de 20 cm în pămîntul nesăpat de pe fundul gropii. Tragerea pămîntului in gropi, se face cu 10-15 zile înainte de plantare, cu care ocazie 3/4 se umple cu amint și se calcă bine. Lucrarea trebuie făcută pe timp uscat. De regulă, se trage în groapă pămîntul scos de la suprafață, urmînd ca cel scos de la fundul gropii să se folosească la plantarea pomului, amestecat cu îngrășăminte. Regula rămîne valabilă numai atunci cînd pămîntul scos din partea inferioară a gropii este bun. Dacă acest pămînt este argilos, pietros, fără structură nu se mai folosește, în groapă se trage pămîntul scos de la suprafața ei, iar pentru plantare se va folosi pămînt de împrumut din jurul gropii. După ce s-a tras pămîntul în gropi, în intervalul de timp, rămas pînă la plantare, se aduc îngrășămintele organice și minerale, repartizîndu-se la fiecare groapă cîte 15-20 kg bălegar, 60 g superfosfat și 50 g sare potasică. Pe solurile podzolice, spălate, sărace în humus, cantitatea de bălegar se poate mări, îngrășămintele se amestecă cu pămîntul ce-l vom folosi la plantare, după care se acoperă cu un strat de pămînt în grosime de 5-10 cm. Pregătirea pomilor, aduși de la pepiniere constă mai întîi în repartizarea lor pe parcele la locul de plantat, unde se stratifică provizoriu. în ziua plantării, rădăcinile pomilor se fasonează prin înlăturarea celor zdrelite, rupte și prin scurtarea celor groase la 30-35 cm lungime, făcînd tăieturi oblige așa fel încît acestea să privească în jos, ca la plantare să vină in contact intim cu pămîntul. Rădăcinile subțiri se scurtează la 1-2 cm lungime. După fasonarea rădăcinilor, acestea se introduc într-o mocirlă de consistența smîntînii, făcută din 3 părți lut galben și o parte balegă proaspătă de bovine. Pentru stimularea înrădăcinării, în apa cu care se face mocirla se poate adăuga urină în proporție de 1:1. Pomii se introduc în mocirlă pînă la punctul de altoire, după care se repartizează la gropi pentru plantare. Tehnica plantării. Lîngă tutore, în groapă se face un mușuroi din pămînt reavăn pe care se vor răsfira rădăcinile pomului. Pomul se așează în partea de nord a tutorelui, cu prima ramură din coroană orientată spre sud. Adîncimea de plantare se fixează cu ajutorul scîndurei de plantat care se instalează deasupra gropii lîngă tutore. Pomul se așează cu punctul de altoire la nivelul margineii de sus a scîndurei, deci cu 2-3 cm deasupra nivelului gropii, astfel încît după plantare prin așezarea pămîntului punctul de altoire să revină la nivelul solului (fig. 2). Pe pantele mari, unde procesul de eroziune a solului este evident, punctul de altoire se așează cu 3-4 cm mai jos de nivelul gropii în partea de sus a pantei și cu 2-3 cm mai jos decît nivelul gropii la baza pantei. Astfel așezat pomul, se leagă cu o sfoară de tutore și se susține cu mina de către un muncitor. Alt muncitor aruncă pămînt mărunt și reavăn peste rădăcini. Muncitorul care ține cu o mină pomul, cu cealaltă așează pămîntul printre rădăcini și calcă ușor începînd de la marginea gropii către pom. După ce rădăcinile s-au acoperit cu circa 10-15 cm de pămînt se trage în groapă pămîntul amestecat cu îngrășămintele și se pune către marginea gropii călcîndu-se bine de la pom către periferie. Cu cît bălegarul este mai puțin fermentat, el se pune mai departe de rădăcini și numai după ce acestea s-au acoperit cu un strat de pămînt cum s-a arătat mai sus. După umplerea gropii se controlează calitatea plantării, trăgînd de pom cu o singură mînă. Dacă pomul nu iese din pămînt, însemnează că a fost bine plantat. Imediat după plantare tutorii se retează la 10 cm sub ultima ramură din coroană și tăietura se netezește cu cosorul pentru a nu produce răni prin frecare pe trunchiul pomului. Apoi, pomii se învelesc contra iepurilor, după care în jurul pomului și tutorelui se face un mușuroi înalt de 25-30 cm și lat de 60-70 cm, care va proteja punctul de altoire contra înghețului peste iarnă. După 8-10 zile de la plantare, cînd pămîntul s-a așezat suficient pomul se leagă de tutore sub formă de 8 culcat, cu sfoară, rafie sau sîrmă moale, avînd grijă ca locul legăturii să fie protejat cu paie pentru a nu se produce răni pe trunchiul pomului. Respectarea acestor indicații tehnice la plantarea pomilor vor asigura o prindere bună și o bună meștere și dezvoltare a noilor livezi plantate. Houaf)- Inginer RARNIA PÎRVAN cercetător principal la Stațiunea experimentală pomicolă Fălticeni Khercurl 14 'Octombrier<$4 — nr. 5.S3? fiț.iif) O difuzoare voluntară fruntașă Eufrosina Burciu este salariată la Spitalul de stat din Tg. Neamț. Pe lîngă activitatea sa profesională îndeplinește și o sarcină obștească interesantă — difuzoare voluntară. Cînd organizația de partid i-a încredințat sarcina să răspundă voluntar de abonarea lucrătorilor la presă și vînzarea de cărți pentru formarea bibliotecilor personale, ea n-a ezitat și chiar s-a angajat : „Fiind comunistă îmi voi face pe deplin datoria". N-a trecut mult timp și cei 210 lucrători din corpul sanitar au devenit abonați consecvenți la presă. (Pînă atunci numărul abonaților era destul de mic). Acum se primesc cu regularitate și se difuzează de Eufrosina Burciu cele peste 50 ziare „Scînteia", aproape 40 ziare „Munca,“ peste 30 ziare „Scînteia tineretului“, aproape 50 ziare „Steagul roșu“ și alte cotidiene și reviste de specialitate etc. Că a reușit să facă aceasta, nu-i nici un secret, ci doar perseverența de care ea a dat și dă dovadă. Și în munca de difuzare a cărții Eufrosina Burciu a obținut succese deosebite. Astfel, numai în cele 8 luni de la începutul anului, valoarea cărților vîndute lucrătorilor din corpul sanitar însumează aproape 10.000 lei. In luna februarie — luna cărții — au fost vîndute cărți în valoare de Ș.Ș76 lei. Satisfacția nu este numai a difuzoarei voluntare, ci și a lucrătorilor sanitari, care și-au îmbogățit bibliotecile personale cu volumele mult preferate, N.T. KARNAZID planificator Cartierul Țiglina din Galați. Foto . M. ALEXE