Steagul Roşu, octombrie 1964 (Anul 19, nr. 3628-3654)

1964-10-14 / nr. 3639

Paff. 7 a Informații din activitatea organizațiilor de partid Gazeta de perete în sprijinul producției La gazeta de perete a secției A . C. de la Combinatul de îngrășăminte cu azot­i de la Piatra Neamț toate rubricile «înt o­cupate de articole interesante Colectivul de redacție de aici responsabil tovarășul Nicolae Gavriloaie se străduiește ca să popularizeze tot ce este de actualitate în cad­rl acestei secții De pildă, într-unul din articole se vor­bește despre calitatea reparațiilor apara­telor de măsură și control ce se efectu­ează aici. Tot la această gazetă este criticat fap­tul că, comisia de inovatori din cadrul secției care răspunde de studierea propu­nerilor de inovații de aici nu se achită de loc de această sarcină. Sunt multe dosare cu inovații propuse și încă nestu­diate și nerezolvate, în această direcție organizația de partid și sindicatul trebuie sa ia măsui de remediere a acestor lip­suri. Și la alte gazete de perete din secțiile combinatului se pot citi articole care, prin conținutul lor, viu în sprijinul producției.­­Astfel, la gazeta secției azotat-uree se poate citi un articol care vorbește despre disciplina de producție din cadrul sec­ției. Într-un alt articol este analizată ac­tivitatea resorturi ATM din cadrul secției. TEODOR STAVAR operator chimist Activitatea sectorului zootehnie — în dezbaterea comuniștilor Recent organizația de partid din sec­torul zootehnic , al gospodăriei colective­­ din comuna Racova, raionul Ba­huși, a fi­nalizat activitatea sectorului zootehnic, in ce privește preocuparea îngrijitorilor si mulgătorilor pentru creșterea producției de lapte și carne. Referatul prezentat de tovarășul Aurel­­ Jaleru, brigadier zootehnic și discuțiile purtate de participanți au scos în evi­dență realizările obținute, ci­ și unele deficiențe. Astfel vina în prezent printr-o îngrijire rațională a vacilor de lapte pro­ducția medie p­e cap de vită mulsă este de 1 too litri in*t cea zilnică de <1 litri pe cap de vită De asemenea toate cele 375 capete taurine existente în sector se prezintă bine întreținute lucru ce face ca acest sector să fie din ce in ce mai rentabil. Tovarășii Anica Buftea, Maria Rotariu, Toader Cîrbea și alții au venit cu propu­neri concrete privind creșterea producției de lapte. Adunarea generală s-a terminat cu a­­doptarea unei hotărîri în care sînt trasate sarcini precise, și un termen de îndepli­nire, tuturor tovarășilor din sectorul taurin G ANTOHI activist de partid In vederea deschiderii noului an de învățămînt de partid Învățînd din experiența anului trecut. Comitetul de partid al Fabricii de zahăr din Roman a analizat cu toată atenția felul cum s-a desfășurat învățămintul de partid în anul 196^—1964, luînd și o serie de măsuri pentru a organiza cu­ mai bine învățămintul de partid în noul an, de a ridica calitatea acestuia pe o treaptă su­perioară, încă din timpul verii s-au format co­misii pe organizații de bază,­ din care au făcut parte secretarii organizațiilor de bază, propagandiștii din cercurile res­pective cât și alți tovarăși competenți și care au încadrat cursanții în formele de învățămînt corespunzătoare pregătirii a­­cestora tș; cercuri Pentru acest an s-au organizat în care se va studia Statutul P­M­R . Istoria P­M­R anul I și II, Eco­nomia politică Economia concretă ș. a. în urma măsurilor luate atît de comite­tul de partid cît și de birourile organi­zațiilor de bază au fost selecționați și înscriși la diferite cercuri și cursuri .14 membri și candidați de partid, precum și nu numar de tovarăși din activul fără de partid în vederea conducerii cu competență a acestor cercuri s-au recrutat propagan­diști bine pregătiți pentru această muncă din rîndul muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, propagandiști care cunosc în­deaproape preocupările cursanților, îi în­drumă zi de zi în activitatea profesională Propagandiștii au fost pregătiți de către Comitetul orășene­s­ de partid Român în cadrul cabinetului de partid, unde s-au predat lecții despre principalele probleme actuale ale politicii partidului, lecții me­to­d­ol­ogi­ce ș­i GHEORGHE FLENCHER propagandist Privind participarea colectiviștilor la muncă Zilele trecute, organizația de partid din brigada nr 4 de la gospodăria agricolă colectivă din comuna Războieni, raionul Tg Neamț, în adunare generală a ascul­tat referatele prezentate de către șefii de echipe : Florența Udu, șefa echipei nr. 1 și Manole Podaru, șeful echipei nr. 3, despre felul cum au participat colecti­viștii din echipele conduse de ei la toate campaniile de la începutul anului și pînă în prezent Din referatele prezentate a reieșit că întreaga masă de colectiviști, în frunte cu comuniștii au participat la muncă în cele două echipe, efectuînd la timpul op­tim și de bună calitate toate lucrările agricole pe loturile ce le-a avut în pri­mire brigada Brigada nr. 4 condusă de comunistul Dumitru Văideanu a executat cîte 3 pra­­șile la cultura porumbului, a florii-soa­­relui și cartofului, iar la cultura sfeclei de zahăr a executat 4 prașile. la aceste lucrări, alături de comuniști ca Dumitru Hilohe, Constantin Căuș, A­­lexandru Văideanu au muncit și Constan­tin Hilohe, Petru Măz­ăreanu, Pavel liciu și mulți alții, care prin munca lor au făcut ca lucrările agricole să se termine la timp, să fie de calitate. La discuțiile purtate pe marginea celor două referate prezentate, comunistul Du­mitru Văideanu, conducătorul brigăzii a arătat că : „Trebuie să acordăm și pe vii­tor aceeași importanță lucrărilor agricole ce mai sunt de efectuat, cum ar fi recol­tarea sfeclei de zahăr, a porumbului, flo­rii,soarelui, precum și campaniei însă­­mînțărilor de toamnă". În cuvîntul său, comunistul Dumitru­ Hilohe, a arătat : „A­­nul acesta am obținut o producție mare de grîu la hectar, depășind planul cu iot kg la hectar. Să facem ca anul viitor pro­ducția să fie și mai mare. Avem con­diții. Trebuie însă muncă, să recoltăm la timp pentru a elibera terenul necesar, să semănăm la timp, semințe de soi, selec­ționate și vom obține ceea ce dorim”. Inginera gospodăriei, tovarășa Larisa Dimitrovici a arătat în cuvîntul său : „Co­lectiviștii din brigada nr. 4 au muncit bine în toate campaniile agricole, lucru ce a adus brigăzii binemeritatul titlu de „brigadă fruntașă pe gospodărie”. ” CONSTANTIN HOBINCA contabil In fotografia de mai sus vi-l pre­zentăm pe strungarul Eugen Foltea de la Atelierele centrale Zemeș la locul său de muncă. gTEÄGÜC RÖGÜ Ritm intens pregătirilor de iarnă in schelele petrolifere E toamnă, Valea Zem­eșului și a Tazlău­­lui și-a schimbat întrucîtva înfățișarea. Au început pregătirile de iarnă. Peste tot se muncește intens, se repară drumuri de acces la sonde, sînt revizuite instalațiile și utilajele într-un cuvînt, în fiecare schelă, petroliștii asigură condițiile ne­cesare desfășurării în bune condiții procesului de producție și pe timpul fri­a­guros. Pregătirile care se fac în aceste zile în schele confirmă grija pe care o poartă conducerile tehnico-administrative ale schelelor pentru asigurarea ritmicității în­deplinirii planului. Ca în fiecare an, în cadrul schelelor, pregătirile de iarnă au fost și anul acesta începute din timp. încă la sfîrșitul trimestrului II în fiecare schelă a fost constituită o comisie din ingineri și tehnicieni care a stabilit măsurile ne­cesare. Asigurarea funcționării normale a tuturor utilajelor și instalațiilor pe timpul iernii este de fapt condiția principală a îndeplinirii planului pe anul 1964 și de creare a posibilităților de realizare a sar­cinilor de producție pe anul 1965. Vizitînd acum schelele observi de în­dată că lucrările privitoare la pregătirile de iarnă sînt într-un stadiu avansat. O scurtă privire pe graficul pregătirilor de iarnă aflat la Trustul de extracție și îți dai seama că o bună parte a lucrărilor a fost terminată. Aceasta și ca urmare a unui control sistematic asupra îndepli­nirii sarcinilor care reveneau fiecărei schele. Astfel, au fost terminate lucrările de revizie la majoritatea instalațiilor de în­călzire din parcuri, au fost controlate și revizuite peste 200 de turle și masturi. De asemenea, s-a făcut revizia și con­trolul cazanelor și conductelor de aburi în proporție de 80 la sută. In vederea a­sigurării de bune condiții de muncă la sonde și parcuri, au fost reparate drumu­rile și s-au curățat mii de metri de șan­țuri de scurgere. In­ aceste zile se lu­crează la controlul și reparația serpenti­nelor la rezervoare și separatoare, la cu­rățirea rezervoarelor de țiței și apă etc. Cele mai bune rezultate în munca de pregătire de iarnă au fost obținute la Schela de extracție Modîrzău unde, cu ex­cepția unor lucrări mai mici, pregătirile au fost terminate. La Schela de extracție Zemeș, în sectorul 6, pregătirile sunt în toi, în scopul asigurării unor condiții bune de muncă și de viață pentru mun­citorii petroliști de aici, recent s-a dat în folosință o nouă cabană-dormitor bine dotată. La grupul social din acest sector se amenajează în prezent și o cantină. Cu toate eforturile depuse de către co­lectivele schelelor de extracție pentru ter­minarea la timp a pregătirilor de iarnă, unele lucrări sunt rămase în urmă față de grafic. Printre acestea sunt lucrările de protecție contra înghețului la hidranți și ventile, lucrările de revizie a cazanelor de abur și învelire și pîslă minerală a conductelor de abur. Mai sînt rămase în urmă lucrările de amenajare și de recon­­diționare a drumurilor de acces la sonde în sectoarele îndepărtate. Din cele constatate, unele lucrări au fost întîrz­iate și din cauza lipsei de materiale — lucru de care trebuie să țină seama colectivul Bazei de aprovizionare Dărmănești. Pînă la sosirea timpului fri­guros trebuie folosită fiecare oră, încît iarna să găsească pe petroliștii Trustului de extracție Moinești bine pregătiți ceea ce înseamnă premise sigure de îndeplinire și depășire în continuare a planului de producție. F. OTTO în fotografia de mai sus vă prezentăm un aspect din cadrul parcului 807, secția I-a, Schela de extrac­ție Moinești. Insilozează de zor­ ­i membrii gospodăriei colective „Horia, Cloșca și Crișan" din comuna Gîrleni, raionul Buhuși acordă o a­­tenție deosebită însilozării furajelor. Datorită faptului că anul acesta sec­torul zootehnic s-a mărit considerabil față de anul precedent, consiliul de conducere al gospodăriei colective a luat hotărîrea de a se însiloza o can­titate de 1870 tone furaj. Pînă în pre­zent s-a însilozat aproape în întregi­me cantitatea planificată. La aceste munci se evidențiază co­lectiviștii Catrina Tamaș, Elisabeta Abăloaie, Maria Laslău și alții. O. BOBOC învățător LA PRACTICA Zeci de mii de elevi din școlile noastre sătești iau parte în aceste zile de toamnă, sub conducerea profesorilor de agricultură, la efectuarea lucrărilor agricole de toamnă Grupați pe clase, brigăzi sau e­­chipe, ei participă la strîngerea recolte­lor de pe întinsele ogoare ale gospo­dăriilor agricole colective și de stat și de pe terenurile școlare experimentale. Pe lîngă faptul că îi înarmează cu deprinderi de muncă, lucrările practice pe care le efectuează elevii în această perioadă con­stituie un minunat prilej de a îmbogăți cunoștințele lor Dar nu orice lucrare or­ganizată în pripă poate să contribuie la realizarea acestei sarcini. Avînd în ve­dere acest lucru, profesorul de agricultură Pavel Lozincă, împreună cu direcția școlii, precum și cu celelalte cadre didactice de la Școala generală de 8 ani din satul Văleni, comuna Horgești, raionul Bacău, a căutat să organizeze în așa fel desfă­șurarea lucrărilor practice încît ele să contribuie cît mai activ la îmbinarea cu­noștințelor teoretice ale elevilor, cu cele practice. în primul rînd s-au ales lucrări care corespund indicațiilor din programele școlare, potrivite cu nivelul de cunoștințe și particularitățile de vîrstă ale elevilor. De pildă, elevii clasei a V-a, pe lîngă lu­crările de recoltare a legumelor și dife­ritelor semințe, efectuează și lucrări de pregătire a terenului în vederea cultivării legumelor timpurii. Acestea au o mare valoare instructivă deoarece, dîndu-le po­sibilitatea să cunoască direct ansamblul complet al lucrărilor necesare unui ciclu de vegetație, îi pregătesc pe elevi pentru lucrările de plantare și întreținere a le­gumelor pe care le vor efectua ulterior. Lucrări asemănătoare, de astă dată privind cultura cerealele, execută elevii clasei a VI-a. Cu elevii din clasa a VII-a, pe lîngă lucrările amintite s-au organizat și lu­crări în vie. Sezonul de toamnă oferă posibilități largi de utilizare a mașinilor agricole. Se execută arăturii adînci, semănând și grăparul. Se administrează în sol în­grășăminte etc. Pentru elevi e prilej deo­sebit de a observa executarea acestor lu­crări și de a asculta explicațiile specia­liștilor. Dar efectuarea lucrărilor prac­tice în acest sezon ridică și o serie de probleme pentru cadrele didactice de spe­cialitate. De multe ori, lucrările agricole­­ de toamnă preced cunoștințele teoretice care se însușesc în clasă. De exemplu, despre lucrările de toamnă în vie elevii învață abia în cursul lunii decembrie cînd prac­tic, nu mai există nici o posibilitate de aplicare a lor pe teren. Dar profesorul de agricultură, Pavel I­ozincă, cu spriji­nul celorlalte cadre didactice ale școlii, a reușit să înlăture această greutate fă­­cînd elevilor, înainte de trecerea la exe­cutarea unei lucări practice, o sumară pregătire teoretică. De asemenea, au fost luate și alte măsuri ca practica agricolă să constituie un ajutor prețios de pregătire a elevilor pentru producție. Astfel, s-a luat legătura cu consiliul de conducere al G.A.C. din Milești, unde elevii își execută lucrările, pentru ca a­­cesta să sprijine efectiv desfășurarea activităților practice. Și, într-adevăr acest sprijin s-a concretizat prin fapte. Toți brigadierii cu experiență participă la lu­crări alături de elevi, dînd îndrumările ne­cesare. Apreciem în acest sens ajutorul briga­dierilor Neculai Sipoș și Eugen Grozavu și îndeosebi al tovarășului Vasile Sîr­­ghian, președintele G.A.C. din Milești. Așa că, la sfîrșitul perioadei de practică, cadrele didactice ale Școlii generale de 8 ani din Văleni — Horgești se vor bucura de rezultatele pozitive constînd în însușirea multor cunoștințe practice de către elevi DUMITRU CAȚICHI, profesor Lucrările agricole de sezon —sursă de teme pentru manifestările culturale (Urmate din pagina l-a) păcate, în cuprinsul regiunii noastre, sunt unele cămine culturale cum ar fi cele din Căciulești, raionul Piatra Neamț, Ghindăoani, raionul Tg. Neamț, și altele, care se mulțumesc doar cu programarea unor conferin­țe pentru susținerea unei anumite lucrări agricole, considerînd cu a­­ceasta datoria lor îndeplinită. Cum va veni concret în sprijinul colecti­viștilor căminul cultural din comu­na Ghindăoani dacă în planul său de muncă nu sînt cuprinse decit u­nele acțiuni de ordinul generalități­lor, lipsite de motivarea planificării lor, multe probleme de ordin admi­nistrativ (care ar putea foarte bine să fie rezolvate printr-o mai bună organizare a muncii consiliului de conducere) ? Dăm, spre exemplifica­re,­ conținutul planului de muncă al consiliului de conducere pentru ul­tima­ săptămînă. Luni — informare politică; marți — conferință agricolă „Factorii ce contribuie la sporirea producției agricole"; miercuri — dis­tribuire de cărți la o bibliotecă (?!); joi — reorganizarea cercurilor de ci­tit (?!); vineri — film și distribuire de cărți; sîmbătă — film și conferin­ța științifică „Celula"; duminică — conferința „Dezvoltarea sectorului zootehnic — izvor de venituri pentru G.A.C.“ (despre care, joi, conferenția­ra— ing. agronom din comună — nu știa decît că odată i s-ar fi spus că va fi planificată să facă o astfel de expunere). Acesta fiind conținutul planului de muncă e inutilă orice comentare a sa, deoarece de la prima vedere ne dăm seama cît de infimă este contribuția căminului cultural la sprijinirea lu­crărilor agricole de toamnă, cît de mult formalism și-a făcut loc in mun­ca acestui consiliu de conducere. Greșit procedează și acele consilii de conducere ale căminelor culturale, cum ar fi cele din Bălțătești, raionul Tg. Neamț, Homocea, raionul Adjud, care, sub pretext că n-au primit nici un fel de indicații de la comitetele raionale pentru cultură și artă, n-au trecut la o activitate mai intensă care să răspundă cerințelor satului colectivizat. De această stare de lu­cruri se fac vinovate, bineînțeles și comitetele raionale pentru cultură și artă respective, care, așteptînd „indi­cații precise“ de la Comitetul regional pentru cultură și artă (ca și cum nu s-ar cunoaște dinainte ce au de făcut în direcția sprijinirii lucrărilor agri­cole de toamnă) tergiverzează munca de control și îndrumare a unităților culturale de la sate, ceea ce se răs­­frînge negativ în activitatea acestora. •k Ne aflăm în plină perioadă de des­fășurare a lucrărilor agricole de toamnă. Colectiviștii din ile agricole colective din gospodări­regiunea noastră zoresc lucrările de recoltare a culturilor de toamnă tîrzii, și au început bătălia pentru o recoltă bo­gată in cursul anului viitor. Pentru ca ei să contribuie cu toate forțele la creșterea producției agricole — și în special a celei de grîu și po­rumb — căminele culturale și biblio­tecile sunt chemate să-i ajute în mod concret în ridicarea nivelului de cu­noștințe legate de lucrările agricole de toamnă prin organizarea unor manifestări izvorîte din cerințele specifice ale producției, prin răspîn­­direa cu mijloace eficace , a celor mai înaintate metode de lucru, care să fie un bun al tuturor colectiviști­lor. O gamă largă de forme culturale operative pot fi folosite în acest scop. Pentru reușita lor însă se cere în primul rînd cunoașterea amănun­țită a sarcinilor economice ale satu­lui de către fiecare activist cultu­ral în parte, în al doilea rînd, antre­narea tuturor intelectualilor satului la o bună organizare a manifestări­lor și în sfîrșit — lărgirea sferei de cuprindere a acestora. Comitetele ra­ionale de cultură și artă sînt che­mate să urmărească printr-o muncă de îndrumare și control mai susținu­tă, de conținut, felul în care se ține cont de aceste condiții indispensa­bile pentru buna reușită a activității culturale ce se desfășoară la sate. Noile plantații de pomi să fie organizate model Condițiile pedoclimatice din regi­une, permit o bună creștere și dez­voltare a pomilor fructiferi, fapt ce a determinat gospodăriile colective și de stat să extindă în ultimii ani suprafețele plantate cu pomi. înființarea de noi plantații compor­tă o serie de măsuri tehnice, fără de care nu putem asigur­a reușita acestei acțiuni. Plantarea din toamnă a pomilor dă cele mai bune rezultate. Aceasta pentru următoarele motive : — Se evită aglomerarea lucrărilor în gospodărie, plantarea putîndu-se face într-un timp relativ mai lung decit primăvara. — Rădăcinile pomilor plantați toamna își vindecă rănile făcute la fasonat, iar primăvara noile rădă­cini apărute beneficiază de umezeala de la începutul acestui sezon, asigu­­rînd prinderea pomilor și pornirea lor timpurie în vegetație. — Plantarea de toamnă scutește gospodăria de cheltuielile ocazionate de udatul repetat al pomilor plantați primăvara, lucrare în lipsa căreia prinderea și creșterea lor în primul an după plantare este slabă. Prima lucrare ce se face după ce­­ terenul a fost ales, arat (unde este posibil­ și amenajat în funcție de în­clinația pantei, este pichetatul. Pichetatul, constă în fixarea locu­lui pe care-l va ocupa­­ fiecare pom, în funcție de înclinația pantei, de orografia terenului, se va adopta și sistemul de pichetare. Pichetatul poa­te fi în pătrat, dreptunghi, triunghi, pe curbele de nivel etc. Pe pante, cele mai bune rezultate dă picheta­tul în triunghi și pe curbele de ni­vel, întrucît împiedică eroziunea so­lului. în acest caz rîndurile de pomi se așează paralel pe curbele de ni­vel, pomii de pe un rînd fiind situați în mijlocul intervalelor dintre po­mii de pe nodul vecin. Pentru execu­tarea acestei lucrări ne folosim de teodolit, echer sau panglică gradată, jaloane, picheți, sîrme simple sau marcate cu distanțele dintre rînduri și dintre pomi pe rînd, maluri și to­­porașe. După procurarea materialelor, terenul se împarte în parcele, în func­ție de înclinația pantei. La fiecare parcelă se trasează cu ajutorul jaloa­nelor (prin vizare cu aparate sau cu ochiul liber) o linie de bază pe­­ latura cea mai lungă, linie ce se­­­­archează cu țăruși. Din capetele a­­estei linii de bază se ridică prin vi­zare cu ajutorul jaloanelor două per­­­pendiculare ale căror capete se vor uni printr-o linie paralelă cu baza. Dacă linia de bază este egală cu pa­ralela ei, înseamnă că aliniamentul a fost bun și careul format s-a în­chis perfect. Pe laturile acestui careu se fixează cu ajutorul panglicei gra­date sau sîrmelor, țăruși care mar­chează rîndurile de pomi și pe rîn­­duri, locul fiecărui pom la distan­ța stabilită. Aici trebuie avut în ve­dere ca rîndurile de pomi să fie pe curba de nivel și pe cît posibil o­­rientate de la nord către sud. Even­tualele porțiuni ale parcelei cu con­tur neregulat se pichetează prin pre­lungirea rîndurilor din careul format inițial. Repichetatul, este lucrarea care u­­șurează mult operațiunea de plan­tare, prin aceea că pomii în momen­tul plantării nu se mai aliniază din nou, vin exact la mijlocul gropii, re­ușind in felul acesta să obținem rîn­duri drepte, pomi la distanțe egale, deci suprafețe egale de hrănire pen­tru fiecare plantă. Lucrarea constă în fixarea a 2 țăruși ajutători cu a­­jutorul scîndurii de plantat (fig. 1). Se așează scîndura de plantat de-a lungul rîndului, cu scobitura din mij­loc pe țărușul ce marchează locul po­mului; în cele două scobituri de la ca­pete se bat țărușii ajutători. La să­patul gropilor țărușul ce marca locul pomului (mijloc) dispare. Punînd însă scîndura de plantat cu scobiturile din cele două capete pe cei 2 țăruși aju­tători, scobitura din mijloc ne indi­că locul pomului, unde vom bate tu­torele. Săpatul gropilor. Gropile se fac pă­trate și numai în terenurile nisipoa­se, friabile (fărîmicoase) se adoptă forma rotundă a gropilor: în teren nedesfundat dimensiunile gropilor sunt de 1/1/0,80 m, iar în te­renurile desfundate de 0,60/0, 60/0,50 m. Dacă pînza de apă freatică este mai în față, sau solul este subțire cu roca mamă pietroasă sau argiloasă, atunci gropile se pot face mai puțin adînci (0,50 m) mărind în schimb dimensiunile lor laterale la 1,50/1,50 m sau 2/2 m. Chiar la gropile nor­male de 1/1/0,80 m, săparea la o pa­nă de hîrleț pe fundul gropii cu lă­sarea pămîntului pe foc, contribuie la o mai bună creștere și dezvoltare a pomilor în primii ani după planta­re, mai ales în terenurile grele și compacte cu stratul de argilă la adîn­­cime mică. Instalarea tutorilor, se face înain­te de trasul pămîntului în gropi. Tu­torii trebuie să aibă lungimea de 2 m și grosimea de cel puțin 4 cm dia­metru și să fie confecționați din ma­terial de esențe tari. înainte de fi­xare, tutorii se tratează cu sulfat de cupru sau se pîrlesc la foc pe por­țiunea ce intră în groapă. Instalarea tutorilor se face prin batere cu maiul la mijlocul gropii, în dreptul scobitu­rii din mijloc scîndurii de plan­a lat. Se bate în așa fel, încît tutorele să pătrundă la a­­dîncimea de 20 cm în pămîntul nesă­­pat de pe fundul gropii. Tragerea păm­în­­tului in gropi, se face cu 10-15 zile înainte de plan­tare, cu care ocazie 3/4 se umple cu amint și se calcă bine. Lucrarea trebuie făcută pe timp uscat. De re­gulă, se trage în groapă pămîntul scos de la suprafață, urmînd ca cel scos de la fundul gropii să se folo­sească la plantarea pomului, ameste­cat cu îngrășăminte. Regula rămîne valabilă numai atunci cînd pămîntul scos din partea inferioară a gropii este bun. Dacă acest pămînt este ar­­gilos, pietros, fără structură nu se mai folosește, în groapă se trage pă­mîntul scos de la suprafața ei, iar pentru plantare se va folosi pămînt de împrumut din jurul gropii. După ce s-a tras pămîntul în gropi, în in­tervalul de timp, rămas pînă la plantare, se aduc îngrășămintele or­ganice și minerale, repartizîndu-se la fiecare groapă cîte 15-20 kg bălegar, 60 g superfosfat și 50 g sare pota­­sică. Pe solurile podzolice, spălate, sărace în humus, cantitatea de băle­gar se poate mări, îngrășămintele se amestecă cu­ pămîntul ce-l vom folosi la plantare, după care se acoperă cu un strat de pămînt în grosime de 5-10 cm. Pregătirea pomilor, aduși de la pe­piniere constă mai întîi în repartiza­rea lor pe parcele la locul de plan­tat, unde se stratifică provizoriu. în ziua plantării, rădăcinile pomilor se fasonează prin înlăturarea celor zdre­lite, rupte și prin scurtarea celor groase la 30-35 cm lungime, făcînd tăieturi oblige așa fel încît acestea să privească în jos, ca la plantare să vină in contact intim cu pămîntul. Rădăcinile subțiri se scurtează la 1-2 cm lungime. După fasonarea rădă­cinilor, acestea se introduc într-o mo­cirlă de consistența smîntînii, făcu­tă din 3 părți lut galben și o parte balegă proaspătă de bovine. Pentru stimularea înrădăcinării, în apa cu care se face mocirla se poate adăuga urină în proporție de 1:1. Pomii se introduc în mocirlă pînă la punctul de altoire, după care se repartizează la gropi pentru plantare. Tehnica plantării. Lîngă tutore, în groapă se face un mușuroi din pă­mînt reavăn pe care se vor răsfira rădăcinile pomului. Pomul se așea­ză în partea de nord a tutorelui, cu prima ramură din coroană orientată spre sud. Adîncimea de plantare se fixează cu ajutorul scîndurei de plan­tat care se instalează deasupra gropii lîngă tutore. Pomul se așează cu punctul de altoire la nivelul margi­neii de sus a scîndurei, deci cu 2-3 cm deasupra nivelului gropii, astfel încît după plantare prin așezarea pă­mîntului punctul de altoire să re­vină la nivelul solului (fig. 2). Pe pantele mari, unde procesul de eroziune a solului este evident, punc­tul de altoire se așează cu 3-4 cm mai jos de nivelul gropii în partea de sus a pantei și cu 2-3 cm mai jos decît nivelul gropii la baza pantei. Astfel așezat pomul, se leagă cu o sfoară de tutore și se susține cu mi­na de către un muncitor. Alt munci­tor aruncă pămînt mărunt și reavăn peste rădăcini. Muncitorul care ține cu o mină pomul, cu cealaltă așează pămîntul printre rădăcini și calcă u­­șor începînd de la marginea gropii către pom. După ce rădăcinile s-au acoperit cu circa 10-15 cm de pămînt se trage în groapă pămîntul ameste­cat cu îngrășămintele și se pune că­tre marginea gropii călcîndu-se bine de la pom către periferie. Cu cît bă­legarul este mai puțin fermentat, el se pune mai departe de rădăcini și numai după ce acestea s-au acoperit cu un strat de pămînt cum s-a ară­tat mai sus. După umplerea gropii se controlează calitatea plantării, trăgînd de pom cu o singură mînă. Dacă pomul nu iese din pămînt, în­semnează că a fost bine plantat. Ime­diat după plantare tutorii se retea­ză la 10 cm sub ultima ramură din coroană și tăietura se netezește cu cosorul pentru a nu produce răni prin frecare pe trunchiul pomului. A­­poi, pomii se învelesc contra iepu­rilor, după care în jurul pomului și tutorelui se face un mușuroi înalt de 25-30 cm și lat de 60-70 cm, care va proteja punctul de altoire contra înghețului peste iarnă. După 8-10 zile de la plantare, cînd pămîntul s-a așezat suficient pomul se leagă de tutore sub formă de 8 culcat, cu sfoară, rafie sau sîrmă moale, avînd grijă ca locul legăturii să fie protejat cu paie pentru a nu se produce răni pe trunchiul pomu­lui. Respectarea aces­tor indicații teh­nice la plantarea pomilor vor asi­gura o prindere bună și o bună meștere și dezvol­tare a noilor livezi plantate. Houaf)-­ Inginer RARNIA PÎRVAN cercetător princi­pal la Stațiunea experimentală pomicolă Fălticeni Kh­ercurl 14 'Octombrie­r<$4 —­ nr. 5.S3? fiț.iif) O difuzoare voluntară fruntașă Eufrosina Burciu este salariată la Spitalul de stat din Tg. Neamț. Pe lîngă activitatea sa profe­sională îndeplinește și o sarcină obștească intere­santă — difuzoare vo­luntară. Cînd organizația de partid i-a încredințat sar­cina să răspundă volun­tar de abonarea lucrători­lor la presă și vînzarea de cărți pentru formarea bi­bliotecilor personale, ea n-a ezitat și chiar s-a angajat : „Fiind comu­nistă îmi voi face pe deplin datoria". N-a trecut mult timp și cei 210 lucrători din corpul sanitar au devenit abo­nați consecvenți la presă. (Pînă atunci numărul a­­bonaților era destul de mic). Acum se primesc cu regularitate și se difu­zează de Eufrosina Bur­ciu cele peste 50 ziare „Scînteia", aproape 40 ziare „Munca,“ peste 30 ziare „Scînteia tineretu­lui“, aproape 50 ziare „Steagul roșu“ și alte co­tidiene și reviste de spe­cialitate etc. Că a reușit să facă aceasta, nu-i nici un secret, ci doar perse­verența de care ea a dat și dă dovadă. Și în munca de difuza­re a cărții Eufrosina Bur­ciu a obținut succese deo­sebite. Astfel, numai în cele 8 luni de la începutul anu­lui, valoarea cărților vîn­­dute lucrătorilor din corpul sanitar însumează aproape 10.000 lei. In luna februarie — luna cărții — au fost vîndute cărți în valoare de Ș.Ș76 lei. Satisfacția nu este nu­mai a difuzoarei volun­tare, ci și a lucrătorilor sanitari, care și-au îmbo­gățit bibliotecile perso­nale cu volumele mult preferate, N.T­. KARNAZID planificator Cartierul Țiglina di­n Galați. Foto . M. ALEXE

Next