Steagul Roşu, mai 1965 (Anul 20, nr. 3809-3833)

1965-05-05 / nr. 3811

v Proletari din toate tarile uniti vá­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 Nr. 3.811 (5.290) MIERCURI 5 MAI 1965 4 pagini 25 bani Să urgentăm terminarea însămînțării porumbului IN RAIONUL ADJUD.Trebuie folosite din plin mașinile și timpul bun de lucru In aceste zile organele și organizațiile de partid, consiliul agri­col raional și conducerile cooperativelor agricole de producție din ra­ionul Adjud îndreaptă eforturile spre terminarea grabnică a semăna­tului porumbului, spre efectuarea acestuia la un nivel agrotehnic înaintat. Rezultatele de pînă acum situează raionul Adjud printre raioane­le fruntașe în actuala campanie agricolă de primăvară. Cele peste 16.000 hectare semănate cu porumb vin să confirme acest lucru. Pentru a vedea cum se desfășoară aceste lucrări, redacția zia­rului „Steagul roșu" a organizat zilele trecute un raid-anchetă în cîteva cooperative agricole de producție din raionul Adjud. Relatăm mai jos constatările făcute cu acest prilej. Brigăzi de mecanizatori evidențiate în întrecerea socialistă în cooperativele agricole de produc­ție din Homocea, Adjudul Vechi, Ploscuțeni, Sascut-Tîrg, Urechești și Pufești, mecanizatorii din brigăzile conduse de Gh. Băzgan, Ion Bondrea, Anton Iacob, Constantin Antohi, Dima Bogdan și Constantin Chiper și-au sporit eforturile în vederea terminării lucrărilor agricole de primăvară. Fo­losind din plin capacitatea tractoare­lor, brigăzile mai sus-amintite au ter­minat primele pe raion semănatul po­rumbului. Lucrările efectuate de me­canizatorii din aceste brigăzi au fost executate la un înalt nivel agrotehnic. De aceea, membrii cooperativelor a­­gricole de producție le aduc numai cuvinte de laudă. Cresc suprafețele însămînțate Semănatul porumbului a fost pregă­tit din timp la cooperativa agricolă de producție din Huruiești. Aici, harnicii mecanizatori Victor Decuseară, Ale­xandru Gheorghiță, Ion Purluca, Gh. Paiu și Gh. Munteanu, în frunte cu șeful de brigadă Constantin Panfil de la S.M.T. Adju­d, au însămînțat pînă în seara zilei de 3 mai aproape 500 hectare cu porumb.­­ Încă din primele zile ale campa­niei, mecanizatorii din această briga­dă, ne spunea activistul de partid, Vasile Toma, s-au situat în fruntea în­trecerii socialiste. Cît privește calita­tea lucrării, nu poate exista nici o în­doială. S-a semănat în rînduri drepte și la adîncimea recomandată. Cartea de vizită a acestora a ieșit în eviden­ță în această campanie mai mult ca oricînd­ Vecine, dar rezultatele diferă Cooperativele agricole de producție din Adjudu-Vechi, Ploscuțeni, Sascut- Tîrg, Urechești, Homocea și altele au semănat întreaga suprafață cu po­rumb. De la aceste unități au fost tri­mise tractoarele și mașinile­ pentru grăbirea semănatului în unitățile ră­mase in urmă. în unele cooperative agricole­­ de producție din localitățile Buda, Răchi­­toasa și altele nu se folosesc suficient atelajele pentru intensificarea lucră­rilor. Diferențe mari există între uni­tăți vecine cu condiții asemănătoare, în timp ce cooperativa agricolă de producție din Urechești terminase se­mănatul celor 370 hectare cu porumb, la Ruginești această lucrare s-a e­­xecutat pînă la data de 3 mai, doar pe 40 la sută din suprafața planificată. Cooperativa agricolă de producție din Burdusaci, realizează 41 la sută, pe cînd cea din Răchitoasa, în condiții asemănătoare, a semănat porumbul numai pe 29 la sută din suprafața prevăzută. Ce au de spus conducătorii acestor unități ? Nu terenul e de vină La cooperativa agricolă de produc­ție din comuna Buda, semănatul po­rumbului se desfășoară în ritm nesa­tisfăcător. Aceasta pentru că n-au fost luate măsuri corespunzătoare pentru folosirea din plin a celor opt tractoa­re, trei semănători, precum și a celor 32 atelaje. în ziua de 3 mai suprafa­ța semănată crescuse abia la 91 hec­tare. In ciuda faptului că în această unitate au fost însămînțate doar 29 la sută din suprafața planificată, condu­cerea cooperativei agricole de produc­ție și inginerul agronom Florin Mo­­canu privesc cu nepăsare această si­tuație. Pe inginerul agronom l-am gă­sit la sediul cooperativei, în loc să fie acolo unde se ară, se însămînțează. Dacă se menține ritmul de pînă acum, tovarășilor din comuna Buda le vor mai trebui încă aproape 8 zile bune de lucru pentru a termina semănatul porumbului. Președintele cooperativei agricole de producție (Gh. Burcă), împreună cu inginerul agronom justifică rămînerea în urma invocînd fel de fel de mo­tive printre care și acela că terenul încă nu e zvîntat. La cîtiva kilometri de ei, la Burdusaci, Ursa și în alte comune sînt cam aceleași condiții, însă însămînțările sînt mai avansate. Nu terenul, ci slaba organizare a muncii, folosirea incompletă a mașini­lor și a utilajelor, netatonarea terenului unde este zvîntat fac ca această uni­tate să se afle printre unitățile coda­te pe raion la semănat și la alături de primăvară. Tractoarele își așteaptă tractoriștii Cooperativa agricolă de producție din­ Găiceana a realizat pînă la data de 3­ mai 40 la sută 'din plănui de în­­sămințări la, porumb și 56 la sută la­­ alături­­ de primăvară. Care este cauza răminerii in urmă ? Deși în ultimul timp au mai venit ceva tractoare de la S.M.T. Adjud, ca să ajute la des­fășurarea lucrărilor, două din acestea nu pot fi folosite. De ce? Nu sunt tractoriști. Conducerea stațiunii le-a trimis doar ca să fie trimise, dar nu utilizate. Ele sunt parcate cu grijă la sediul brigăzii conduse de brigadie­rul Ștefan Vulpe. Parcă și tractoarele își zic: „De ce nu ne-o fi folosind și pe noi“ ? Ni s-a tot arît să stăm de o săptămînă locului! Am fi arat în acest timp nu 50 hectare, ci 70 hectare. Oare ce spun cei de la stațiune des­pre noi ?“. In voia soartei Și acum, cînd semănatul porumbului trebuie să se desfășoare din plin, pe tarlaua „Hazlău" de la cooperativa I. CARACINSCHI (Continuare în pag. a 3-a) Ritm susținut la însămînțatul porumbului pe tarlalele din Borlești, raionul Piatra Neamț Foto­­ Ș. POMFEI Zilele trec iar tractorul... stă. De la Trustul regional Gostat Din datele centralizate la Trustul regional Gostat rezultă că la semă­natul porumbului s-au realizat, pînă la 4 mai a.c., 72 la sută din plan. S-au evidențiat G.A.S. Pulești, Dămienești și Parincea care au terminat această lucrare, iar mai avansate sînt gospodăriile Oprișești și Zeletin. într-o si­tuație inadmisibilă se află gospodăriile de stat Traian (25 la sută din plan), Zănești (39 la sută), Sănduleni (40 la sută), Girov și Șerbești (cu cite 58 la sută). Motivarea unora că „a plouat“, nu-i întemeiată. Pentru a demonstra, să amintim că G.A.S. Dămienești, care a terminat însămînțatul porumbului, e vecină cu G.A.S. Șerbești, care are abia 58 la sută! De aici se poate trage și concluzia că în timp ce unii au însămînțat fiece parcelă mai zvîn­­tată, au folosit din plin mașinile și fiecare oră bună de lucru — alții au așteptat timp mai favorabil. O parte din modernele instalații de la Rafinăria din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej în stadiul de construcție Foto, C, BUTE Construcția unor noi complexe rutiere La Craiova, Bacău și Reșița se desfășoară construcția unor com­plexe rutiere cuprinzînd pasaje de nivel, artere de legătură cu șose­lele naționale și construcția unor noi linii de cale ferată. Astfel, pa­sajul de la Bacău va crea posibi­litatea unor legături lesnicioase cu șoselele București — Suceava și Bacău — Orașul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, iar cel de la Craiova cuprinde și execuția unei noi linii de cale ferată care va face legătu­ra între stația Jiul — „Electropu­­tere“ și linia existentă spre Cala­fat. Lățimea părții carosabile a rampelor acestor pasaje asigură condiții bune traficului actual. în prezent, constructorii lucrează la fundațiile podurilor și zidurilor de sprijin. Ei folosesc cofrajele me­talice, care pe lângă faptul că aduc economii, contribuie și la scurta­rea la jumătate a timpului de e­­xecuție. Conform graficului stabilit noile complexe rutiere vor fi terminate pînă la sfîrșitul anului. Au terminat semănatul porumbului HORIA ȘI CORDUN După cum ne comunică cores­pondentul nostru voluntar Nicolaie Burtoi, cooperativele agricole din comunele Horia și Cordun — Ro­man au terminat, în ziua de 3 mai, semănatul celor 965 hectare cu po­rumb. Unele brigăzi de cîmp cum sínt cele conduse de Vasile Ureche și Nicolae Ungureanu au terminat primele însămințările, situîndu-se în fruntea întrecerii socialiste. MĂRGINENI în seara zilei de 3 mai coopera­tiva agricolă de producție din Măr­gineni — Bacău, a terminat însă­mînțatul porumbului, pe cele 590 hectare. Din această suprafață pe 300 hectare, o dată cu însămînțatul porumbului, au fost încorporate în sol îngrășăminte azotoase. S-au executat lucrări de bună calitate. S-au evidențiat mecaniza­torii : Vasile Alungulesei, Constan­tin Drugă, Ion Nistor, brigadierii Gheorghe Coteanu, Elena Faraoanu, Gheorghe Dăscălescu și alții. Ritm și calitate Din cele 25 de cooperative agri­cole de producție din raionul și ora­șul Piatra Neamț, mult avansate la însămînțatul porumbului sînt cele din Roznov, Dochia, Zănești, Podo­­leni, Borlești, orașul Piatra Neamț, Dumbrava Roșie și Săvinești. La coo­perativele agricole Dochia și Roznov semănatul porumbului s-a terminat. Explicația succeselor se găsește în hărnicia tractoriștilor și cooperato­rilor, folosirea deplină a timpului bun de lucru, îndrumarea competen­tă din partea specialiștilor, în măsu­rile luate de organizațiile de partid, în toate aceste cooperative agri­cole de producție s-a trecut la se­mănatul porumbului, avind pregătit din timp sute de ha. Ritmul bun și calitatea sunt asigurate prin prezen­ța continuă în mijlocul tractoriști­lor și mînuitorilor de agregare specialiștilor, a factorilor de răs­a­pundere. Din marele număr al celor care merită numai cuvinte de laudă pen­tru modul în care muncesc, trebuie amintiți tractoriștii Gh. Socea, I. Ne­­delcu și N. Dumitriu de la S.M.T. Podoleni, Anton Cîrligeanu, N. Be­rea, Vasile Sofian și I. Constanti­­nescu de la S.M.T. Ștefan cel Mare precum și mînuitorii de agregate N. Irimia de Ia cooperativa agricolă de producție Borlești, Georgeta Blaga de la cooperativa agricolă de pro­ducție Zănești, Constantin Dumitru, Maria Sandovici și Aneta Fotea de Ia cooperativa agricolă de produc­ție din Roznov, Dumitru Alexan­­drescu și Gheorghe Sava de la coo­perativa agricolă de producție Dum­brava Roșie. IN ÎNTÎMPINAREA CELUI DE-AL IV-LeA CONGRES AL P.M.R. COLECTIVELE PE MENCA m REÎNNOIESC ANGAJAMENTELE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA în aceste cuptoare se coace cimentul — pîinea construcțiilor. FABRICA DE CIMENT-BICAZ Cimentul produs la Bicaz este binecunoscut în țară și peste hotare pentru calitățile lui. Dar acest ma­terial de construcții este tot mai solicitat, și, unui astfel de imperativ îi răspunde colectivul de cimen­­tiști de la Bicaz. De la începutul anului pînă acum, aici s-au produs peste plan peste 9.500 tone ciment. De asemenea, a fost depășit planul la produse din azbociment, la­ producția globală și marfa. Aceste succese i-au determinat pe cimentiștii din Bicaz să se angajeze ca lvi5 în trecerea socialistă să obțină noi succese pe care ei le închină celui de-al IV-lea Con­gres al Partidului Muncitoresc Român. Ei și-au sporit angajamentele luate, în cinstea celui de-al IV-lea Con­gres al partidului, au hotărît ca, pînă la 1 iulie, să dea peste plan 11.000 tone ciment, 32.000 m p plăci azbo­ciment. Ei s-au mai angajat să depășească planul pro­ducției globale anuale cu 2.100.000 lei, cel al produc­ției marfă cu 400.000 lei, pînă la 1 iulie să se realizeze economii în sumă de 300.000 lei și beneficii 150.000 lei. UZINA DE ȚEVI ROMAN Laminoriștii romaș­­cani au făcut bilanțul realizărilor de pînă a­­cum și, în temeiul lor, și-au sporit angaja­mentele. Astfel, în cin­stea celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. ei au hotărît să lamineze, peste prevederile pla­nului semestrului I, 4.000 m 1 țeavă. In a­­celași timp vor depăși planul producției glo­bale cu 4.000.000 lei, al producției marfă cu 12.400.000 lei. Pînă la 1 iulie co­lectivul de muncă de la Uzina de țevi din Roman s-a mai anga­jat să realizeze 700.000 lei economii la prețul de cost și 2.200.000 lei beneficii peste plan. Aceste rezultate vor fi urmarea aplicării u­­nor eficiente măsuri tehnico-o­rganizatorice cum ar fi: extinderea tăierii selective a ca­petelor de țeavă, spo­rirea vitezei de lami­nare, îmbunătățirea re­gimului de încălzire a țaglelor ș a. Trustul de extracție Moinești Aplicarea metodelor avansate de extracție, scurtarea timpilor de in­tervenție, mai buna cunoaștere a caracteristicilor sondelor și prin aceasta aplicarea celor mai adec­vate operații tehnologice — fac ca lună de lună să fie depășiți indica­torii de plan la aproape toate schelele de extracție. Aceasta permis colectivelor schelelor să ob­a­țină însemnate succese în întrece­rea socialistă ce se desfășoară cu intensitate în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului. Centralizate pe trust, angajamen­tele prevăd ca pînă la 1 iulie să se realizeze o depășire a planului producției globale cu 1.669.000 lei, cu 2.491.000 lei la producția marfă, în aceeași perioadă se vor realiza 2.750.000 lei economii la prețul de cost și 1.200.000 lei beneficii. în afară de țiței, petroliștii moineș­­teni și cei ai Schelei de extracție Tg. Ocna vor realiza peste plan 800 tone gazolină și 2.480.000 m­c gaze utilizabile. Se montează ultimele utilaje Montorii de pe șantierul instala­țiilor de reformare catalitică și de extracție a aromatelor de la rafină­ria din orașul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej execută montarea ultime­lor utilaje. Lucrările sunt în avans cu 5 zile față de grafic. De ase­menea, s-au încheiat lucrările de instalare a conductelor de oțel ino­xidabil și oțel cu siliciu, care fac legătura cu cuptoarele și reactoa­rele. Probele de rezistență și etan­șare a conductelor s-au efectuat pînă în prezent în proporție de 60 la sută. In întîmpinarea Congresului partidului, constructorii acestui important obiectiv al industriei noastre chimice s-au angajat să scurteze termenul de punere în funcțiune a instalațiilor. (Agerpres) Veghind la buna calitate a produse­lor tubulare. Foto: C. BURSUC 1.1. L Bacău I»Moldova 11 Analizînd sarcinile de plan pe a­­nul 1965 și condițiile de îndepli­nire a lor, colectivul de muncă de la întreprinderea de industrie lo­cală „Moldova“ din orașul Bacău a hotărît ca, în cinstea celui de-al IV-lea Congres al P.M.R., să-și majoreze angajamentele luate la începutul anului La producția globală angajamen­tul inițial a fost de a se depăși sarcina cu 500.000 lei pe anul 1965. Acest angajament a fost majorat la 600.000 lei, din care 350.000 lei pînă la 1 iulie a.c. De­ asemenea, acest colectiv de muncă s-a anga­jat ca în anul 1965 să dea econo­mii suplimentare la prețul de cost în valoare de 100.000 lei (angaja­ment inițial 50.000 lei) din care 60.000 lei pînă la 1 iulie. Și la be­neficii peste sarcina de plan anga­jamentul a fost dublat: 100.000 lei din care 60.000 lei pînă la 1 iulie, față de 50.000 angajament inițial. Ședința plenară a Comitetului regional pentru cultură și artă Ieri, a avut loc la Bacău, în sala de ședințe a Sfatului popular re­gional, plenara Comitetului regio­nal pentru cultură și artă. Au parti­cipat tovarășii Aurel Calimandric, secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R., Virgil Filimon, vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional, vicepreședinții cu problemele de învățămînt și cultură ai comitete­lor executive ale sfaturilor popu­lare raionale și orășenești, preșe­dinții și secretarii comitetelor ra­ionale și orășenești pentru cultu­ră și artă. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul Ioan Micu, membru al Biroului executiv al Comitetu­lui regional pentru cultură și artă, a prezentat plenarei o informare asupra activității culturale desfășu­rate în regiune în perioada de iar­nă, în continuarea lucrărilor plena­rei, tovarășul Constantin Potîngă, secretar al Comitetului regional pentru cultură și artă, a prezentat materialul „Unele probleme ale sti­lului de muncă al comitetelor pen­tru cultură și artă din regiunea Bacău“. Au urmat vii dezbateri, la care au participat C. Manciu, Ioan Țîr­­dea, Alexandru Bunghez, Iulia Hălăucescu, Gheorghe Moisei, Mu­reș Covătaru, Radu Cîrneci, mem­bri ai Comitetului regional pentru cultură și artă, Florin Coroiu și Ștefan Țugulea, secretari ai comi­tetelor pentru cultură și artă ale raioanelor Tg. Ocna și respectiv Adjud. Luînd cuvîntul, tovarășul Aurel Calimandric a dat indicații preți­oase privind îmbunătățirea stilu­lui de muncă al comitetelor pen­tru cultură și artă, pentru ridica­rea la un nivel superior al activi­tății instituțiilor de cultură și artă din regiunea Bacău. Concluziile ședinței au fost pre­zentate de tovarășul Virgil Filimon. Plenara a adoptat măsuri cores­punzătoare. In ziarul de azi : Carnet cultural SPORT în legătură cu situația din Republica Dominicană. (pag. a ll-a) (pag. a lll-a)L pag. a lV-a\

Next