Steagul Roşu, iunie 1965 (Anul 20, nr. 3834-3859)

1965-06-10 / nr. 3842

y < IC­ Profetan din toate tarile unu­i va­­ IORGAH AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ Nr. 3.842 (5.321) JOI 10 IUNIE 1965 4 pagini 25 bani 1970 TRACTOARE FIZICE Entuziasm, interes, încredere Puternicul ecou al proiectelor de Directive aLe Congresului al IV-Lea al partidului și proiectului de Statut al P. C. R., în rândul oamenilor muncii din regiunea Bacău. 36000 TEHNICA PENTRU COMBINE PENTRU CEREALE Pentru continua dezvoltare a agriculturii socialiste Oamenii muncii din agricultura re­giunii noastre au luat cunoștință cu profundă satisfacție de prevederile proiectului de Directive ale Congresu­lui al IV-lea al Partidului Muncito­resc Român cu privire la dezvoltarea pe mai departe a economiei noastre socialiste. Ei își manifestă nețărmurita lor ho­­tărîre de a munci cu mai mult entu­ziasm pentru a traduce în viață linia politică a partidului de dezvoltare continuă a agriculturii noastre socia­liste. în perioada care a trecut de la cel de-al III-lea Congres al P.M.R., agri­cultura regiunii noastre a cunoscut o continuă înflorire. An de an, statul a acordat unităților agricole socialis­te importante mijloace financiare, menite să contribuie efectiv la dez­voltarea bazei tehnico-materiale a a­­cestora. în perioada 1961—1965, investițiile statului în agricultura regiunii noas­tre au însumat aproape 400 milioane lei, iar volumul creditelor acordate de stat cooperativelor agricole de pro­ducție pe termen lung depășesc su­ma de 181,5 milioane lei. Din volu­mul total al investițiilor în agricultu­ra regiunii noastre peste 25 la sută le-au revenit gospodăriilor agricole de stat, în acești ani, gospodăriile agricole de stat s-au dezvoltat continuu. Multe din aceste unități au devenit gospo­dării model de înaltă productivitate, care constituie un exemplu de organi­zare socialistă a producției agricole. Au fost luate măsuri pentru profila­rea și specializarea gospodăriilor a­­gricole de stat Proiectul de Directive prevede ca în anul 1970, din producția totală a gospodăriilor agricole de stat să se obțină în unitățile care folosesc me­tode industriale de creștere a ani­malelor peste 50 la sută din produc­ția de carne de porc, circa 25 la sută din producția de lapte și aproape în­treaga producție de ouă. Gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră participă la realizarea acestei impor­tante sarcini. Au și fost construite numeroase obiective zootehnice prin­tre care amintim și cele două mari complexe avicole moderne. Mecanizarea agriculturii în anii se­­senalului a luat o mare dezvoltare. Cu mijloacele tehnice existente se poate asigura mecanizarea lucrărilor la­­ culturile de bază în gospodăriile agricole de stat, iar la cooperativele agricole de producție circa 90 la sută la arat, 100 la sută la semănatul pă­­ioaselor și circa 75 la sută la recol­tatul acestora. în perioada care a trecut de la cel de-al III-lea Congres al P.M.R., sta­țiunile de mașini și tractoare au pri­mit sub formă de dotații mașini și tractoare în sumă de peste 290 mili­oane lei. Numai în ultimii doi ani s-au construit încă două S.M.T.-uri, iar în prezent se află în stadiu de organizare și construcție un nou S.M.T. în raionul Roman. Astăzi cele 9 stațiuni de mașini și tractoare din regiunea noastră sunt dotate cu un număr mare de tractoa­re de puteri și tipuri diferite, cu com­bine și cu un număr mare și variat de mașini agricole. Ele și-au înscris prezența lor în agricultura regiunii printr-o hotărîtoare contribuție la ob­ținerea unor recolte bogate. Numai in perioada anilor 1961—1965 numă­rul tractoarelor a crescut cu peste 1.650, a semănătorilor cu 1.850, a com­binelor pentru păioase cu 530, iar a celor pentru siloz cu peste 130. La acestea se mai adaugă 1.790 pluguri pentru tractor, 300 cultivatoare și pes­te 660 sape rotative. Dînd viață sarcinilor trasate cu privire la sporirea numărului de ani­male, multe cooperative agricole de producție din regiune au reușit să dispună de un efectiv mare de ani­male proprietate obștească prin cum­părări și prăsilă proprie. Astfel, nu­mai prin credite acordate de stat în sumă de 181,5 milioane lei, cît și din fondurile proprii în sumă de 500 mi­lioane lei, cooperativele agricole de producție și-au cumpărat în anii se­­senalului peste 13.800 vaci și juninci, 26.500 vitele și peste 166.000 oi. Au fost construite din aceste fonduri peste 2.585 obiective agrozootehnice, din care 880 grajduri pentru adăpos­­tirea animalelor, 331­ maternități și îngrășătorii, peste 190 saivane, 373 magazii pentru cereale, 370 pătule pentru porumb și alte construcții­ în regiunea noastră, unde peste 60 la sută din suprafața agricolă este si­tuată în pantă, se pune problema fo­losirii cit mai raționale a fondului funciar prin executarea plantațiilor de pomi și vii din varietățile și soiu­rile cele mai renumite. în această direcție, numai în pe­rioada anilor 1961—1965 s-au plantat circa 6.500 hectare cu pomi fructiferi și 1000 hectare cu vii. Studiile de mi­­croraionare întocmite prevăd ca pînă în anul 1970 să se organizeze pod­gorii și livezi de tip socialist pe su­prafețe mari Astfel, o bună parte din investiții vor fi orientate în con­tinuare spre extinderea suprafețelor de vii și livezi pe terenurile în pantă ce nu pot fi valorificate economic prin alte culturi. în anul 1970, se arată în proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R., agricultura va primi de 3,5 ori mai multe îngrășăminte chimice ca în 1965. Pe terenurile arabile ale regiunii noastre vor fi administrate circa 110 kg îngrășăminte chimice la hectar față de numai 30 kg cît s-a realizat în cursul acestui an. Folosirea acestor îngrășăminte îm­preună cu aplicarea unei agrotehnici superioare, va permite creșterea pro­ducției de cereale cu circa 30 la sută față de media realizată în perioada 1961—1965, iar la sfecla de zahăr și cartofi cu 25 la sută. Pămînturile lucrate cu hărnicie de oamenii muncii din agricultură vor da an de an rod tot mai bogat, iar numărul în creștere a cooperativelor agricole de producție multimilionare va contribui la creșterea bunăstării a țăranilor cooperatori și a întregului nostru popor Oamenii muncii din agricultura­ re­giunii noastre pășesc cu hotărîre îna­inte spre desăvîrșirea construcției so­cialiste, spre zorile de aur ale co­munismului, călăuziți de nemărgini­ta încredere în perspectivele uriașe pe care le deschide patriei noastre, marele conducător — Partidul Mun­citoresc Român Ing. ANTON LUCA Șeful comisiei coordonare plan și probleme economice în Consiliul agricol regional — Bară” 4 Părtași activi la înfăptuirea Directivelor Din documentele de partid date de curînd publicității, rezultă grija per­manentă a partidului nostru pentru dezvoltarea continuă a economiei na­ționale, pentru înflorirea patriei și a bunăstării poporului și nu poate fi om al muncii care studiindu-le să nu rămină adinc impresionat de marile realizări de pînă acum, de perspecti­vele luminoase ce nu se deschid. Se prevede astfel să se obțină creștere­a valorii producției globale pe­­ ansamblul industriei, nncit in anul 1970 aceasta să fie cu 65 la sută mai mare decit în 1965, ceea ce corespun­de unui ritm mediu de dezvoltare de 10,5 la sută, într-un ritm mai ridicat decit ansam­blul industriei va crește în următorii ani producția de energie electrică și termică. In cadrul producției de ener­gie electrică un rol însemnat revine energiei hidroelectrice. Patria noastră dispune de bogate resurse naturale pentru realizarea cifrelor prevăzute de documentele ce vor fi supuse dezba­terii celui de-al IV-lea Congres al par­ing. GHEORGHE TUDOR și REMUS BALTAG șef de brigadă de la Hidrocentrala Vaduri A In întîmpinarea Congresului Hlrtie și cartoane peste plan îmbunătățirea procesului tehnolo­gic la prepararea hîrtiei prin darea în funcțiune a noilor holendre, mon­tarea întregii instalații de prepara­re a maculaturii, îmbunătățirea sis­temului de spălare a flanelelor din mers, modificarea și sistematizarea rețelei de încălzit, sunt numai cîte­­va din măsurile tehnice aplicate la Fabrica „Comuna din Paris“ din Pia­tra Neamț. Acest lucru a contribuit la rea­lizarea peste plan în primele 5 luni ale anului a 106 tone de hîrtie și cartoane. Tot în această perioadă, indicile de creștere a productivității muncii a fost realizat în proporție de 101,56 la sută, față de 101,3 la sută cît prevedea angajamentul. Realizările promit întrecerea socialistă avîntată ce se desfășoară la mina „Salina“ din Tg. Ocna în cinstea celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. are ca re­zultat îndeplinirea și depășirea tu­turor angajamentelor luate în întîm­pinarea acestui măreț eveniment din viața partidului, a patriei noastre so­cialiste. în primele 5 luni ale anului, har­nicii mineri de aici au dat peste sar­cina de plan 5882 tone sare granula­tă și soluție față de 5700 tone anga­jament pe întregul an și 3700 tone pînă la 1 iulie. în ceea ce privește economiile peste sarcina de plan, angajamentul prevede 160.000 lei pe întregul an și 135.000 lei pînă la 1 iulie și, nu­mai în primele 4 luni s-au realizat 138.000 lei. CHITI IN ZIARUL DE AZI: • Cei care redau viață sondelor (pag. a 2-a) • în raionul Roman — întreți­nerea pășunilor — o problemă la ordinea zilei (pag­a ya) • Lucrările Comitetului special al ONU pentru decolonizare (pag. a 4-a) • La Milano : 700.000 de muncitori din industrie și transporturi în grevă (pag. a 4-a) Am citit cu mult interes proiec­tul Statutului P.C.R., document de mare însemnătate pentru activita­tea organelor și organizațiilor de partid, cît și pentru fiecare comu­nist în parte. Statutul — legea de bază a par­tidului nostru, este o expresie grăi­toare a forței partidului, a fide­lității sale față de învățătura mar­­xist-leninistă, pentru construirea noii societăți, fără clase, societatea comunistă. Parcurgînd capitol cu capitol, conținutul proiectului de Statut se întrezăresc perspectivele luminoa-GHEORGHE BOCA secretarul comitetului de partid al Fabricii „Steaua roșie“ Bacău (Continuare în pag. a 3-a) Solomon Vasile — maistru la secția F-l de la Fabrica de hîrtie și celu­loză „Steaua roșie" Bacău, citind cu un grup de muncitori Proiectul de Statut al Partidului Comunist Român (Continuare în pag. a 3-a) Expresie a forței partidului Metalurgiștii raportează în toate sectoarele de producție ale Uzinei metalurgice din Bacău, întrecerea socialistă se desfășoară cu însufleți­re. Luptând pentru în­deplinirea exemplară a indicatorilor de plan și a angajamentelor luate, metalurgiștii obțin lună de lună realizări însem­nate pe­­ care le rapor­tează cu legitimă mîn­­drie în cinstea Con­gresului partidului. Nu­mai în primele cinci luni ale anului au fost date peste plan 16 tone de utilaje tehnologice pentru industria ali­mentară, 20 tone de ar­mături industriale din fontă, 25 tone piese de schimb pentru tractoa­re. Hărnicia și priceperea oamenilor, dintre care s-au evidențiat în mod deosebit șefii de echipă Nicolae Moraru, Eugen Sapciuc, Elena Onofrei I, Constantin Hangu, maiștrii Ion Godea, Pe­tre Remedea, Ion Bo­­cancea, muncitorii Ion Maxim, Ernst Mărgă­­rint, Constantin Păcura­­ru, Gheorghe Ilie, Ior­­dache Stoian și mulți alții au fost rodnice și datorită aplicării în pro­ducție a unor măsuri tehnice și organizatori­ce eficiente. Dintre a­­ceste măsuri amintim modernizarea instalației pentru alice de șablaj, dublarea modelelor și platourilor pentru va­nele cu diametrul de la 50 mm pînă la 250 mm, extinderea turnării cochilă prin confecțio­­a­narea de noi cochile metalice, confecționa­rea unei macarale pivo­­tante la sectorul de pre­lucrări mecanice, în noua instalație de fabriere a hexacloranului de la Combinatul chimic Borzești, dată de curînd în funcțiune, muncitorii, inginerii și tehnicienii fac pregătiri intense în vederea obținerii primelor cantități de produse. Foto: C. BUTE în prag de maturitate La Școala medie din Adjud, ca pretutindeni in țară, examenele ab­sorb, în aceste zile, întreaga aten­ție. .. .Discuția noastră are ca subiect apropiatul examen de maturitate al absolvenților claselor a Xl-a din acest an școlar. — E o promoție bună a școlii — precizează tovarășul Gheorghe Va­­silache, director adjunct. La convorbire participă elevi de la ambele secții — reală și uma­nistică. Răspunsurile lor la întreba­rea „cum vă pregătiți pentru exa­men ?“ se împletesc,­­la cei mai mulți, cu cele legate de hotărîrea de a urma cursurile unei anumite facultăți. Nicolae Carata: „Pregătirea pentru examenul de maturitate am început-o încă din vacanța de iarnă, cînd am repetat materia la matematică și am­ transcris niște notițe la limba romina. De mare­ a­­jutor mi-au fost orele de con­sultație la matematică, socia­lism științific și la fizică. De asemenea, in cadrul convorbirilor între elevi și profesori la toate dis­ciplinele prevăzute pentru examen și care au avut loc pînă la sfîrși­­tul săptăminii trecute s-a insistat asupra unor teme mari, asupra u­­nor capitole ce necesitau unele com­pletări cu date noi din presă, cum ar fi de exemplu, la socialism ști­ințific. Aș vrea să urmez stomato­logia, și acord mare atenție disci­plinelor la care știu că voi da și examen de admitere la facultate. Anul acesta l-a introdus la admi­tere chimia anorganică și s-a scos biologia.. Cînd aude de chimie, Constantin Donciu, pare și mai atent. E obiec­tul pe care l-a îndrăgit cel mai mult în școala medie. De aceea vrea să urmeze chimia. „N-am ne­glijat în pregătirea mea pentru e­­xamenul ce se apropie, nici celelal­te obiecte — spune el. Am început recapitularea materiei încă de anul trecut, din vară“. — Cînd ai început, fără îndoială cu chimia. — Fără îndoială. Am pus accent pe capitolele de sinteză și pe exer­ciții. Pentru problemele neclare am cerut sprijinul profesorului Ion Nis­­tor și am partcipat cu regularitate la consultații In zilele care au mai rămas voi învăța singur. De fapt, studiul individual constituie baza unei bune pregătiri. De aceeași părere este și Vasile Crimu, care inițial voia să urmeze filologia. S-a răzgîndit apoi și din vacanța de primăvară a început să se pregătească perseverent la ma­tematică și fizică dorind să urme­ze electromecanica la Institutul po­litehnic din Brașov. Costică Radu, de la secția uma­nistică, vorbește mai amănunțit des­pre pregătirea la obiectul de spe­cialitate — limba româ­nă. „Sub con­ducerea profesorului Ioan Croitoru­ la orele speciale de pregătire s-au stabilit teme mari, de sinteză. Preocupări, visuri . Splendida îm­binare, caracteristică pentru cei 18 ani ai interlocutorilor noștri. Pînă la realizarea năzuințelor insă e ne­voie de muncă, de studiu intens. Puținele zile ce despart pe toți proaspeții absolvenți ai școlii medii de examenul de maturitate sunt fo­losite din plin. Deși acum, accen­tul cade pe studiul individual, pe munca personală, sistematică, stă­ruitoare a fiecărui absolvent, după cum ne spune tovarășul Gheorghe Vasilache, școala continuă să vină în ajutorul pregătirii elevilor prin consultații organizate pînă la ter­minarea examenelor. Cine consi­t­­­deră necesar, poate beneficia de ele oricină. O dovadă în plus a grijii permanente, atente pentru ca toți candidații la examenul de maturi­tate să se prezinte bine pregătiți, la nivelul unor înalte exigențe. M. MARD­ARE Obiectivul nr. 1: TERMINAREA PRAȘILEI ÎNTÎIA LA PORUMB SITUAȚIA efectuării primei prașile la porumb la data de 9 iunie Legenda în aceste zile, pe ogoarele unităților agricole socialiste din regiune se lucrează cu însuflețire la întreținerea culturilor, lucrare de mare însemnă­­tate pentru obținerea de recolte bogate. Acolo unde organele și organiza­țiile de partid, conducerile unităților agricole au mobilizat toate forțele, lucrările de întreținere la porumb, sfecla de zahăr, floarea-soarelui și la celelalte culturi prășitoare se află într-un stadiu avansat. Ritmul acestor lucrări s-a intensificat în ultima vreme ,la Stațiunea experimentală agri­colă Secueni Roman și în gospodăriile agricole de stat care au și terminat prima prașilă la porumb. Sunt avansate la executarea primei prașile la porumb și cooperativele agricole de producție din raioanele Tg. Neamț și Roman pe a căror supra­fețe ocupate cu această cultură s-a efectuat această lucrare în proporție de 75,7 și respectiv 68,7 la sută. Dar este inexplicabilă rămînerea în urmă a acestor raioane la prașila a II-a la sfecla de zahăr în timp ce alte raioane au și terminat această lucrare cu excepția terenurilor care au fost inun­date. Potrivit datelor primite de la Consiliul agricol regional, ritmul zilnic de 6.330 hectare la porumb (pe regiune) care a existat în perioada 2-7 iu­nie a scăzut în ultimele două zile la 2.594 hectare pe zi. Această stare de lucruri trebuie să dea mult de gîndit nu numai unităților agricole dar și consiliilor agricole raionale. în raionul Moinești, de exemplu, prașila întîia sa porumb în ultimele două zile s-a executat doar pe 275 hectare, adică cît a efectuat o singură cooperativă agricolă de producție din raionul Tg. Neamț. Ritmuri lente la întreținerea porumbului se constată și în raioanele Tg. Ocna, Adjud și Bacău, precum și în cooperativele agricole de produc­ție aparținînd orașului Roman și orașului Gheorghe Gheorghiu-Dej. La coo­perativa agricolă de producție din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej în timp de două zile prașila întîia sa porumb se executase doar pe 20 hectare. Au făcut oare tovarășii din consiliile agricole raionale din Moinești, Tg. Ocna, Adjud și Bacău un calcul: cam alte zile vor fi necesare ca prașila iniția­la porumb să fie terminată, dacă se „progresează“ în acest ritm ? Aceeași întrebare ar putea fi pusă și tovarășilor din raionul Piatra Neamț unde prașila a II-a la sfecla de zahăr se efectuase pînă la 9 iunie în proporție de 68,6 la sută, fiind clasificat ca raion codaș la această lu­crare. « întîrzierea acestor lucrări poate avea consecințe serioase asupra pro­ducției agricole. Buruienile cresc, în unele unități chiar depășesc plantele, pămîntul se întărește, plantele se sufocă, închircesc și în aceste condiții lucrările de întreținere se îngreuneazâ­ Conducerile unităților agricole socialiste, cu sprijinul organizațiilor de partid trebuie să ia măsuri imediate pentru ca lucrările de întreținere a culturilor să se execute la timp și în condițiile cerute de știința agrotehnică. •Jr­ost DATORITA CONDIȚIILOR FAVORABILE DIN ACEST AN PRO­DUCȚIA DE NUTREȚURI PROMITE SĂ SPOREASCĂ CONTINUU, ÎN MAJORITATEA RAIOANELOR REGIUNII NOASTRE CONTINUA CO­SITUL LUCERNEI SI A ALTOR CULTURI FURAJERE. SE IMPUNE CA LUCRĂRILE DE RECOLTARE, USCARE SI DEPOZITARE A FINUL­UT SA FIE INTENSIFICATE ȘI SA SE­TA MASURI CARE SA DUCA LA EVITAREA PIERDERILOR. Unități fruntașe lCt&VA Peste 70% reg­GAU^' Trustul Gostat... întreținerea culturilor se află la ordinea zilei în unitățile agricole so­cialiste. Folosind cu chibzuință orice clipă bună de lucru, lucrătorii din cadrul Trustului regional Gostat Bacău raportează terminarea primei prașile pe întreaga suprafață de 5.700 hectare semănate cu porumb. Primele care au terminat această lu­crare sunt gospodăriile agricole de stat din Pufești, Girov, Răcăciuni, Dămienești și Sascut. în unele gospodării agricole de stat cum sunt cele din Zănești, Gi­rov, Dămienești, Răcăciuni și Pufești s-a și început prașila a doua la po­rumb. Această lucrare fiind efectua­tă pe o suprafață de peste 700 hec­tare. ...și 14 cooperative agricole de producție Țăranii cooperatori de pe ogoare­le regiunii Bacău lucrează într-un ritm tot mai intens la executarea primei prașile la porumb. Rezultatele întrecerii socialiste entuziaste se concretizează prin terminarea în 14 cooperative agricole de producție a primei prașile la porumb. în primele rînduri ale întrecerii socialiste se a­­flă cooperativele agricole de produc­ție din localitățile Gherăești și But­­nărești, din raionul Roman, Țibu­­cani, Tupilați din raionul Tg. Neamț, Hemeiuși,­­ Bălcescu din raionul Bacău și Bîrgăoani, Dochia, Roznov, Talpa din raionul Piatra Neamț.

Next