Steagul Roşu, octombrie 1965 (Anul 20, nr. 3938-3964)
1965-10-14 / nr. 3949
Pag. 2-a Preocupări noi la o îndeletnicire milenară începuturile tehnicii tinctoriale se pierd în negura vremii, îndeletnicire milenară, arta de a vopsi a căpătat sensuri mereu noi legate de elementul estetic și practic. Ne-am convins o dată mai mult despre aceste sensuri vizitînd pe tinctorii buhușeni. — Noutăți ? — Multe. Și maistrul Dumitru Mazilu, un tînăr ale cărui începuturi profesionale sînt legate de arta tinctorială încearcă o retrospectivă. „Să fie vreo 10 ani de atunci. Spre bucuria noastră, constructorul a ridicat repede noua secție a boiangeriei bucăți, în timp ce ne mutam aveam însă și un sentiment de regret, utilajele nu erau pe măsura noi. Dar asta nu a durat mult. Mai secții întîi ne-au venit haspetele. Noile mașini dau acum siguranța deplină culorii, ridică productivitatea muncii, creează condiții mai bune de lucru în secție. Nu peste mult timp ne-au sosit și jighetele automate. Iată cum se explică rezultatele mereu mai bune pe care le obținem. Așadar, un aspect atît de des întîlnit în anii noștri: reutilarea. Iar în cazul nostru utilajele noi dau siguranță culorii și tot acestea ridică și productivitatea“. — Adică cum dau siguranță culorii ? — Problema, ne răspunde maistrul Mazilu, se referă la rezistența culorii și egalitatea vopsirii. Prin rezistența culorii se înțelege rezistența acesteia la lumină, frecare, spălare, caracteristici care trebuie să fie ci mai bine întruchipate în țesătura vopsită. în discuție, intervine și un alt interlocutor : maistrul de schimb Iosif Bercovici. El explică rostul unei vopsiri solide și egale în îmbunătățirea calității, cum toată activitatea tinctorilor secției este îndreptată spre a satisface gustul și exigența, ce rezultate s-au obținut. — Maistru sau muncitor, ne spune el, cu toții avem aceeași preocupare importantă: îmbunătățirea calității. Și tînărul conducător de schimb se destăinuie , că au fost greutăți legate mai ales de vopsirea fibrelor sintetice, dar au fost lichidate, că bucățile returnate sunt o raritate, că nu există om în secție să nu participe la cursurile de ridicare a calificării unde atîtea sînt de învățat. — Vorbeau despre fibrele sintetice... — Da. Am început să vopsim fibre sintetice și în amestec din 1964. Primul pas în această direcție nu a fost simplu. S-au făcut nenumărate încercări, probe. Uneori rezultatele nu erau cele așteptate, îndeosebi la fibra melană, în final însă activitatea noastră a fost încununată de succes în sensul că s-a stabilit un proces tehnologic optim pentru realizarea nuanțelor dorite. Acum ne-am familiarizat deplin cu aceste fibre, în ce privește calitatea vopsirii acestora, ea nu este cu nimic mai prejos ca a fibrelor tradiționale. Cei doi maiștri se consultă, urmăresc pe grafic cifre. Iată și evidențiații în ordinea realizărilor : jigheriștii Vasile Alecu, Dumitru Găucanu, Vasile Răchită, vopsitorii de la haspele, Constantin Boboc și Petru Bortoș care sunt și ajutori de maiștri, Mihai Burcuș. Mai notați și pe proaspeții absolvenți ai școlii profesionale, Mihai Ungureanu și Ferenț Schiopu, care, deși foarte tineri, au deprins repede meșteșugul vopsitului, ba chiar sunt dornici de a învăța mereu, fiind la liceul seral. I. ISTRATE Buna organizare a muncii Își spune cuvintul Printr-o judicioasă organizare muncii, țăranii cooperatori din comuana Dulcești, raionul Roman, obțin zi de zi succese tot mai importante în executarea la timp a lucrărilor agricole de toamnă. Pînă în prezent a fost rescoltată și treierată floarea-soarelui de pe suprafața de 160 hectare obtinîndu-se un spor total de producție de 13.600 kg față de prevederi. De asemenea, a fost recoltată sfecla de zahăr de pe aproape 200 hectare. în ritm susținut se desfășoară și recoltatul porumbului și al celorlalte culturi tîrzii. Cei mai harnici s-au dovedit a fi țăranii cooperatori din brigăzile de cîmp nr. 2 și 4. Ei vor cu orice preț să fie posesorii fanionului de brigadă fruntașă in campania agricolă de toamnă. RADU ARMAȘU învățător NOTA Autobuzul de la miezul nopții intr-o noapte, cind, să zic și eu c-am adormit mai bine, îmi bate cineva la ușă. — Ce mă trezești dom se la miezul nopții ? — Am rămas cu bagajele in gara orașului Gheorghe Gheorghiu-Dej !... — Și ce vină am eu ? Nu-s nici șef de gară, nici controlor, nici șef de tren, nici moașă comunală . — Trebuie totuși să mergeți cu mine Nu-s numai eu in gară; suntem mai mulți cu bagaje — Ada, și vreți să vi le car eu ? — Hai tovarășe, nu mă mai ține cu întrebările !... — Păi bine tovarășe Gh. Diaconu (că dânsul, corespondent voluntar al ziarului, era cel care mă trezise), vii ca mine în gară la Bacău să mă duci în gara Orașului Gheorghe Gheorghiu-Dej un miez de noapte ? — Nu-i nimic, o gară In plus nu strică / Am ajuns imediat în gara orașului in care am fost chemat (Cum am ajuns atît de repede nu vă spun. Vorba e că în aceeași noapte eram acolo). Aici o mulțime de same cu tot felul de geamantane, saci, sacoșe, coșuri, mă rog tot arsenalul... Unii aveau mai multe bagaje aranjate bloc turni. — Ce faceți aici, fraților ? — Am venit cu trenul... că de aia suntem în gară și acum așteptăm un mijloc de transport să ajungem in oraș — Dar am auzit că nu-i nici un mijloc de transport noaptea, intervine rinul cu 3 geamantane și un sac sport. Să ducem atîta greutate pe jos ?... — Păi ne duceți pe jos, o duceți pe sus. Dumneavoastră geți pe jos (încerc mereu un spirit). — Să întinzi 2—3 km încărcat, cu bagaje, nu-i prea comod... — Dar nici n-o să stați aici pînă dimineață . Porniți încet, cu... mijloacele proprii de circulație, mai spune unul: bancuri pe drum, mai jucați „Perinița", trece timpul... i-am lăsat pe „găzari" și m-am dus, tot noaptea, la garajul I.G. Un dispecer era de serviciu ! — Trimite nene, un autobuz, la gară, să ia oamenii și bagajele — Toate autobuzele sînt stricate — N -a rămas nici unul.. de sămînță ? — Nu ! Noaptea toate autobuzele sînt, stricate Numai ziua sînt bune ■ Mă gîndeam că tot au învățat cei de la I.G O este ceva de la întreprinderile comunale Bacău. Și aici când se retrag autobuzele de pe traseu înainte de ora fixată se „justifică" la fel că au intervenit „defecțiuni". M-am dus la director acasă. Tot noaptea. Am fost însă politicos și cină am intrat în casă i-am spus „bună ziua". Pe urmă i-am explicat chestia cu oamenii, bagajele, autobuzele care se defectează de cu seară pînă dimineața... M-a ascultat atent și mi-a spus : — Am bănuit eu ! — Ce-ați bănuit ? — Că dacă vom crea un precedent nu e bine — Aha... Adică cum ? — In urmă cu cîtva timp am avut un autobuz care venea in gară la fiecare tren de noapte. Dacă n-ar fi fost acest autobuz nu cream precedentul... înțelegeți: „n-a fost, nu este" ! — Deci autobuzul de noapte.. nu mai este ! — Mai este, dar nu de noapte .. .-am scos... — Bine, dar alțția oameni lucrează noaptea : țesători, medici, ceferiști.. La dv nu poate lucra noaptea un singur șofer pe un singur autobuz ? N-am primit incă răspuns Pină-l primesc mi-am închiriat o cameră în Orașul Gheorghe Gheorghiu- Oei dorm bine ziua ca să am putere noaptea, cind sunt ocupat. Căci eu personal in fiecare noapte îi trezesc din somn pe tovarășii din conducerea IGO și-i întreb : — Ați rezolvat chestiunea cu autobuzul ? Că nu plec din oraș pînă nu se pune din nou în circulație autobuzul de noapte I GH MOSORA (după o corespondentă de la Gh. Diaconul, STEAGUL ROȘU CÂRNII • CÂRTI • CAIRTINI • CÂRTII Volumul cuprinde lucrările scrise în perioada 25 octombrie 1917—5 martie 1918, respectiv de la victoria insurecției armate din Octombrie la Petrograd pînă la Congresul al VII-lea al partidului. în această perioadă, în fața proletariatului se puneau noi sarcini istorice: crearea și consolidarea Statului sovietic, transformarea societății pe baze socialiste, organizarea apărării țării împotriva încercuirii capitaliste dușmane, consolidarea legăturilor internaționale cu proletariatul din celelalte țări. Lucrările incluse în acest volum reflectă lupta consecventă dusă de partidul comunist, sub conducerea lui Lenin, pentru aplicarea principiilor marxiste atît în politica internă, cit și în cea externă. „Decretul asupra pămîntului, prin care este desființată proprietatea privată asupra pămîntului“, „Decretul asupra păcii" care promovează politica unei păci echitabile, fără contribuții și anexiuni constituie un exemplu de aplicare a acestor principii. în raportul prezentat la cel de-al II-lea Congres al Sovietelor, Lenin expune principiile noului tip de relații internaționale bazate nu pe aservirea națiunilor slabe, ci pe instaurarea păcii între toate popoarele, pe recunoașterea egalității în drepturi și a independenței tuturor statelor. în acest volum sunt cuprinse și serie de documente publicate pentru o prima oară în operele lui V. I. Lenin. Contribuția României la victoria asupra fascismului Lucrarea înmănunchează cele 4 comunicări prezentate de delegația română la Conferința științifică de la Moscova (14-16 aprilie 1965) consacrată celei de-a XX-a aniversări a victoriei asupra Germaniei fasciste. Comunicările prezentate la conferință de delegația română analizează, pe baza unei largi documentări, mișcarea de rezistență antifascistă din România, pregătirea și înfăptuirea insurecției armate antifasciste din august 1944, participarea Armatei române la războiul antihitlerist, contribuția economică a României în acest război. Cele patru comunicări, precum și aparatul științific, materialul ilustrativ (facsimile după documente, hărți, fotografii), incluse în volum reprezintă o contribuție la cunoașterea și aprofundarea unora dintre cele mai însemnate evenimente din istoria noastră contemporană și în mod deosebit la cunoașterea contribuției aduse de poporul român, sub conducerea partidului comunist, la victoria asupra fascismului. Prin însăși tema abordată, această lucrare se adresează și este utilă unor cercuri foarte largi de cititori — cursanți și propagandiști din rețeaua învățămîntului de partid, studenți și cadre didactice din învățămîntul de stat, tuturor celor care studiază sau se interesează de istoria contemporană a României. Virgil Lazăr —Tineri mecanizatori Cum muncesc tinerii mecanizatori, ce metode folosesc ca să-și ridice nivelul de cunoștințe pentru a face lucrări de bună calitate, cum își petrec timpul liber, cum lucrează organizațiile de partid și U.T.C. din S.M.T. pentru educarea comunistă a tineretului, iată probleme la care răspunde această lucrare, prezentînd in mod viu și colorat aspecte din viața și munca unor tractoriști, combineri, mecanici etc. ST. Zidăriță Maistrul-organizator nemijlocit al producției Experiența unor întreprinderi privind munca pe care o desfășoară maiștrii in organizarea producției, promovarea și dezvoltarea întrecerii socialiste, introducerea și folosirea tehnicii înaintate, ridicarea calității muncii și a producției etc., face obiectul acestei lucrări scrisă într-un stil viu și atractiv. AMERICA LATINA îndreptar politic-economic Lucrarea pune la indemîna cititorului informații interesante asupra tuturor țărilor din America Latină : date generale, populația, organizarea statului, partidele politice și sindicatele, natura, economia, căile de comunicație, comerțul exterior. Învățămîntul și un istoric al țărilor respective. Cartea conține ilustrații și hărți. Teorie și metodă în științele sociale vol. I Prin volumul de față, Editura politică inițiază noua colecție (similară seriei „Materialismul dialectic științele naturii") consacrată dezbașiterii problemelor teoretice și metodologice ale științelor sociale. Volumul 1 îmbrățișează o gamă variată de probleme din domeniul antropologiei, istoriei, statisticii, pedagogiei, esteticii, istoriei literare etc. Prima parte grupează un număr de studii privind gnoseologia cercetărilor istorice, corelația dintre logic și istoric în dezvoltarea fenomenelor sociale, materialismul istoric ca bază teoretică a cercetărilor din științele sociale particulare. Un alt grup de studii reliefează rolul metodelor statistice-matematice, probabiliste, cât și al cercetărilor sociologice concrete în analiza dinamicii procesului de producție a schimbărilor din modul de trai și conștiința oamenilor. Nu lipsesc din volum nici unele dezbateri teoretice actuale, cu puncte de vedere originale, privind clasificarea și raporturile dintre diferite științe sociale, obiectul materialismului istoric, al comunismului științific, cercetările sociologice concrete. In volum sunt oglindite, de asemenea, problemele teoretice actuale ale dezvoltării artei și literaturii socialiste, istoriei literare, educația estetică a oamenilor muncii, teoria valorilor estetice etc. Critica filozofică și sociologică burgheză contemporană este în volum, atît obiectul unor studii speciale (critica sociologiei pozitiviste, a psihologismului social), cit și obiectul unor bogate referințe critice în celelalte studii și articole. Studiile incluse în volum sunt elaborate de academicieni, cadre didactice din învățămîntul superior, cercetători din Institutele Academiei Republicii Socialiste România sau din institutele departamentale, oameni de artă etc. Mănăstirea Govora de RADU FLORESCU Lucrarea care apare în seria „Mic îndreptar de monumente istorice“ prezintă ansamblul de clădiri al mănăstirii Govora, construcție ridicată de Radu cel Mare în sec. al XV-lea și continuată in anii de domnie ai lui Matei Basarab și Constantin Brîncoveanu. Autorul un pasionat cercetător al trecutului acestui monument reliefează cu iscusință valorile deosebite ale acestei pitorești și monumentale mănăstiri. Dan Berindei Din începuturile diplomației românești moderne Premisele istorice ale începuturilor diplomației românești moderne, diplomația revoluției burghezo-democratice din Țara Românească, acțiuni diplomatice întreprinse de emigrația revoluționară română și diplomația în perioada luptei pentru unire, a formării și organizării statului național constituie principalele probleme care sînt tratate în această primă lucrare de sinteză despre diplomația românească. Dezvoltarea complexă și echilibrată a economiei naționale Lucrarea tratează probleme de sinteză privind aspectele dezvoltării complexe și echilibrate a economiei naționale; proporția dintre acumulare și consum — proporție de bază a reproducției socialiste lărgite ;• îmbinarea armonioasă a industriei și agriculturii în cadrul dezvoltării complexe și echilibrate a economiei naționale, valorificarea superioară a resurselor naturale ; dezvoltarea economică a României și folosirea forței de muncă; dezvoltarea economică și social-culturală a regiunilor Republicii Socialiste România ; sistemul de prețuri și rolul lui în dezvoltarea complexă și echilibrată a economiei naționale ; dezvoltarea pieței interne în condițiile reproducției socialiste lărgite, progresul multilateral al economiei naționale și dezvoltarea comerțului exterior. Prof. IOAN ABRAMIUC Moderna Casă de cultură din orașul Bacău adăpostește și o sală frumoasă destinată bibliotecii. Foto: C. BURSUC „Atlas Republica Socialistă România De curînd a apărut în vitrinele librăriilor din țara noastră o temeinică lucrare cartografică intitulată „Atlas geografic — Republica Socialistă România“, Editura didactică și pedagogică, București 1965 — Prețul lei 50. Atlasul întocmit științific și executat tehnic intre anii 1958-1965 este o lucrare colectivă. Pentru întocmirea lui colectivul de autori — în majoritate profesori universitari — a folosit întreaga bibliografie geografică apărută in legătură cu tara noastră și a utilizat rezultatele publicate de către institutele științifice și tehnice care au legături directe cu cercetările geografice. Coordonatorul lucrării este profesorul universitar dr. Victor în același timp și autorul a 32 Tufescu, hărți din atlas. Din cele 142 pagini ale atlasului 110 sunt ocupate de hărți executate la excelente condiții grafice, iar restul de interesante imagini din țară, înglobate la finele lucrării. Atlasul conține un mare număr de hărți cu multiple probleme legate de geografia fizică, paleogeografie, geologie, populație, ocrotirea sănătății, cultură și artă, împărțirea administrativă și economia patriei noastre socialiste. Pe toate hărțile din atlas figurează scara de proporție numerică și grafică cu excepția planurilor orașului București (pag. 106) și a împrejurimilor sale. Atrage o deosebită atenție harta cu principalele obiective industriale construite în anii puterii populare, graficele privind venitul național, investițiile și producția diferitelor ramuri industriale și agricole, ca și profilele morfostructurale din teritoriul Republicii Socialiste România. Amatorii de turism găsesc în cuprinsul atlasului harta cu principalele zone și obiective turistice precum și hărți cu detalii geografice și turistice din Munții Apuseni (pag 97), Bucegi (pag. 98), Făgăraș (pag. 39), Retezat (pag. 16), Ceahlău (pag. 40), Delta Dunării (pag. 21) și din alte regiuni naturale ale tării. Noul atlas geografic al Republicii Socialiste România este o lucrare necesară nu numai geografilor și specialiștilor, ci și oricărui cetățean, pe care-l preocupă problemele geografice din patria noastră. 11 t , "?&. ; " 1 Pescuitul crapului la iazurile de la Bălănești. Joi 14 octombrie 1965 — nr. 3.949 (5.428) Grija pentru cei din... umbră In clasele școlilor noastre de azi e multă lumină. O revarsă, prin mari ferestre, soarele binefăcător, o răsfringe, pentru mintea fiecăruia, învățătorul și profesorul. Curge atîta lumină binefăcătoare și totuși, în clase mai rămin in umbră unii copii. Sunt mai întîi cei așa numiți „slabi", care, la început, pentru că n-au fost destul de atenți, apoi pentru că nu le-a fost trezit interesul fațâ de lecție, în fine pentru că nu au fost stimulați la răspunsuri (Hind și ceva mai tirziel nici la darea unui răspuns), s-au situat, lecție de lecție, printre cei mai slab pregătiți din clasă. Ei s-au deprins cu această situație încă din anii trecuți, așa ii știu colegii lor și profesorii. Ei sunt cei care stau degeaba în clasă, fiindcă se află în umbră, acolo unde nu ajunge raza de lumină a lecției. Elevul a devenit neîncrezător în forțele proprii. E datoria noastră, întrucît și noi am contribuit, mai puțin sau mai mult la pasivitatea lui, cînd in verificarea cunoștințelor, in cursul comunicării sau, mai ales, la fixarea cunoștințelor predate, nu le-am suscitat atenția cu nici o întrebare, ci ne-am mulțumit cu răspunsul competent al unuia sau altuia dintre virfurile clasei și am ieșit din clasă mulțumiți că lecția nouă a fost — chipurile — însușită. Să depistăm, deci, de la început, acest fel de elevi și să-i scoatem din anonimat. Mai este, apoi, categoria celor cu o putere de muncă mai mică. Și ei trebuie să fie în grija noastră, să fie controlați mai des, oră de oră, mai cu seamă cînd se face fixarea cunoștințelor, spre a constata in ce măsură le-au asimilat. Să nu-și piardă profesorul răbdarea cînd elevul gîndește mai încei ca alții, ci să-l lase să se concentreze și să formuleze răspunsul. De obicei se trece cu inervare la alt elev în stare să răspundă cu promptitudine și sînt pe urmă cei timizi, cei retrași în sine, cei care au nevoie de încurajarea noastră, a celor ce le conducem pașii spre lumină. Ei freamătă de emoție pînă să dea un răspuns. De teama unui răspuns catalogat drept „prost" el se refugiază în muțenie. Sînt cei cărora, în vorbirea obișnuită, se spune, le scoți vorba cu... cleștele. Dar învățătorul și profesorul, cu tact și răbdare, apelînd la resursele sale pedagogice, ia patosul său de instructor și educator, să caute cele mai nimerite căi de acces la putința de înțelegere a acestora. M-am gîndit mult la acești elevi care pot fi scoși din umbra clasei la lumina binefăcătoare a soarelui de azi. IOAN MICU director adjunct la Liceul nr. 1 din Orașul Gh. Gheorghiu-Dej O cerință didactică obligatorie Abordarea în recentele consfătuiri ale cadrelor didactice a problemei folosirii materialului didactic la lecții a fost salutară și a trezit învățătorilor și profesorilor un interes deosebit. Consider că acest larg schimb de experiență, la care și-au adus contribuția numeroși educatori cu îndelungată activitate la catedră, stimulează munca din școlile noastre. Pe deplin convins de importanta folosirii materialului didactic la lecții, mă ingrijesc permanent de procurarea și îmbogățirea acestuia. Mi-am creat în ultimii ani chiar un obicei plăcut de a întocmi albume și colecții de material didactic. Astfel, folosind acest material, lecțiile pe care le susțin in clasă devin mai bogate, mai interesante, iar puterea de înțelegere a noilor cunoștințe de către elevi crește considerabil. Mă preocupă îndeosebi in ultima vreme problema folosirii mijloacelor audio-vizuale la lecții, în anul școlar trecut, predînd la clasa a IV-a am utilizat des magnetofonul, aparatul de proiecție, discurile la orele de literatură română, istorie, muzică și la alte obiecte. De exemplu, am imprimat, la începutul lunii decembrie 1964, pe bandă de magnetofon, partea din radiojurnalul care informa despre sărbătorirea, la Cluj, a 180 de ani de la răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Grișan. La lecția de istorie cu tema respectivă am folosit aceste imprimări care au produs emoții și sentimente puternice elevilor mei. De asemenea, am oferit elevilor, la orele de istorie și de literatură și alte surprize plăcute ca audierea celor mai frumoase poezii (imprimate pe bandă) ale lui Mihai Eminescu, între care „Scrisoarea a IlI-a". Diafilmele m-au ajutat mult in dezvăluirea frumuseții basmelor populare, a minunatelor peisaje ale României socialiste, m-au ajutat nu numai la îmbogățirea cunoștințelor elevilor, ci mai ales la educarea lor. Dacă cineva m-ar întreba de care anume lecții tinute in clasă am rămas cu adevărat satisfăcut aș răspunde de acelea la care am folosit material didactic bogat, adecvat fiecărei teme. Avînd în vedere rolul și importanța materialului didactic, folosirea acestuia la fiecare lecție constituie o cerință obligatorie pentru fiecare învățător și profesor. CONSTANTIN FUNARU învățător la Liceul din Bicaz