Steagul Roşu, iunie 1966 (Anul 21, nr. 4143-4168)

1966-06-10 / nr. 4151

^ gii Proletari din toate țarile, uniti-va! Steagul roșu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU ANUL XXI Nr. 4151 (5.630) 4 pagini 25 bani Ancheta noastră ____Pe un traseu de 200 km despre... agitata vizuală In secție, C. N. vechi strungar, respectat și îndră­git de tovarășii săi de muncă, după zile și nopți de căutări înfrigurate, a descoperit „o comoară". Inovația va aduce între­prinderii economii însemnate. A doua zi, la venirea în schimb, în majoritatea sectoarelor de producție, muncitorii au luat cu­noștință de evenimentul de la strungărie, citind știrea afișată la locurile cele mai vizibile. Comentarii... discuții... ...Asemenea episoade în viața uzinei sunt și trebuie făcute cu­noscute cu multă operativitate. Răspunderea principală în a­­ceastă problemă incumbă organizației de partid — factorul mo­bilizator, însuflețitor al maselor. Este o datorie de care, biroul fiecărei organizații de bază a partidului trebuie să se achite cu tot simțul răspunderii. Și trebuie arătat că, dacă cele mai multe organizații își fac datoria, există încă birouri și comitete din marile întreprinderi și de la sate, care nu conduc cu grijă des­fășurarea, în raport cu cerințele vieții, a agitației vizuale, factor care și-a dovedit în practică eficacitatea. Semnificația concretului Am întîlnit pe șantierul­ noului microraion din Orașul Gh. Gheorghiu- Dej o „chemare" care sună astfel: „Tovarăși, Casa de cultură a orașului nostru va fi unul din cele mai impor­tante edificii pentru culturalizarea maselor. Să muncim cu întreg avîntul nostru pentru a-1 da în folosință îna­inte de termen, executînd lucrări de calitate superioară". Iată un text a cărui eficacitate este cel puțin dis­cutabilă. De ce ? Caracterul vag al chemării formulată la modul general, nu poate răspunde cerințelor șantie­rului. Așadar, un mod formal de a ne achita de sarcini... Iată un alt text, în­tîlnit la Rafinăria din același oraș, în fața „cracării termice": „Econ­omisind 300 de kg combustibil pe zi, printr-o ardere mai rațională la cuptoare și prin folosirea la capacitatea maximă a echipamentului de schimb de căldură, realizăm o economie anuală de 20.000 de lei". Este vorba de o lozincă con­cretă, la obiect, care atrage atenția și care „spune" ce trebuie să facă co­lectivul de muncă respectiv pentru a obține economii la prețul de cost. Se pot găsi în nenumărate locuri de muncă lucruri bune — care denotă in­teres și, am putea spune chiar pa­siune — dar și lucruri mai puțin bune în ceea ce privește „concretul" in a­­gitația vizuală. La depoul G.F.R. Ad­­jud, vitrina cu rebuturi atrage în ju­rul ei numeroși muncitori — care dis­­cută cu însuflețire. Este un lucru bun. La ■ Salina Tg. Ocna graficul sistem „barometru" cu realizările la zi in întrecerea socialistă îți vorbește cu autoritate despre succesele brigăzilor și echipelor. Cînd vorbim despre „concret" ne gîndim și la panourile cu angajamen­tele luate în întrecerea socialistă, pre­cum și la cele cu fruntașii sau evi­dențiații întrecerii. Ele mobilizează, sunt întotdeauna agitatorice. Ce se poate spune însă despre un aseme­nea panou care conține fotografiile de la Șantierul 1 Construcții din O­­rașul Gh. Gheorghiu-Dej, neînsoțite de nici un nume. Ești pus în situa­ția să „ghicești" cum îi cheamă pe a­­cești oameni. Nu cumva este vorba, pe undeva, de o oarecare superficia­litate ? Așadar, un imperativ primordial al agitației vizuale care trebuie să stea în atenția organizațiilor de partid, este caracterul ei concret. Lipsită de acest atribut, agitația vizuală își pierde via­bilitatea, sensul mobilizator. Ce înseamnă a fi operativ Vorbeam mai sus despre semnifica­ția caracterului concret al agitației vi­zuale. Nu mai puțin important este Și caracterul operativității. Intr-adevăr sunt aspecte ale publicității în jurul u­­nor angajamente etc. care-și păstrea­ză actualitatea o perioadă mai lungă. Dar sunt cazuri cînd popularizarea u­­nor evenimente din viața fabricii sau a satului, reclamă urgență. Aceste e­­venimente sunt bine încadrate în timp, nu admit depășiri de limite. De pildă, la depoul C.F.­R. Adjud există un pa­nou din care rezultă cu claritate tre­nurile cu supratonaj transportate zil­nic, precum și numele mecanicilor respectivi. Iată de ce el interesează, se bucură „de popularitate". La Ra­finăria din Orașul Gh. Gheorghiu-Dej, panourile cu evidențiații în întrece­rea socialistă sînt completate în fie­care lună după ce aceștia sunt con­firmați de grupele sindicale. Păcat însă că tot aici, întîlnim și reversul operativității. La cracarea catalitică (CC2) unde se desfășurau lucrările de revizie, nici o lozincă, nici o chemare, care să-ți indice a­­cest lucru. Secretarul organizației de bază, tovarășul Vasile Bucur, recu­noștea că ar fi fost utile asemenea chemări care să vină în sprijinul scurtării timpului de revizie, execută­rii reparațiilor la un înalt nivel cali­tativ. Și nu putem trece mai departe fără a arăta că la C C 1 există un grafic cu realizările întrecerii între schimburi care este făcut „ca să fie" și așezat intr-un loc „ca să existe“. Așezat după ușa de la intrare, graficul este scris „în fugă“ ; privindu-l, cu greu poți să descifrezi la ce se referă. Neajunsuri serioase se fac simțite în unele cooperative agricole de pro­ducție. Este adevărat că ritmul lucră­rilor la cîmp cere canalizarea tuturor forțelor spre îndeplinirea lor. Evident că organizațiile de partid au în cen­trul preocupărilor doar acest lucru. Totuși, cum este folosită agitația vi­zuală la sate în sprijinul producției ? Răspuns la această întrebare am pri­mit din mai multe cooperative agri­cole de producție din raioanele Ba­cău, Roman, Adjud. Despre ce ope­rativitate poate fi vorba, de pildă, la C.A.P. Trifești—Roman, unde la înce­­putul lunii iunie, în fată sediului se afla, pe un panou, angajamentul luat EUGEN HERMAN CĂTĂLIN STUPCANU (Continuare in pag­a­ II-a) La instalația de cracare termică a Rafinăriei Dărmănești muncesc oa­meni cu un înalt nivel de pregăti­re. ÎN FOTO, maistrul Gheorghe Sterparu, urmărind de la tabloul de comandă parametrii tehnologici. Foto: P. SIMON Tehnologie îmbunătățită In urma unui temeinic studiu teh­­nico-economic întreprins de către cercetătorii din laboratoarele Com­binatului chimic din Borzești, în cursul acestui an la instalația de producere a policlorurii de vinil de aici au fost efectuate lucrări de modernizare și perfecționare a pro­cesului tehnologic. Ca urmare a exe­cutării acestor lucrări, policlorura de vinil produsă în ultimul timp a a­­vut parametri calitativi superiori ce­lei produse anterior. Datorită îmbu­nătățirii procesului de rectificare a monomerului, gradul de impurități a produsului a scăzut de circa 10 ori, ceea ce conferă o stabilitate termi­că sporită. Totodată a fost redu­să greutatea volumetrică și a cres­cut porozitatea produsului. Zilele trecute, specialiștii combi­natului au terminat un nou studiu tehnico-economic ce prevede spori­rea cu 4000 tone a actualei produc­ții a instalației. O nouă sală de sport Constructorii Trustului regional au dat recent în folosință în orașul Bacău o modernă sală de sport des­tinată competițiilor de gimnastică și volei. Construcția, realizată la un nivel tehnic superior, cuprinde o sală de competiții în suprafață de 648 m­p, vestiare, grupuri sanitare, diverse instalații și aparate pentru întreceri, asigurînd totodată accesul a circa 700 de spectatori. Cantină pentru muncitori Constructorii grupului nr. 3 șan­tiere — Roman au inaugurat noua cantină cu o capacitate de circa 300 locuri. Construcția realizată din fonduri de organizare este dotată cu mobi­lier și utilaje moderne. Amplasată în noul cartier Anton Pan­ea va de­servi în condiții optime atît pe sa­lariații grupului Roman cît și pe cei ai altor întreprinderi care au do­miciliul în această zonă. Ing. C. ACIOBĂNIȚEI Sporește producția de celuloză In cadrul lucrărilor de investiții prevăzute pe acest an la Fabrica de celuloză și hîrtie „Reconstrucția" din Piatra Neamț,, se montea­ză în prezent un nou fierbă­­tor de celuloză cu o capacitate de 200 m­c. Un alt obiectiv la care se lucrează este preîncălzitorul de leșie bisulfitică de aceeași capacitate. Pe seama noilor utilaje moderne, pro­ducția fabricii va crește cu 2000 to­ne de celuloză pe an. Planul de investiții prevede a se mai monta o instalație de spălare și sortare a celulozei care va contri­bui la îmbunătățirea calității pro­duselor. Va fi cel Pentru mai mare buna ***oc servire a Recent, pe șantierul­­ J18IIr­i» noului microraion din­­ SZOu­l Ol Orașul Gh. Gheor­­ghiu-Dej a început con­struirea unui nou bloc Călătorii care au po­prit metoda cofrajelor poșit acum cîteva zile în glisante. Viitorul bloc gara Bacău, au avut se deosebește de cele­ O plăcută surpriză: lalte patru construite un restaurant modern, cu pină în prezent,­­ prin­­ deservire multilaterală, metoda arătată, nn a­ Este vorba de vechea a­ceastă parte a orașului,­nitate existentă aici, ca­datorită mărimii sale. re, în ultimul timp, a lu­i nCU„1­UP N" Va fi da­térit „metamorfoza“ a­ 240 de apartamente și . ~ . 10 nivele, în prima fază noi remarcabile renovări, se vor ridica primele Pereții au fost îmbrăcați două tronsoane cu 160 în lambriuri de material de apartamente, restul plastic, mobilieru, în loc de 80 urmind să se gli­seze ulterior. cuii cu mese de raelacart­în preajma începerii taburete capitonate etc. glisării, la blocul 0-2. De asemenea, alături de cu 160 de apartamente, alte sortimente, prin per­ridicat prin aceeași me­ . .. ... . . . . tobă, a fost terminată secționarea utilajului de monolitizarea planșe- bucătărie, s-au introdus elor, specialitățile de grătar. PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A GRUPULUI DE ZIARIȘTI ITALIENI . Joi dimineață, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Paul Niculescu-Mizil, a primit un grup de ziariști italieni alcătuit din Gius­­seppe Boffa de la ziarul „E'Unita", Franco Bertone de la revista „Rinasci­­ta", Cesare Pillon de la revista „Vie Nuove", Augusto Livi de la ziarul „Paese Sera" și Sergio Mugnai, co­respondentul ziarului „L'Unità" la București, care a făcut o vizită în țara noastră. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a în­fățișat activitatea și preocupările parti­dului în legătură cu înfăptuirea hotă­­rîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., a vorbit despre probleme actuale ale vieții internaționale și a răspuns la întrebările ziariștilor. Primirea s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială, tovărășească. La primire a participat tovarășul Sion Bujor, șeful Secției Presă și Edi­turi a C.C. al P.C.R. In timpul cît s-au aflat în țara noas­tră, ziariștii italieni au vizitat obiec­tive industriale și agricole, șantiere de construcții, instituții economice și cul­turale centrale, s-au întîlnit cu mun­citori, țărani, intelectuali, reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții cultu­rale. V­INERI 10 IUNIE 1966 In ziarul de azi, pag a lI-a Carnet cultural pag. a IV-a Lucrările celui de al XV-lea Congres al Partidului Popular Revoluționar Mongol Angajamentele au fost îndeplinite Stațiunea de mașini și tractoare Podoleni, raionul Piatra Neamț a avut de executat în cursul întregii campanii de primăvară un volum de 18.875 hantri. Ca urmare a muncii însuflețite a mecanizatorilor, aceas­tă cifră a fost depășită. Prin hărnicia și priceperea tracto­riștilor, munca manuală din C.A.P. a fost înlocuită tot mai mult cu cea mecanizată, la numeroase lucrări cum ar fi: semănatul porumbului, prășitul mecanic și altele. în cooperativele pe care le de­servește stațiunea, semănatul po­rumbului s-a făcut numai cu mași­nile 2­ SPC 2 și SPC-6, toată lucra­rea încheindu-se în numai 6 zile. Prășitul mecanic se desfășoară din plin. Cele 36 de cultivatoare și 11 mașini SPC-6 adaptate pentru prășit, de care dispune S.M.T.-ul, sunt tot mai solicitate, ceea ce reflectă convingerea cooperatorilor că lucrările executate cu aces­tea le aduc recolte sporite la ha, economie de zile-muncă. în fruntea întrecerii pe care o desfășoară me­canizatorii se situiază brigăzile de tractoare din Ruseni (condusă de comunistul Gh. Timofte), care a rea­lizat planul pe campania de pri­măvară în proporție de 145 la sută, Dumbrava Roșie (condusă de co­munistul Nicolae Moisei), cu o rea­lizare de 131 la sută, Săvinești, cu 117 la sută și altele. Iată și cîteva „semnături" indivi­duale pe bilanțul campaniei de pri­măvară : tractoriștii Vasile Boboc, Alexandru Țuștea, Ion Vlasie, Ni­colae Dumitrică și mulți alții, care, folosind și îngrijindu-și exemplar tractoarele și mașinile cu care au lucrat, și-au depășit cu mult planul pe tractor. La ora actuală mecanizatorii din Podoleni sunt antrenați la repararea combinelor și batozelor care vor lua, nu peste multă vreme, drumul lanurilor. ION CIOCIRLAN tehnician, S.M.T. Podoleni Combinatul de cauciuc sintetic din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej — mașinile de turnat blocuri de polistiren expandat. Respect pentru timpul cetățeanului! Timpul este... aur. Prețuirea lui, înseamnă pentru fiecare dintre noi o planificare minuțioasă a minutelor, a orelor, atît în serviciu cit și în afara lui, înseamnă posibilitatea de a face față cu succes numeroaselor îndatoriri la care este solicitat un om al zilelor noastre. Se pare însă că nu întotdeauna acest lucru este destul de bine în­țeles și în consecință se irosesc fără milă ore în șir atunci cînd de fapt problemele ce solicită a fi rezolvate nu necesită decit bună­voință sau o mai bună organi­zare în funcționa­rea unor servicii. Asemenea aspecte se întîlnesc frec­vent, îndeosebi, în unele unități de deservire. Să exemplificăm. Nu rareori cînd apelezi la serviciile unei unități de frizerie (spre sfîrșitul săptămînii) ești nevoit să aștepți ore în șir, pier­­zindu-ți pînă la urmă și răbdarea. Nu, nu este vorba de aglomerație, ci de unele atitudini învechite, repro­babile. Nu se respectă ordinea sosi­rii. Clienții sunt selecționați, după „preferințe". Unii din ei sunt serviți prompt, iar alții își pierd ore întregi așteptând să fie serviți. Să concreti­zăm : cetățeanul Constantin Bros a încercat în una din zilele trecute să beneficieze de serviciile unității de frizerie nr. 1. Spunem a încercat, de­oarece practic după două ore de aș­teptare nu a reușit acest lucru. Ob­servațiile făcute lucrătorilor de aici, au fost întîmpinate de răspunsul ne­politicos : „De nu-ți convine, n-ai decit să te duci la altă unitate". Și aceasta... după doua ore de timp i­­rosit­ într-adevăr, la unitatea din piața orașului a fost servit în mai puțin de o jumătate de oră... Ne întrebăm cum pot fi tolerate asemenea atitudini, asemenea nepă­sare față de timpul cetățeanului ? O altă întrebare, de data aceasta adresată lucrătorilor din unitatea de frizerie de la hotelul „Bistrița" ! Cum s-ar simți ei atunci cînd ar fi puși în situația să solicite servi­ciile cuiva care, lăsîndu-i să aștepte, la nesfîrșit ar consuma băuturi al­­colice in altă încăpere ? Cred că ar avea ceva de reproșat, nu ? Atunci de ce ei practică uneori acest sis­tem ? (la o vizită a noastră s-au gă­sit aici numeroase sticle de lichior și vin dosite în în­căperea destinată pedichiurii). Fără să mai punem la socoteală timpul prețios pierdut de clienți, nu cred că, cineva este în­­cintat să fie servit de un lucrător... amețit. Aspecte de însușire, fără nici un drept, din timpul cetățeanului se pot întîlni și la alte unități de deservire. La unitatea de reparații încălțăminte (responsabil Gh. Viță) situată în pia­ța orașului și care aparține Coope­rativei „Munca invalizilor“, clienții sînt purtați nejustificat pe drumuri. Pentru o reparație sau pentru a li se bate o pereche de blacheuri, a­­ceștia fac cîte 2-3 drumuri. Nexistînd un grafic, o planifi­care a reparațiilor, după primirea fiecărei comenzi i se recomandă clientului să vină peste două zile după care este amînat alte două zile etc. împotriva risipitorilor din timpul cetățeanului trebuie creată o pu­ternică opinie de masă. Factorii vi­zați au datoria să ia măsuri în con­secință. I. TRIFESCU In cooperativele meșteșugărești CIT NE COSTA TONA DE CEREALE? In grîu G.A.S. Pufești, raionul Adjud, a cultivat în anul trecut 1.200 hectare cu grîu obținînd o produc­ție medie de 3.104 kg la hectar și la un preț de cost mai mic cu 427 lei pe tonă. Față de 146.000 lei beneficii prevăzute la a­­ceastă cultură s-au reali­zat 1.223.000 lei. Din relatările tovarășului inginer CORNELIU BRUDIU, directorul acestei unități notăm cîteva din măsurile ce au fost luate pentru asigurarea succesului. La amplasare s-a avut în vedere soiul dovedit a fi mai pro­ductiv. Așa că, preponderența a a­­vut-o soiul Bezostaia, 210 hectare so­lul Triumph (care a dat 3.600 kg la hectar). Bătălia pentru o recoltă mare a început încă de la pregătirea patu­lui germinativ — lucrare ce s-a făcut cu maximă exigență și la timp. Aceasta a permis să se facă și primul pas pe linia reducerii pre­țului de cost economisindu-se 48 tone sămînță. Solul a fost fertilizat pe în­treaga suprafață cu cite 300 kg super­­fosfat și pe 50 la sută din suprafață cite 100 kg azotat de amoniu plus 100 kg azotat de amoniu administrat fazial. Ca lucrări de întreținere, aici s-a lucrat cu grupa cu colți reglabili și sapa rotativă. Buruienile nu s-au dez­voltat — ca urmare a pregătirii unui foarte bun pat germinativ, al însămîn­țării la adîncime uniformă, al desimii corespunzătoare. Măsuri deosebit de eficiente s-au luat și la recoltare : s-a făcut o rigu­roasă etanșare a combinelor, au fost folosite ridicătoarele de spice, pe u­­nele parcele unde griul era încurcat s-a mers intr-un singur sens și, pen­tru evitarea oricărei risipe la recol­tat, în urma fiecărei combine, un om a fost pus să strîngă spicele, să observe și să comunice combinerului orice ne­regulă. Buget de venituri și cheltuieli la fiecare brigadă Reprezentînd G.A.S. Girov din ra­ionul Piatra Neamț la această masă rotundă, contabilul șef al unității — Constantin Macovei — a scos în evi­dență factorii economico-financiari în reducerea costului produselor. Și la Girov s-a cultivat in anul tre­cut o suprafață mare cu grîu — 1.055 hectare. Producția de 2.798 kg la hec­tar a depășit cu 848 kg producția me­die planificată, iar prețul de cost a fost cu 183 lei mai mic pe tonă față de costul planificat, deși cheltuielile productive au fost depășite cu 50 lei la hectar. Faptul că fiecare brigadă lucrează după un buget al său, stabilit în func­ție de condițiile specifice ale acesteia, determină colectivul să lucreze cu mai mult simț de răspundere. Cunoscînd cheltuielile pe culturi și lucrări, ana­­lizîndu-le periodic, sînt evitate depăși­rile, se iau măsuri concrete, operativ, în această situație maiștrii nu mai sunt tentați să lase mijloace mecanice nefolosite, să admită transporturi ne­­raționale. Mașinile sunt mai intens fo­losite. Intervenind, Vasile Arhip, contabi­lul șef al trustului spunea : „Am găsit maiștri care se interesau de calitatea reparațiilor, se zbateau să fie folosite din plin mașinile agricole sau să le înlocuiască cele ce nu dau randa­mentul corespunzător — știind că toa­te acestea se vor oglindi in rezultatele economice ale brigăzilor lor. Bugetele de venituri și cheltuielile pe brigăzi reprezintă o pîrghie puternică de co­interesare pînă la ultima verigă a or­ganizării muncii — brigada". Patul germinativ, fertilizarea—sînt hotărîtoare Opinia inginerului șef al G.A.S. Săn­­duleni, raionul Tg. Ocna, este că un bun pat germinativ, fertilizarea dife­rențiată a terenului influențează mai mult­ asupra producției decit planta premergătoare. De asemenea, a sus­ținut dînsul, și soiul ales contează. Argumente . Bezostaia, cultivat pe 428 hectare a dat o producție medie de 2.730 kg la hectar, în timp ce soiul 301, cultivat pe 64 hectare, a dat nu­mai 1.880 kg la hectar, iar soiul Ponca (75 hectare) doar 1.650 kg la hectar. Cultivînd soiul, sau soiurile care răs­pund cel mai bine condițiilor de climă și sol, unitățile agricole își asigură producții mari și la un preț de cost scăzut. La Sănduleni, predominînd soiul Be­zostaia cu 2.730 kg în medie la hectar, producția medie pe gospodărie a fost de 2.410 kg la hectar, iar prețul de cost pe tonă a fost redus față de plan cu 282 lei. Privind aplicarea diferențiată a în­grășămintelor au mai intervenit: ing. Constantin Gherghi, ing. șef al G.A.S. Șerbești, raionul Bacău : „Trebuie în­grășate cu prioritate suprafețele mai slab productive, cele supuse erodării" și Sabin Deaș, inginer șef al trustului: „Aplicarea îngrășămintelor trebuie fă­cută diferențiat după pretențiile soiu­rilor în cultură. Spre exemplu, soiuri­le 301 sau Ponca, nerezistente la că­dere, nu li se vor administra îngrășă­minte racial pe parcelele cu o dezvol­tare bună întrucît griul va cădea, va și stăvi. Soiul Rezostaia valorifică din plin îngrășămintele". Din cuvîntul participanților la dez­bateri a reieșit că reducerea la maxi­mum a lucrărilor manuale, a oricăror cheltuieli neproductive, respectarea a­­grotehnicii în funcție de condițiile pe­doclimatice specifice fiecărei unități — duc în mod sigur la obținerea de producții mari. De asemenea, a reieșit că momentul recoltării trebuie foarte exact stabilit, pe parcele, ținînd seama și de faptul că neuniformitatea adîn­­cimii la semănat se manifestă prin neuniformitate în coacere: spicele ieșite din boabele semănate mai adine vor fi la recoltare abia în pîrgă pe altă vreme cele ieșite din boabele ră­mase la semănat mai în față vor fi pe punctul de a se scutura. Deci atenție la uniformitatea adîncimii semănatului ca și la recoltat! După aprecierile specialiștilor spu­nea inginerul șef Sabin Deaș — sînt condiții ca și anul acesta planul pe trust să fie depășit cu 400-450 kg la ha ajungînd astfel la 2.300—2.350 kg pro­ducție medie la hectar pe trust. Prin măsurile luate de îmbunătățire a pro­­porționalității între soiuri se asigură recoltarea fără pierderi chiar și în u­­nitățile cu suprafețe mari de grîu.­­în 1965, pe trust, s-au cultivat circa 300 hectare cu soiul Triumph, care a­­junge în stadiul de recoltare cu 4—5 zile înaintea celorlalte soiuri, iar în acest an se cultivă peste 1.000 hec­tare). Firește, pentru recoltarea la timp mai sînt necesare și alte mă­suri, de altfel amintite în rîndurile de mai sus. Sînt condiții ca și în acest an chel­tuielile pe zona de produs să fie re­duse față de costul planificat. Această afirmație are în vedere faptul că în­grășămintele nu au mai necesitat ma­noperă la fărîmițare ca urmare a am­balării de către unitățile productive în saci de polietilenă, că împrăștierea s-a făcut în proporție mai mare cu mașini perfecționate, de mare productivitate. Prin eforturile tuturor lucrătorilor din G.A.S. numărul de zile-om la hectar va scădea. (Anul trecut s-au consumat 4,1 zile-om la hectar față de 4,4 zile­­om planificat ceea ce a dus la o eco­nomie de 4000 zile-om pe trust). La porumb 2.170 lei beneficii la hectar îndemnat de rezultate, primul care s-a înscris la dezbateri privind costul tonei de porumb a fost VASILE ZAIȚ, directorul G.A.S. Letea, gospodărie care a realizat în anul trecut cea mai mare producție la hectar pe trust: 4.617 kg porumb boabe (3.800 kg plan). Cum au pregătit această producție lucrătorii gospodăriei ? întreaga supra­față a fost arată din toamnă și ferti­lizată cu 300 kg superfosfat încorpo­rat sub brazdă, pe 50 hectare ad­­ministrîndu-se cite 35 tone gunoi. (A se avea în vedere la doză că aici po­rumbul se irigă). De asemenea, la dis­cuit, înainte de însămînțare, s-au mai dat cite 100 kg azotat de amoniu în TOMA DUP­­A (Continuare în pag. a III-a) Cu­­ne costă tona de cereale ? Aceasta a fost tema pusă în dezbaterea unor economiști și cadre din conducerea Trustului și a unor gospodării agricole de stat din regiune cu prilejul unei mese rotunde organizată recent de redacția noastră. Am or­ganizat această dezbatere, nu pentru că bilanțul activității eco­­nomico-financiare a Trustului ar fi nesatisfăcător. Dimpotrivă. Re­trust s-a realizat în anul 1965 o depășire a producției globa­le de 8,7 la sută, a producției marfă de 16,4 la sută, a producti­vității muncii cu 7.000 lei, reducerea cheltuielilor față de plan fiind de 5,9 la sută — ceea ce, în final a făcut ca pe trust să se realizeze 6.404.000 lei beneficii peste plan. Deci nu rezultatele slabe, ci realizările bune ne-au îndemnat la această discuție, și aceasta în dorinta de a pune în valoare experiența bună, de a sublinia căile de reducere continuă a prețului de cost pe tona de produse.

Next