Steagul Roşu, iulie 1966 (Anul 21, nr. 4169-4195)
1966-07-22 / nr. 4187
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU ANUL XXI NR. 4187 (5.666) 4 pagini 25 bani VINERI 22 IULIE 1966 Disciplina este o preocupare permanentă ? „îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, la Plenara C.C. al P.C.R. din 27-28 iunie — cere întărirea continuă a disciplinei de producție și de muncă, respectarea cu strictețe a proceselor tehnologice, a normelor de organizare interioară a întreprinderilor, a atribuțiilor factorilor de conducere, de la director și pînă la maistru, a răspunderilor fiecărui muncitor...". Cu cît înaintăm pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste, responsabilitatea fiecărui muncitor se diversifică, una din laturile ei principale fiind însăși disciplina de producție. Este într-adevăr disciplina o condiție esențială a producției moderne ? Absențele sau întîrzierile, nerespectarea întocmai a indicațiilor de funcționare a agregatelor și mașinilor își găsesc, oare, vreo justificare? Acestor întrebări încearcă să le răspundă vizita pe care am întreprins-o zilele trecute la Uzina de țevi din Roman. ★ Pentru conducerea uzinei romașcane sfîrșitul anului trecut putea fi identificat pe bună dreptate și o perioadă de căutări asidue. Cazurile de indisciplină în producție se înmulțiseră, constituind focarul către care convergeau majoritatea motivelor de îngrijorare. A fost luată atunci, hotărîrea ca în fiecare din grupele sindicale să fie prelucrat materialul „Disciplina de producție la noi în uzină". Faptul că în toate secțiile tema a fost abordată cu un ascuțit simț analitic, firește, nu putea constitui un paradox. Dimpotrivă, Numeric, întîrzierile și absențele încep să scadă; cazurile de nerespectare a indicațiilor tehnologice precum și cele referitoare la protecția muncii, de asemenea. Contradicția intervine abia în clipa în care eficacitatea integrală a materialului dezbătut este pusă sub semnul îndoielii de acte de indisciplină care sporadic încep să reapară. Sunt rare, izolate și totuși polarizează atenția. 3.219 ore productive absentate nemotivat și negreșit, mai multe întârzieri — acesta este bilanțul primelor cinci luni ale anului, în plus... ...Cînd Gheorghe Iacob își cerea transferul de la serviciul mecanicșef la secția filetaj bănuia că pe mașinile mute va avea, probabil, un randament mai bun, la cîteva săptămîni însă din motive „personale“ insistă să fie schimbat la burlane. Invariabil, nepăsarea și dezinteresul, neglijența și neatenția îl însoțesc peste tot. Retrogradarea periodică din funcția de filetator în cea de înșurubător nu îl mișcă prea mult. Dimpotrivă. După epuizarea sancțiunii optează pentru cea de-a doua ipostază. Continuă să lipsească fără să-și facă procese de conștiință. Dacă în 1965 a înregistrat 83 ore absente nemotivate și peste 40 de învoiri, în 1966 Gheorghe Iacob se remofilează pe... concedii medicale. Este, în permanentă, în contra timp cu ceea ce se întîmplă în jurul său. în ultima vreme și-a făcut un alt ciudat obicei; dispare 2-3 ore de la locul de muncă. Il găsești cine știe, adîncit în lectură. Iată însă că vocea colectivului s-a făcut auzită din nou. I-au fost reamintite, de către colegii lui de muncă, toate lipsurile care îl caracterizau pînă aici, a fost chemat să se alăture efortului unit al brigăzii. Replica sa a fost și de astă dată violentă: vădit iritat, a început să apostrofeze, să-și consume tulburat invectivele din arsenal, unora, chiar, punîndu-le in vedere cîteva din „calitățile“ sale fizice. Pe bună dreptate brigada din care face parte i-a cerut desfacerea contractului de muncă. Conducerea uzinei îi acordă o ultimă șansă: este transferat, de astă dată disciplinar, la serviciul administrativ. Iată așadar, un Robinson anacronic, care nu are nici o contingență cu activitatea constructivă pe care o desfășoară colectivul de muncă al unei uzine socialiste. ...Dar indisciplina nu este un exercițiu prea dificil. Pentru Florin Lupu și Grigore Calalb încălcarea, deliberată sau involuntară a disciplinei tehnologice este lipsită de antecedente. La atelierul de filetat burlane coeficientul admis de capete respinse din vina execuției este de 8 la sută. Pentru îmbunătățirea calitativă a producției a fost luată hotărîrea ca muncitorii care nu reușesc să se înscrie în limitele acestui coeficient să fie periodic transferați în alte munci și înlocuiți cu alții corespunzători. Și iată că cei doi muncitori au refuzat să lucreze la locul Indicat de maistru, în ciuda faptului că sub aspect calitativ depășeau cu mult coeficientul de rebut admis. Nu neputința de a se menține în cadență cu semenii lor, ci ignorarea condițiilor create, neglijența i-a adus în discuția colectivului de la filetaj. ...Intre ceilalți controlori de calitate de la secția C.T.C. a uzinei, tînărul Florin Iepure constituie intr-adevăr o prezență aparte." El nu absent«, întîrzie. La patul de țevi era vădit incomodat de specificul muncii lui, nu însă și de calitatea ei. Organizația U.T.C. din secție, într-o adunare generală, i-a explicat că absentele și comoditatea, la un tînăr din zilele noastre, nu pot fi altceva decît niște atavisme. Faptul că astăzi Florin Iepure este ,,supărat“ oarecum pe colectiv, nu-l împiedică să lucreze totuși cu zel. Intr-o uzină ca cea romașcană, faptul că timpul de lucru nu este folosit integral, că sînt acceptate cu prea multă ușurință certificatele de boală ale multor muncitori care simulează diverse maladii, că în schimbul III se mai doarme în vestiare și chiar în... țevi, că nu sunt respectate cu fidelitate indicațiile maiștrilor, nu poate decît să frîneze bunul mers al producției. „Este necesar, spunea tovarășul Nicolae Ceaușesai, la Plenara amintită — să se ia măsuri pentru lichidarea manifestărilor de încălcare a ordinei și disciplinei care provoacă pagube economiei noastre“. Am analizat așadar trei excepții, trei opinii diferite despre muncă, care au în esență o singură trăsătură definitorie: nerespectarea disciplinei de producție. Cu toate că societatea noastră nu generează și nicidecum nu întreține asemenea nefericite cazuri, din păcate, ele se mai ivesc ici și colo. Soarta lor este însă identică cu cea a unei comete. EUGEN TURESCHI La Uzina de țevi Roman Prind viață propunerile cetățenilor Cu prilejul precedentelor alegeri de deputați în sfaturile populare, în raionul Tg. Neamț au fost făcute de către cetățeni 1.628 propuneri. Acestor propuneri prețioase, pentru a prinde viață, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, orășenesc și raional le-a acordat o deosebită atenție. In urma însușirii și tinerii lor acestea au fost repartizate secțiunilor, instituțiilor, întreprinderilor raionale (în cazul cînd rezolvarea lor a depins de acestea), urmărindu-se îndeaproape justa lor rezolvare. Ca urmare, pînă în prezent, au și fost rezolvate pozitiv un număr de 1.342 propuneri. Printre cele mai importante amintim: amenajarea parcului de la poalele Cetății Neamțului în suprafață de 35.000 mp, întreținerea drumurilor: Băile Oglinzi (3 km), Ghindăoani-Grumăzești (1,2 km), Războieni-Țibucani (1,7 km), Răucești-Sîrbi-Ungheni (6 km), construirea de poduri și podețe etc. De asemenea, au fost construite importante obiective social-culturale: școli noi în satul Madei, comuna Borca și Stejaru, comuna Farcașa, căminul cultural din Poiana Teiului, amenajarea unui dispensar în comuna Urecheni, racordarea la rețeaua de înaltă tensiune a satelor Tbucanii de Jos și Sus, Davideni și Păstrăveni, organizarea de puncte sanitare în localitățile Blebea, Nemțișor, Săcălușești, înființări de biblioteci etc. C. MARCU instructor al Comitetului executiv al Sfatului popular raional Tg. Neamț Studenți în practică Studenți din anii III și IV de la Facultatea de chimie industrială și de la Institutul de științe economice din Iași au fost repartizați la Fabrica de celuloză și hîrtie „Letea" din Bacău pentru a-și lega mai strîns cunoștințele teoretice însușite în facultate cu cunoștințele practice din producție. Muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii noastre explică cu grijă și competentă desfășurarea procesului tehnologic punînd practicanților la dispoziție documentația tehnică necesară. Remarcăm interesul ce-l manifestă studenții t Florentina Didilescu, Mihai Huțuleac, Constantin Dobre, Ion Belovici, Elena Pătrăguș, Nicolae Șulț și alții în pregătirea lor de viitori ingineri și economiști. ANUȚA SANEA corespondent voluntar Pregătiri pentru noul an școlar Nu după mult timp, de la încheierea activității școlare, au și început pregătirile pentru viitorul an școlar. De exemplu, la Școala generală pentru clasele I-IV din satul Chilia, comuna Păncești, raionul Bacău, s-a terminat de văruit toată școala, s-au făcut reparații la dușumele, geamuri, mobilier (bănci, catedre, dulapuri pentru cărți etc). Asemenea lucrări au început și la alte școli generale din comunele și satele raionului. Pentru contribuția substanțială la aceste lucrări se evidențiază locuitori și cadre didactice, precum și directorii școlilor generale din satul Fulgeriș și comuna Păncești, raionul Bacău. APOSTU I. COSTICA țăran cooperator Paging a ll-a Pregătirea temeinică a adunărilor generale Paging a lll-a SPORT Paging a IV-a Proteste împotriva agresiunii S.U.A. în Vietnam TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului EDWARD OCHAB președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOSEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Dragi tovarăși. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România și al întregului popor român, transmitem poporului frate polonez salutul nostru tovărășesc și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avantată și plină de abnegație, poporul polonez a obținut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, științei și culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm și cu acest prilej convingerea că relațiile de prietenie trainică și colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, între Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări și dezvolta permanent, spre binele popoarelor român și polonez, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Laboranta șefă, Ortansa Naciu de la Inspectoratul de stat pentru igienă și protecția muncii din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, executînd treceri pentru confirmarea califormilor. Foto : C. BURSUC Lumină in satul Valea Mare Satul Valea Mare, din comuna Faraoani, raionul Bacău, datează de peste 500 de ani. Am ținut să amintesc acest fapt pentru că timp de jumătate de mileniu „luminile” sale au fost opaițele, lămpile cu petrol... stelele și luna. Dar în seara zilei de 16 iulie 1966, satul a primit lumina mult dorită a becurilor electrice, în îndeplinirea planului de electrificare a satului au contribuit mulți cetățeni în fruntea cărora se află Antal Bărbuț, Gheorghe Jitaru, Petre Bărbuț, Mihai Ișvanca, toți membri de partid și care, în munca lor de zi cu zi, au antrenat locuitorii satului la muncile necesare electrificării. ...în satul în care cinci veacuri la rînd pupriră lumini puține și sărace, se cîntă acum, pe portativul bunăstării tuturor, cunoscutul cîntec „S-a făcut lumină-n sat!". M. CIURARU Dacă motoarele, pompele și celelalte utilaje de la sondă, funcționează normal, sapa înaintează tot mai repede către straturile de tusi. In foto maistrul mecanic I. Iordache de la întreprinderea de foraj Tg. Ocna, la sonda 16 controlează buna funcționare a utilajelor. LA SECERIȘ: „Nici o zi interziere - nici un bob risipit !“ Coordonatele succesului i organizare, hărnicie Griul, cît mai repede în hambare La Păunești recoltatul griului a început în ziua de 11 iulie. In această zi puteau fi văzuți în lanurile de grîu peste 4.000 de cooperatori din cele 15 brigăzi de cîmp mixte. În zilele următoare această cifră a fost chiar depășită. Sarcina stabilită de comitetul de partid și consiliul de conducere însușită de toți cooperatorii era de a termina recoltatul griului în 8 zile. Brigăzile care au raportat primele terminarea seceratului au fost cele conduse de Dumitru Neagu și Nicolae Pintilie Ultimele lanuri secerate au fost cele repartizate brigăzilor 1, 2, 3 și 4 conduse de Ștefan Pintilie, Vasile Novac, Gheorghe Dumitriu și Nicolae Amariei, dar nu din alt motiv decît că griul de aici s-a copt puțin mai tîrziu. Legatul snopilor și strîngerea lor în căpițe, pe rînduri drepte, la distanța de 100 metri — rînd de rînd — au fost alte treburi desfășurate concomitent cu seceratul, în felul acesta s-a creat și posibiltatea împrăștierii îngrășămintelor chimice și organice și efectuării arăturilor de vară pe toate suprafețele eliberate. Fiecare minut a fost folosit din plin, fiecare cooperator a știut ce are de făcut. Roadele acestei bune organizări s-au arătat în reducerea cu 4 zile a timpului planificat pentru recoltarea griului. Cooperatorii nu s-au mulțumit însă cu acest rezultat. Recolta este încă pe cîmp, în snopii care trebuie treierați cît mai repede. Așadar, timpul continuă să fie deosebit de prețios, încă de la data cînd s-a început recoltatul au fost organizate și cele două arii — una în punctul Obștea Nouă și alta la Ciolpani, dotate cu 4 batoze bine reparate și întreținute, precum și cu celelalte materiale necesare pentru desfășurarea în cele — Recoltarea griului în 4 zile — La aici se treieră din plin — In pregătire: recolta anului viitor mai bune condiții a treierișului. Buna organizare și-a spus și aici cuvîntul. După primele zile, la aria din Obștea Nouă s-au treierat peste 110 tone de grîu, orzul fiind terminat de mai înainte. In prezent, la cele două arii se treieră cu mult spor. Judecind după ritmul în care căpițele de snopi scad, în timp ce șirele de paie cresc văzînd cu ochii, s-ar părea că zilele „de vîrf“ ale campaniei au trecut, încă puțin și întreaga producție de grîu se va afla la adăpost de orice risc, în magazii. Peste cimpul proaspăt eliberat, nu s-a așternut totuși liniștea, aici activitatea o continuă atit mecanizatorii — care ară cit și cooperatorii. Cu ce se ocupă aceștia din urmă ? Răspunsul este firesc : cu recolta anului viitor, în vederea obținerii unei producții de cereale cît mai mari și în anul 1967, tovarășul inginer Ion Fotache a întocmit din vreme un plan bine chibzuit de fertilizare a solului. Sarcinile îndeplinirii acestui plan au fost repartizate pe brigăzi, la nivelul cărora s-au stabilit cantitățile de îngrășăminte chimice și naturale ce trebuie administrate. Acțiunea e in curs de desfășurare. Cele 7 autocamioane ale cooperativei au și transportat peste 350 tone gunoi de grajd de la îngrășătoria Sasaț. Totodată, pe adresa „C.A.P. Păunești“ au sosit 52 tone superfosfat. Conducătorii de atelaje care nu au alte munci in această perioadă transportă gunoiul din platformele de la sectorul zootehnic pe suprafețele stabilite din fiecare brigadă. Toate aceste fapte sunt indicii sigure că angajamentul cooperatorilor din Păunești de a termina campania de vară cu toate lucrările, pînă la data de 5 august, va fi respectat. VICTOR NOVAC vicepreședinte al C.A.P. Păunești raionul Adjud Adjudu Vechi . Șirului argintiu al combinelor îi va urma, o dată cu lăsarea serii, cel al tractoarelor. (Scrisori de la corespondenții voluntari) Scrisorile care ne sosesc in aceste zile din satele regiunii aduc cu ele atmosfera îndîrjită a bătăliei pentru strînsul în cel mai scurt timp și fără pierderi a recoltei. Faptele sînt grăitoare, așa cum sînt și cele despre care ne relatează PETRE TUDOR, din comuna Valea Seacă, raionul Adjud : „Azi, 21 iulie cooperatorii au terminat de recoltat toate cele 444 ha cu grîu, 25 ha cu secară și 6 ha cu orz. Cele două zile cu care a fost redusă durata planificată a recoltării încununează buna organizare a muncii în întreaga cooperativă, dar mai ales în brigăzile a 6-a, a 4-a, a 3-a și a 7-a, conduse respectiv de Vasile Popa, Jenică Highiu, Nicolae Samiș și Iftimie Bîrdan". Momentul optim pentru recoltatul păioaselor i-a găsit pregătiți și pe cooperatorii din Măgirești, raionul Moinești. ne informează corespondentul nostru PAVEL TODEANCĂ. El adaugă că pe baza măsurilor luate de consiliul de conducere, în cîteva zile, recoltatul griului se va încheia și aici cu succes. Dintr-un alt colț al regiunii și anume de la Tăvădărăști raionul Adjud, corespondentul voluntar CRISTEA ROMEO ne informează că, încă din prima zi a începerii seceratului la grîu au fost prezenți în Ian peste 500 cooperatori. Din mulțimea fruntașilor autorul scrisorii desprinde numele lui Gheorghe Berdan, șef de echipă, al cooperatorilor Vasile Grecu, Elena Hîncu, Maria Militaru și alții. ANTON FARCAȘ din Răchiteni — Roman ne scrie că: „terminînd primii pe cooperativă ceratul orzului, membrii brigăzii sea IV-a au început deja munca în cea mai importantă lucrare din campania de vară — secerișul griului. Și aici brigada a IV-a se menține fruntașă. Pînă în seara zilei de 19 iulie în întreaga cooperativă se recoltaseră 220 hectare cu grîu, adică mai mult de două treimi din suprafața ocupată cu această cultură“. Poștașul ne-a mai adus și alte scrisori care vorbesc despre eforturile ce se depun pentru strîngerea la timp a recoltei. între acestea sunt și cele semnate de CONSTANTIN NESFINTU, din comuna Parava, învățătoarea ELENA CIOBANU, din Hemeiuși, TEODOR RUSU, din comuna Nănești, C. FURDUI din comuna Petrești și COSTICA I. APOSTU, din Păncești Bacău, PETRE TARABOANȚA din Brusturi-Tg. Neamț. Din activitatea sfaturilor populare Cetățeanul în audientă A devenit obișnuit ca aproape zilnic la sediile organelor locale ale puterii de stat să fie intîlniți diverși cetățeni avînd de rezolvat probleme personale sau obștești. In acest scop ei solicită audiențe in dorința ca problema ce-i interesează să fie rezolvată operativ , prin viu grai putind explica mai detaliat decît în scris doleanțele, motivele ce-i determină să grăbească rezolvarea lor. Președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, vicepreședinții și secretarii sfaturilor populare orășenești și raionale se străduiesc, în marea lor majoritate, de a-și planifica cît mai judicios timpul pe zile și ore în așa fel, incit în audiență să fie primiți un număr sporit de cetățeni. Un sprijin prețios în mai buna organizare a audiențelor îl constituie recentul Decret al Consiliului de Stat care legiferează dreptul la audiențe al cetățenilor, stabilește termenul de rezolvare a problemelor solicitate cît și obligația comitetelor executive ale sfaturilor populare de a acorda o atenție deosebită problemelor ridicate de cetățeni cu ocazia audiențelor. In cele ce urmează vom căuta să scoatem în evidență felul cum sunt ținute audiențele la sfaturile populare raional și orășenesc Tg. Ocna. Spre identificare vom arunca o privire retrospectivă și vom lua drept punct de plecare începutul acestui an. In primul semestru — răspunde la întrebările noastre ȘTEFAN TOMA, secretarul sfatului popular raional — au fost primiți în audiență peste 150 cetățeni. Problemele de rezolvat au fost diferite: fie de interes personal fie obștesc... Desigur, ori într-un caz, ori într-altul, acestora li s-a acordat atenția cuvenită. Audientele sînt ținute, bineînțeles, atît de președinte, vicepreședinți cit și de către secretarul comitetului executiv. Avem afișat programul de audiente și se respectă... Intr-adevăr cele relatate corespund în mare parte realității. Spun în mare parte, deoarece aceste răspunsuri supuse la o confruntare cu situația de fapt nu rezistă în totalitate, ieșind la iveală o serie de carente asupra cărora Comitetul executiv al Sfatului popular raional Tg. Ocna va trebui să mediteze cu mai mult simț al răspunderii. Să exemplificăm: este adevărat, de pildă, că programul de audiențe este afișat. Dar de ce numai la sediu ? Cum pot cunoaște, bunăoară, locuitorii satelor cînd anume să vină în audiență la un tovarăș vicepreședinte care răspunde de problemele ce îl interesează pe cetățeanul respectiv ? Punem această întrebare deoarece din constatările noastre a reieșit faptul că în comunele Hîrja, Bogdănești, Helegiu și Grozești nici măcar salariații sfaturilor populare comunale nu cunosc cînd anume se țin audiențele la raion. Sînt dese cazurile cînd datorită acestui fapt, cetățenii din localitățile amintite, pentru a reuși să meargă în audiențe la sfatul popular raional, se deplasează de cîte 2-3 ori la Tg. Ocna. O altă situație care face pe solicitanții de audiențe din raionul Tg. Ocna să-și risipească timpul este și aceea că de multe ori la sfatul popular raional nu se respectă programul afișat la sediu, deoarece unii dintre acești tovarăși planificați să țină audiențe pleacă pe teren în ziua respectivă cu diferite sarcini. Așa s-a întîmplat de exemplu, (și nu este un caz izolat) în zilele de 12-13 iulie a.c. cînd tovarășul vicepreședinte ce răspunde de resortul învățămînt-cultură era plecat pentru mai multe zile la Sibiu din care cauză cetățenii veniți pentru audiențe au făcut cale întoarsă. Operativitatea, răspunderea cu care sînt rezolvate problemele ce sînt ridicate de cetățeni în audiențe constituie, de asemenea, o problemă căreia trebuie să i se acorde cea mai mare atenție. Se poate spune, pe drept cuvînt, că, cu unele excepții, tovarășii de la sfatul popular raional repartizați să rezolve doleanțele solicitanților s-au ocupat cu seriozitate de sarcinile ce le-au revenit. Cuvinte de apreciere la adresa organului raional al puterii de stat au Dogaru Lita (Bîrsănești), Ilie Hucăr (Dofteana) și mulți alții cărora operativ li s-au rezolvat problemele solicitate. Dar au existat și excepții. Să consemnăm cîteva : TEIE GRCJIȚĂ, Gura Văii: „Am cerut sfatului popular local o adeverință din care să reiasă că sînt locuitor al acestei comune. Mi s-a tărăgănat eliberarea acestui act mai bine de 10 zile. Am mers în audiență la raion, la tovarășul secretar al comitetului executiv care m-a trimis din nou la comună. Am primit adeverința respectivă dar cu prea multă întîrziere...". I. MORARU, Mînăstirea Cașin: „M-am adresat sfatului popular raional cu rugămintea de a-mi elibera o autorizație pentru vînzarea unui teren de casă. Am fost și în audiență pentru această problemă. Mi s-a eliberat, ce-i drept autorizația, dar numai după două săptămîni. Nu se putea oare mai operativ“ ? STELA GLISI, Brătila: „Am solicitat Sfatului popular Brătila să-mi oficieze căsătoria, bineînțeles după completarea actelor respective. Mi s-a răspuns să vin altă dată. Deoarece am serviciu în Orașul Gheor I. TRIFELCU (Continuare în pag. a 2-a) *