Steagul Roşu, iulie 1967 (Anul 22, nr. 4479-4504)
1967-07-22 / nr. 4497
Anul XXII Nr 4497 (5.976) SÎMBATĂ 22 iulie 1967 4 pagini 25 bani Coordonatele eficienței economice a activității de foraj • Factorul prim: asigurarea din timp a locațiilor ® Mai este necesar raportul de seară ?• Neajunsurile organizatorice și indisciplina păgubesc producția•O propunere : operațiile la sonde să se execute și în cursul nopții • Rezerve pentru a acoperi nerealizările. Tendința nu e bună Activitatea întreprinderilor de foraj are un caracter deosebit față de alte activități productive, iar prin specificul ei, organizarea producției și a muncii reprezintă latura hotărîtoare în realizarea unor indicatori superiori. Pornind de la specificul propriu forajului, cu zeci de puncte de lucru, dispersate la distanțe de zeci și sute de kilometri, acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii a avut ca puncte principale de plecare, programarea judicioasă și urmărirea operativă a producției, modul de folosire a fondului de timp și gradul de ocupare a muncitorilor și personalului tehnico-administrativ, organizarea locului de muncă, variația productivității muncii pe schimburi și decade și determinarea științifică a capacităților de producție necesare. Acțiunea de cercetare și analiza economică de studiere a posibilităților existente la întreprinderea de foraj Tg. Ocna, în direcțiile arătate mai sus, urmăresc obținerea unei producții fizice sporite, a unei productivități ridicate și realizarea unui preț de cost pe metru forat cît mai redus. Orientarea spre analizarea temeinică a programării și urmăririi operative a producției, la întreprinderea noastră, nu a fost întîmplătoare. După părerea noastră secțiile de foraj nu sînt unități fixe, ci dinamice, ele necesitînd a fi reorganizate teritorial lună de lună, în așa fel, încît volumul fizic care îl au de forat să nu depășească posibilitățile reale de aprovizionare, de control și îndrumare a activității brigăzilor de sondori, la repartizarea planului pe secții s-a ajuns la concluzia că un număr de 4—5 instalații în foraj este optim pentru o secție de foraj, asigurarea asistenței tehnice pe toate schimburile fiind realizată prin inginerul de foraj la schimb cu maistrul principal în schimburile II și III și șeful secției care răspunde de coordonarea întregii activități. Factorul cel mai important în planificarea producției rămâne în continuare existența locațiilor libere din punct de vedere geologic și cu formele necesare pentru începerea lucrărilor de pregătire și montaj. Fără a avea la începutul fiecărui trimestru asigurate locațiile cu documentele necesare de scoatere a terenurilor din circuitul agricol, nu este posibilă folosirea eficientă a forței de muncă, mișcarea rațională a instalațiilor de foraj de la o locație la alta și asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare. Un exemplu convingător îl constituie rezultatele obținute în trimestrul I al acestui an, cînd planul fizic a fost realizat și depășit atît la forajul geologic, cît și la forajul de exploatare, indicatorii sintetici fiind mult superiori celor realizați în 1966 și prevederilor de plan din acest an. Caracteristic pentru această perioadă este realizarea ritmică a indicatorilor fizici și sintetici în fiecare decadă. De această necesitate acută pentru foraj, se pare că nu este convins beneficiarul nostru. Trustul de extracție Moinești, care în trimestrul II nu ne-a asigurat la timp locațiile prevăzute în plan, ceea ce a făcut ca în lunile aprilie și mai, să nu realizăm ritmic sarcinile de plan, iar pe cinci luni planul fizic la foraj de exploatare să nu fie realizat în întregime. Planificarea producției lunare prin graficul complex de lucrări, întocmit în baza planului trimestrial, asigură corelarea posibilităților reale cu planul, recuperarea eventualelor rămîneri în urmă la anumiți parametri și sortimente. Urmărirea operativă a producției se face prin raporturile telefonice de două ori pe zi (seara și dimineața) insistînd asupra producției realizate, a parametrilor principali și a operațiilor executate, care, împreună cu constatările conducerii tehnice ce se fac zilnic prin deplasările la sonde, stau la baza deciziilor ce se iau în legătură cu producția. Stadiul la care am ajuns in prezent, studiile și măsurile întreprinse pe linia urmăririi operative a realizării producției va trebui să ducă la simplificarea sistemului informațional, prin reducerea raportului de scară care antrenează un număr mare de specialiști din întreprindere, timp care ar putea fi folosit pentru îndrumare și control tehnic la sonde. Practic, în prezent majoritatea specialiștilor din secții și întreprindere întrerup programul de lucru pentru ca să colecteze și să transmită seara, informații despre producția realizată, situația găurilor de sondă și să stabilească programe adecvate pentru noapte. Aceste date se colectează și transmit și dimineața cînd din nou se stabilesc programe de lucru. Cu unele excepții, de la sondele cu complicații și avarii, care sunt din ce în ce mai rare, restul informațiilor de seara sînt inutile și trebuie de urgență renunțat la ele, cu condiția însă ca și forurile tutelare să-și însușească acest punct de vedere. Analizele întreprinse privind modul de folosire a fondului de timp și gradul de ocupare al muncitorilor și personalului tehnico-administrativ arată că colectivul nostru a obținut rezultate bune, în această direcție acordăm o atenție deosebită mecanizării lucrărilor cu volum sporit de muncă manuală, introducerii fundațiilor din prefabricate din beton la toate tipurile de instalații, optimizarea regimului de foraj, prevenirii avariilor și complicațiilor, aprovizionării la timp cu materiale și utilajele necesare, măsuri care au permis să reducem timpul neproductiv de la 5 la sută în 1966 la 2,2 la sută pe 5 luni din acest an, să reducem numă- Ing. NICOLAE STELIAN directorul întreprinderii de foraj Tg. Ocna (Continuare în pag. a 3-a) COLOCVIU DESPRE ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII 1 #' . Configurația RESPECTULUI „Ce fie nu-ți place, altuia nu face Proverbul conține — implicit — noțiunea de respect in latura sa cea mai profundă. Este vorba de concepția in virtutea căreia omul adoptă față de semeni o anumită atitudine. Totodată insă, pe lingă generalizarea experienței îndelungate a generațiilor, el consemnează — explicit — îndemnul (de fapt veritabilă normă etică) , vizînd în acest sens atitudinea, comportarea. Cele două laturi, concepția și atitudinea sînt de fapt inseparabile, prima condiționînd-o pe cealaltă. O anumită atitudine fiind determinată de Întreaga concepție de viață, nu se poate vorbi despre politețe, de pildă, (forma tipică de manifestare, de exteriorizare a respectului), la oamenii a căror concepție de viață este deficitară sub acest raport. Dacă în realitate se întîlnesc asemenea comportamente, ele trebuie interpretate ca o simplă „haină de ceremonie", lipsită de orice suport moral. Un exemplu caracteristic oferă în acest sens adevărata „paradă" de complimente și formule de politețe pe care o anumită categorie de bărbați o desfășoară in fața femeilor, in adîncul sufletului disprețuindu-le însă.Porninduse de la acest caz se poate afirma că lipsa de respect — lăuntrică — indică în primul rînd o anume ignoranță, absența unui orizont cultural cuprinzător. S-a spus, de altfel, că gradul de civilizație al unei societăți se măsoară prin atitudinea față de femeie). Arătăm că respectul trebuie înțeles în primul rînd în funcție de fundamentarea sa morală. In acest sens, se poate spune că a manifesta respect înseamnă să te porti ca $1 cum omul cu care vii în contact, ai fi tu Însuți. Nu-ți place să fii brutalizat, ignorat, „călcat pe bătătură" — nu proceda astfel. Desigur, pentru a respecta, trebuie să atingi un anumit grad al „conștiinței de sine", să-ți noști reacțiile, să cule determini, perfecționîndu-te în relațiile cu celelalte persoane, așa cum se impune să te perfecționezi în meseria adoptată. Respectul, traductibil prin considerația acordată semenilor, ar fi într-un sens opusul disprețului. Cine respectă pe oameni, caută să descopere în fiecare latura cea mai bună, stabilindu-și pe această bază relațiile cu cel în cauză. Oameni ai muncii în diferite companti Pe teme de educație mente de activitate, cetățenii României de astăzi își datorează reciproc respectul cuvenit. Tocmai de aceea trebuie considerată incompatibilă cu orice funcție de atitudinea de conducere, desconsiderare la adresa subalternilor, de pildă.Asemenea este de obicei atitudine dublată de un respect exagerat față de acele persoane cărora, la rîndul lor, cei în cauză le sunt subordonați), în condițiile societății noi, respectul trebuie să fie egal, indiferent de funcția pe care o îndeplinește persoana căreia îi este adresat. Altele sînt criteriile dotării acestuia, în primul rînd valoarea omului cu care vii un contact. ...Auzim — lucru surprinzător — că un maistru oarecare a lovit pe unul dintre muncitori , se intimplă — mai des — ca anumiți funcționari de care depinde rezolvarea unei cereri, bunăoară, să desconsidere pe solicitanți ; sîntem siliți să suportăm anume comportări ireverențioase ale vînzătorilor în magazine; există familii care tulbură sistematic liniștea locatarilor. Sînt ipostaze ale lipsei flagrante de respect. Li se pot adăuga nenumărate altele, al căror unic rezultat este demnității celui jignirea care le suportă. De necontestat că asemenea „daune morale" se înscriu într-o gamă foarte largă, mergînd de la afectarea trecătoare a sensibilității, pînă la violentarea personalității însăși. O zonă deficitară a respectului se întîlnește — lucrul e grav prin implicații — în rîndul copiilor și adolescenților. Originea carențelor de comportare ale acestora trebuie căutată, desigur, în ceea ce numim educație, răspunderea principală revenind familiei ; în această direcție mai mult chiar decit școlii, întrucît de climatul moral în care crește, copilul — atît de receptiv faptele celor mai exemapropiați adulți, părinții — își va stabiliza o anumită conduită, începusem aceste considerații asupra respectului — privit ca o datorie socială — cu un vechi proverb românesc — magistral prin concizia și plasticitatea cu care exprimă un comandament moral. Considerația față de semeni poate fi socotită in ultimă instanță, respect față de însăși societatea umană, căreia îi datorăm în întregime ceea ce sîntem. Un alt proverb la fel de profund, interferînd pe un anumit plan zonele poeziei, glăsuiește: „Nu tulbura iintîna ce te-a Îndestulat !“... C. STUPCANII La construcțiile agrozootehnice din raioanele Tg. Ocna și Moinești Ne-am fi așteptat ca acum la începutul celei de-a doua jumătăți a anului să găsim construcțiile agrozootehnice planificate pentru 1967, în raioanele Tg. Ocna și Moinești dacă nu în faza de finisare cel puțin într-un stadiu avansat. Or, situația existentă în momentul de față, datorită ritmului slab de lucru, nu poate satisface și mulțumi pe nimeni. In mai multe cooperative agricole din cele două raioane, lucrările de construcție nici n-au început pînă la această dată. Se pune atunci întrebarea : cînd vor fi gata obiectivele planificate dacă construcțiile nici n-au început ? Spre exemplu, la cooperativa agricolă de producție din Buciumi, raionul Tg. Ocna, trebuie să se construiască în acest an două grajduri. Ce s-a făcut pînă acum ? Nimic, sau aproape nimic. S-au bătut cîțiva țăruși din „inițiativa" președintelui cooperativei agricole tovarășul Sandu Sadochin, în rest, nimic. Producția de porumb la G.A.S. Sascut se arată a fi bună în fotografie , inginerii Dumitru Istrate și Eugen Rotaru controlînd starea de vegetație a plantelor. Foto : C. BURSUC Sosirea in Capitală a tovarășului ION GHEORGHE MAURER Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitația guvernului acestei țări. în timpul vizitei, premierul român a fost însoțit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Băneasa erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat și membri ai guvernului. Au fost de față D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la București și membrii ambasadei. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitația guvernului olandez, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer și ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 și 21 iulie 1967. Invitația a fost făcută cu prilejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an, a ministrului olandez al afacerilor externe, J. M. A. H. Lans. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au fost primiți la Palatul Loesdijk de către Majestatea Sa Regina, care i-a reținut la dejun. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au făcut vizite primului ministru al Olandei și președinților primei și celei de-a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în orașul Amsterdam, președintele Consiliului de Miniștri al României a depus o coroană la Monumentul Național în memoria morților din cel de-al doilea război mondial. In cursul șederii lor în Olanda, președintele Consiliului de Miniștri Ion Gheorghe Maurer și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice și poldere, precum și unele întreprinderi industriale olandeze. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong și cu ministrul afacerilor externe, Joseph Lans, cu privire la dezvoltarea relațiilor româno-olandeze și la principalele probleme internaționale. La convorbiri au mai participat: Din partea română : Angelo Miculescu, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, Mircea Bălănescu, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mircea Bădica, director în Ministerul Comerțului Exterior. Din partea olandeză, H. J. de Koster, secretar de stat al afacerilor externe, J. B. Haverkorn van Rijsewijk, ambasadorul Olandei la București, J. A. de Ranitz, director general al afacerilor politice din Ministerul Afacerilor Externe, W. P. H. van Oorschot, director general al relațiilor economice externe din Ministerul Afacerilor Economice, D. M. Ringwalda, consilier la Cabinetul primului ministru, MI C., van der Burcht van Lichtembergh, director al Direcției pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe, P. J. Polak, șeful biroului pentru Europa răsăriteană din Ministerul Afacerilor Externe. Cele două părți și-au exprimat satisfacția în legătură cu faptul că între România și Olanda în prezent nu există probleme în suspensie și că relațiile dintre ele se dezvoltă favorabil în interesul ambelor părți și în spiritul prieteniei existente între popoarele român și olandez. (Continuare în pagina a 4-a) Aprovizionarea cu legume și frnete a populației nu mai poate fi lăsata la cheremul incompetentei și justificărilor Raid anchetă prin unitățile O.S.F. din orașul Bacău De ce sunt atît de sărac aprovizionate unitățile de legume și fructe din orașul Bacău ? Iată o problemă care face obiectul unor dese nemulțumiri din partea gospodinelor și a celorlalți băcăuani, care frămîntă probabil și secția comercială a sfatului popular orășenesc și Direcția comercială regională și, sperăm, forul tutelar, adică întreprinderea regională pentru valorificarea legumelor și fructelor. E un adevărat paradox să constați că în timp ce pe piața neorganizată se găsesc cantități mari de roșii, castraveți, vinete, mere, pere, caise și altele, de calitate dar la prețuri mari, în unitățile O.L.F. acestea lipsesc. De la reclamă, la realitate Multe unități ale oficiului de legume și fructe au firme frumoase. Reclamă, de asemenea: Sau, anunțuri de acest fel. Unitatea e aprovizionată de către C.A.P. „x". înăuntru constați însă că te-ai înșelat. Este orele 6 dimineața. Intrăm în unitatea nr. 8, de lingă magazinul cu autoservire. Deci, în plin centrul orașului. Aici, lipseau morcovul, vinetele, mere, pere și... nici laptele nu sosise. Așadar, la unitatea din plin centrul urbei, lipseau cele mai căutate legume și fructe. Asistăm și la primirea unei cantități de marfă. Ceapa e plină de pămînt, varza nu e conform statului. Dar gestionarul semnează cu deplină seninătate. Dacă se caută, ele merg oricum — aceasta e logica tov. Constantin Sicoe. Vizităm la acea oră din zori și alte unități. La unitatea nr. 1 lipseau merele și perele, iar caisele aveau o Înfățișare jalnică. La unitatea nr. 24 din străpungere, lipseau la apel castraveții, vinetele și la fel... merele și perele. E ora 9. E timpul cînd umplutul sacoșelor gospodinelor e în toi. Discutăm cu cîteva din ele. Preferă să nu-și dea numele. — Ceapa e murdară, roșiile sînt proaste. Dar ce să facem, sîntem nevoite să ne aprovizionăm de la unitățile O.L.F. Mai mare ni-i necazul cînd nu găsim ce dorim. Am vrea să cumpărăm castraveți, vinete, ardei, usturoi și fructe, dar acestea lipsesc. De ce oare ? Ne convingem, luînd la rînd unitățile de legume și fructe din piață. Intr-adevăr, nemulțumirile grupului de gospodine sunt justificate. Este clar ca: lumina zilei că cerințele pieții nu pot fi ignorate. Justificăm în loc de fructe și produse legumicole Am relevat sărăcia din unități și nemulțumirile unor gospodine. Și ca să elucidăm problema, organizăm o discuție ad-hoc cu tovarășii Haim Blumenfeld și Avram Mahalu, director și respectiv șeful serviciului comercial al O.S.F. — Sînteți mulțumiți de felul cum sînt aprovizionate unitățile dv. ? — Nu sîntem. — Și credeți că negația dv. poate înlocui merele și legumele inexistente ? — !?! — De ce este atît de prost aprovizionată rețeaua oficiului de legume și fructe ? TUDOR STANCIU (continuare în pag. a 3-a) o nouă posibilitate de excursii prin O.N.T. Azi la prînz pleacă prin O.N.T., pe itinerarul Bacău—Piatra Neamț —Bicaz—Izvorul Muntelui, un grup de 10 turiști. Acesta este primul grup de proporții reduse care beneficiază de microbuzul pus la dispoziția filialei O.N.T. Bacău de către Autobaza D.R.T.A. Utilarea cu acest mijloc de transport vine în intîmpinarea solicitărilor făcute de amatorii băcăuani de excursii. Asemenea excursii, grupuri mici, se pot orgnganiza în fiecare zi, pentru orice durată și pe oricare itinerar turistic. Microbuzul este însoțit de un ghid al O.N.T., iar turiștii beneficiază de toate avantajele organizării excursiilor — adică prioritate la cazare (cabane și hoteluri), masă cu locuri reținute din timp, la restaurante, program organizat pentru vizitarea muzeelor și monumentelor de interes deosebit. Concursul nostru de fotografii „ENERGII". Foto: I. BÎRZAN, tehnician Termocentrala „Comănești". Intîrzierile se datoresc slabei organizări a muncii Aceeași situație și la cooperativa agricolă din Sănduleni. Interesîndune de situația construcțiilor planificate pentru anul acesta, aflăm, că, deși este prevăzut să se construiască numai un singur grajd pentru animale în brigada de la Gaidar, aici sînt necesare de fapt două grajduri. Pînă acum însă, în această brigadă nu s-a turnat decit fundația la un singur grajd. Cînd am fost noi acolo lucra un singur om. Mai era și un tehnician de la raion. Nota și se declara oarecum mulțumit de cele aflate! ! Va reuși un singur constructor să rezolve problemele la Sănduleni ? De fapt la Tg. Ocna în cooperativele agricole nici o construcție nu este mai avansată. Iată și explicațiile președintelui uniunii raionale a cooperativelor de producție, tovarășul Petru Idiță: „Nu s-a întocmit documentația la timp, nu a existat nici un fel de asistență tehnică pe șantiere, iar o serie de materiale ne-au lipsit". Atunci de ce uniunea raională a cooperativelor agricole s-a sesizat doar în ultimul timp de rămînerea în urmă a lucrărilor de construcții agrozootehnice ? De ce nu s-au luat nici un fel de măsuri ? E suficient oare ca obiectivele planificate pentru acest an să fie doar consemnate într-o agendă ? Și în raionul Moinești sînt multe obiective planificate a se executa în acest an. Ne-am oprit la cîteva cooperative agricole. La Poduri, bunăoară, sînt prevăzute a se construi: un grajd pentru 100 de animale, un pătul pentru porumb și o magazie. Pînă acum însă nu s-a ridicat decit magazia. Pentru restul construcțiilor există suficient material dar lipsește mîna calificată. Că lipsește e un fel de a spune, pentru că meseriași există suficienți la Poduri. Și totuși nu sînt mobilizați la treabă. Curios lucru, dar mai deunăzi, președintele cooperativei agricole din Poduri, Vasile Gherasim, cu brigadierul Dumitru Ene, pierdeau timpul prin birourile sfatului popular. Iată cauza întîrzierilor în ridicarea construcțiilor la Poduri — slaba preocupare a consiliului de conducere în organizarea muncii. O situație aproximativ similară întîlnim și la cooperativa agricolă din Bucșești. Și aici, ca și la Poduri s-ar putea lucra, există materiale dar se așteaptă, nu știm ce, și timpul trece, iar o serie de construcții începute anul trecut sau chiar cu doi ani în urmă, cum ar fi fînăria, nu sunt terminate nici acum. Cîți ani le trebuie cooperatorilor de la Bucșești să termine construcțiile începute cu multă vreme în urmă ? La Ardeoani, prea multe construcții nu sunt planificate pentru acest an. Doar un atelier de fierărie și tîmplărie. Fundația la acest obiectiv s-a turnat de mult și s-au procurat și unele materiale. Totuși construcția nu poate începe pentru că lipsește cărămida. S-ar părea că în scripte nu lipsește nici cărămida. Consiliul de conducere al cooperativei agricole, a încheiat un contract cu niște cetățeni particulari pentru a confecționa 100.000 bucăți cărămidă. S-a plătit și un acont pentru această cărămidă. Cetățenii voiajori au plecat de la Ardeoani cu bani cu tot, lăsînd treaba baltă și consiliul de conducere să aștepte. Cît să aștepte ? Nu se știe încă. Se spune că cetățenii respectivi s-ar afla acum în altă comună din raion, la Strugari. Nu cumva și la Strugari vor proceda tot la fel ca la Ardeoani ? Nu-i de mirare să procedeze așa dacă vor găsi aceeași... înțelegere și bunăvoință ca la Ardeoani! Privind ritmul de execuție al lucrărilor de construcții în raioanele Tg. Ocna și Moinești, reiese că nici uniunile raionale ale cooperativelor agricole nu acordă suficientă atenție acestei importante probleme. Se impune ca cel puțin de acum înainte să se dea dovadă de mai multă răspundere pentru ca printr-o mai bună organizare a muncii obiectivele planificate și necesare bunei desfășurări a producției să fie realizate și date în folosință cît mai curînd posibil. O. MARIAN