Steagul Roşu, iulie 1967 (Anul 22, nr. 4479-4504)

1967-07-22 / nr. 4497

Anul XXII Nr 4497 (5.976) SÎMBATĂ 22 iulie 1967 4 pagini 25 bani Coordonatele eficienței eco­nomice a activității de foraj • Factorul prim: asigurarea din timp a locațiilor ® Mai este necesar raportul de seară ?• Neajunsurile orga­nizatorice și indisciplina păgu­besc producția•O propune­re : operațiile la sonde să se e­­xecute și în cursul nopții • Re­zerve pentru a acoperi ne­­realizările. Tendința nu e bună Activitatea întreprinderilor de fo­­raj are un caracter deosebit față de alte activități productive, iar prin specificul ei, organizarea producției și a muncii reprezintă latura hotărî­­toare în realizarea unor indicatori superiori. Pornind de la specificul propriu forajului, cu zeci de puncte de lu­cru, dispersate la distanțe de zeci și sute de kilometri, acțiunea de or­ganizare științifică a producției și a muncii a avut ca puncte principale de plecare, programarea judicioasă și urmărirea operativă a producției, modul de folosire a fondului de timp și gradul de ocupare a muncitorilor și personalului tehnico-administrativ, organizarea locului de muncă, varia­ția productivității muncii pe schim­buri și decade și determinarea știin­țifică a capacităților de producție ne­cesare. Acțiunea de cercetare și analiza e­­conomică de studiere a posibilităților existente la întreprinderea de foraj Tg. Ocna, în direcțiile arătate mai sus, urmăresc obținerea unei pro­ducții fizice sporite, a unei produc­tivități ridicate și realizarea unui preț de cost pe metru forat cît mai redus. Orientarea spre analizarea temei­nică a programării și urmăririi ope­rative a producției, la întreprinde­rea noastră, nu a fost întîmplătoare. După părerea noastră secțiile de fo­raj nu sînt unități fixe, ci dinamice, ele necesitînd a fi reorganizate teri­torial lună de lună, în așa fel, încît volumul fizic care îl au de forat să nu depășească posibilitățile reale de aprovizionare, de control și îndru­mare a activității brigăzilor de son­dori, la repartizarea planului pe secții s-a ajuns la concluzia că un număr de 4—5 instalații în foraj este op­tim pentru o secție de foraj, asigura­rea asistenței tehnice pe toate schim­burile fiind realizată prin inginerul de foraj la schimb cu maistrul prin­cipal în schimburile II și III și șeful secției care răspunde de coordona­rea întregii activități. Factorul cel mai important în pla­nificarea producției rămâne în con­tinuare existența locațiilor libere din punct de vedere geologic și cu for­mele necesare pentru începerea lu­crărilor de pregătire și montaj. Fără a avea la începutul fiecărui trimes­tru asigurate locațiile cu documen­tele necesare de scoatere a terenu­rilor din circuitul agricol, nu este posibilă folosirea eficientă a forței de muncă, mișcarea rațională a in­stalațiilor de foraj de la o locație la alta și asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare. Un exemplu con­vingător îl constituie rezultatele ob­ținute în trimestrul I al acestui an, cînd planul fizic a fost realizat și depășit atît la forajul geologic, cît și la forajul de exploatare, indica­torii sintetici fiind mult superiori ce­lor realizați în 1966 și prevederilor de plan din acest an. Caracteristic pentru această peri­oadă este realizarea ritmică a indi­catorilor fizici și sintetici în fiecare decadă. De această necesitate acută pentru foraj, se pare că nu este con­vins beneficiarul nostru. Trustul de extracție Moinești, care în trimestrul II nu ne-a asigurat la timp locațiile prevăzute în plan, ceea ce a făcut ca în lunile aprilie și mai, să nu realizăm ritmic sarcinile de plan, iar pe cinci luni planul fizic la foraj de exploa­tare să nu fie realizat în întregime. Planificarea producției lunare prin graficul complex de lucrări, întocmit în baza planului trimestrial, asigură corelarea posibilităților reale cu pla­nul, recuperarea eventualelor ră­­mîneri în urmă la anumiți parametri și sortimente. Urmărirea operativă a producției se face prin raporturile telefonice de două ori pe zi (seara și dimineața) insistînd asu­pra producției realizate, a parametrilor principali și a opera­țiilor executate, care, împreună cu constatările conducerii tehnice ce se fac zilnic prin deplasările la sonde, stau la baza deciziilor ce se iau în legătură cu producția. Stadiul la care am ajuns in pre­zent, studiile și măsurile întreprinse pe linia urmăririi operative a reali­zării producției va trebui să ducă la simplificarea sistemului informa­țional, prin reducerea raportului de scară care antrenează un număr mare de specialiști din întreprindere, timp care ar putea fi folosit pentru îndrumare și control tehnic la sonde. Practic, în prezent majoritatea spe­cialiștilor din secții și întreprindere întrerup programul de lucru pentru ca să colecteze și să transmită seara, informații despre producția realizată, situația găurilor de sondă și să sta­bilească programe adecvate pentru noapte. Aceste date se colectează și transmit și dimineața cînd din nou se stabilesc programe de lucru. Cu u­­nele excepții, de la sondele cu com­plicații și avarii, care sunt din ce în ce mai rare, restul informațiilor de seara sînt inutile și trebuie de ur­gență renunțat la ele, cu condiția însă ca și forurile tutelare să-și în­sușească acest punct de vedere. Analizele întreprinse privind mo­dul de folosire a fondului de timp și gradul de ocupare al muncitorilor și personalului tehnico-administrativ a­­rată că colectivul nostru a obținut rezultate bune, în această direcție acordăm o atenție deosebită mecani­zării lucrărilor cu volum sporit de muncă manuală, introducerii funda­țiilor din prefabricate din beton la toate tipurile de instalații, optimiza­rea regimului de foraj, prevenirii a­­variilor și complicațiilor, aprovizio­nării la timp cu materiale și utilajele necesare, măsuri care au permis să reducem timpul neproductiv de la 5 la sută în 1966 la 2,2 la sută pe 5 luni din acest an, să reducem numă- Ing. NICOLAE STELIAN directorul întreprinderii de foraj Tg. Ocna (Continuare în pag. a 3-a) COLOCVIU DESPRE ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII 1 #' . Configurația RESPECTULUI „Ce fie nu-ți place, altuia nu face Pro­verbul conține — im­plicit — noțiunea de respect in latura sa cea mai profundă. Es­te vorba de concepția in virtutea căreia omul adoptă față de semeni o anumită atitudine. Totodată insă, pe lin­gă generalizarea expe­rienței îndelungate a generațiilor, el con­semnează — explicit — îndemnul (de fapt veritabilă normă etică) , vizînd în acest sens a­­titudinea, comportarea. Cele două laturi, con­cepția și atitudinea sînt de fapt inseparabile, prima condiționînd-o pe cealaltă. O anumi­tă atitudine fiind deter­minată de Întreaga concepție de viață, nu se poate vorbi despre politețe, de pildă, (for­ma tipică de manifes­tare, de exteriorizare a respectului), la oame­nii a căror concepție de viață este deficitară sub acest raport. Dacă în realitate se întîl­­nesc asemenea compor­tamente, ele trebuie in­terpretate ca o simplă „haină de ceremonie", lipsită de orice suport moral. Un exemplu ca­racteristic oferă în a­­cest sens adevărata „paradă" de compli­mente și formule de politețe pe care o anu­mită categorie de băr­bați o desfășoară in fa­ța femeilor, in adîncul sufletului disprețuin­­du-le însă.­­Pornindu­­se de la acest caz se poate afirma că lipsa de respect — lăuntrică — indică în primul rînd o anume ignoranță, ab­sența unui orizont cul­tural cuprinzător. S-a spus, de altfel, că gra­dul de civilizație al u­­nei societăți se măsoa­ră prin atitudinea față de femeie). Arătăm că respectul trebuie înțeles în pri­mul rînd în funcție de fundamentarea sa mo­rală. In acest sens, se poate spune că a ma­nifesta respect înseam­nă să te porti ca $1 cum omul cu care vii în contact, ai fi tu Însuți. Nu-ți place să fii bru­talizat, ignorat, „călcat pe bătătură" — nu proceda astfel. Desigur, pentru a respecta, tre­buie să atingi un anu­mit grad al „conștiin­ței de sine", să-ți noști reacțiile, să cu­le determini, perfecțio­­nîndu-te în relațiile cu celelalte persoane, așa cum se impune să te perfecționezi în mese­ria adoptată. Respectul, traductibil prin consi­derația acordată seme­nilor, ar fi într-un sens opusul disprețului. Cine respectă pe oa­meni, caută să desco­pere în fiecare latura cea mai bună, stabilin­­du-și pe această bază relațiile cu cel în cau­ză. Oameni ai muncii în diferite companti­ Pe teme de educație­ mente de activitate, ce­tățenii României de as­tăzi își datorează reci­proc respectul cuvenit. Tocmai de aceea tre­buie considerată in­compatibilă cu orice funcție de atitudinea de conducere, descon­siderare la adresa sub­alternilor, de pildă.­­Asemenea este de obicei atitudine dublată de un respect exagerat față de acele persoane cărora, la rîndul lor, cei în cauză le sunt subordonați), în condițiile societă­ții noi, respectul tre­buie să fie egal, indi­ferent de funcția pe care o îndeplinește per­soana căreia îi este a­­dresat. Altele sînt cri­teriile dotării acestuia, în primul rînd valoa­rea omului cu care vii un contact. ...Auzim — lucru sur­prinzător — că un mai­stru oarecare a lovit pe unul dintre munci­tori , se intimplă — mai des — ca anumiți funcționari de care de­pinde rezolvarea unei cereri, bunăoară, să desconsidere pe solici­tanți ; sîntem siliți să suportăm anume com­portări ireverențioase ale vînzătorilor în ma­­gazine; există familii care tulbură sistematic liniștea locatarilor. Sînt ipostaze ale lipsei fla­grante de respect. Li se pot adăuga nenumăra­te altele, al căror unic rezultat este demnității celui jignirea care le suportă. De necon­testat că asemenea „da­une morale" se înscriu într-o gamă foarte lar­gă, mergînd de la a­­fectarea trecătoare a sensibilității, pînă la violentarea personali­tății însăși. O zonă deficitară a respectului se întîl­­nește — lucrul e grav prin implicații — în rîndul copiilor și ado­lescenților. Originea carențelor de compor­tare ale acestora tre­buie căutată, desigur, în ceea ce numim edu­cație, răspunderea prin­cipală revenind fami­liei ; în această direc­ție mai mult chiar de­cit școlii, întrucît de climatul moral în care crește, copilul — atît de receptiv fa­ptele celor mai exem­apro­piați adulți, părinții — își va stabiliza o anu­mită conduită, începusem aceste con­siderații asupra respec­tului — privit ca o da­torie socială — cu un vechi proverb româ­nesc — magistral prin concizia și plasticitatea cu care exprimă un co­mandament moral. Con­­siderația față de se­meni poate fi socotită in ultimă instanță, res­pect față de însăși so­cietatea umană, căreia îi datorăm în întregi­me ceea ce sîntem. Un alt proverb la fel de profund, interferînd pe un anumit plan zonele poeziei, glăsuiește: „Nu tulbura iintîna ce te-a Îndestulat !“... C. STUPCANII La construcțiile agro­zootehnice din raioa­nele Tg. Ocna și Moinești Ne-am fi așteptat ca acum la în­ceputul celei de-a doua jumătăți a anului să găsim construcțiile agro­zootehnice planificate pentru 1967, în raioanele Tg. Ocna și Moinești dacă nu în faza de finisare cel puțin într-un stadiu avansat. Or, situația existentă în momentul de față, da­torită ritmului slab de lucru, nu poa­te satisface și mulțumi pe nimeni. In mai multe cooperative agricole din cele două raioane, lucrările de con­strucție nici n-au început pînă la a­­ceastă dată. Se pune atunci întreba­rea : cînd vor fi gata obiectivele pla­nificate dacă construcțiile nici n-au început ? Spre exemplu, la cooperativa agri­colă de producție din Buciumi, raio­nul Tg. Ocna, trebuie să se constru­iască în acest an două grajduri. Ce s-a făcut pînă acum ? Nimic, sau a­­proape nimic. S-au bătut cîțiva ță­ruși din „inițiativa" președintelui cooperativei agricole tovarășul San­du Sadochin, în rest, nimic. Producția de porumb la G.A.S. Sascut se arată a fi bună­ în fotografie , inginerii Dumitru Istrate și Eugen Rotaru controlînd starea de vegetație a plantelor. Foto : C. BURSUC Sosirea in Capitală a tovarășului ION GHEORGHE MAURER Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, preșe­dintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vi­zită oficială în Olanda, la invitația guvernului acestei țări. în timpul vizitei, premierul român a fost însoțit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Băneasa e­­rau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat și mem­bri ai guvernului. Au fost de față D. H. Visscher, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al O­­landei la București și membrii am­basadei. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitația guvernului olandez, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer și ministrul aface­rilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 și 21 iulie 1967. Invitația a fost făcută cu prilejul vizitei în România în cursul lunii ia­nuarie a acestui an, a ministrului o­­landez al afacerilor externe, J. M. A. H. Lans. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au fost primiți la Palatul Loesdijk de către Majestatea Sa Regina, care i-a reținut la dejun. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au fă­cut vizite primului ministru al Olan­dei și președinților primei și celei de-a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în orașul Amster­dam, președintele Consiliului de Mi­niștri al României a depus o coroană la Monumentul Național în memoria morților din cel de-al doilea război mondial. In cursul șederii lor în Olanda, pre­ședintele Consiliului de Miniștri Ion Gheorghe Maurer și ministrul aface­rilor externe, Corneliu Mănescu, au vi­zitat lucrări de amenajări hidraulice și poldere, precum și unele întreprin­deri industriale olandeze. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și ministrul a­­facerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong și cu minis­trul afacerilor externe, Joseph Lans, cu privire la dezvoltarea relațiilor ro­­mâno-olandeze și la principalele pro­bleme internaționale. La convorbiri au mai participat: Din partea română : Angelo Micu­lescu, prim-vicepreședinte al Consi­liului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, Mircea Bălănescu, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mir­cea Bădica, director în Ministerul Co­merțului Exterior. Din partea olandeză, H. J. de Kos­ter, secretar de stat al afacerilor ex­terne, J. B. Haverkorn van Rijsewijk, ambasadorul Olandei la București, J. A. de Ranitz, director general al­ afa­cerilor politice din Ministerul Afaceri­lor Externe, W. P. H. van Oorschot, director general al relațiilor economice externe din Ministerul Afacerilor Eco­nomice, D. M. Ringwalda, consilier la Cabinetul primului ministru, MI C., van der Burcht van Lichtem­bergh, director al Direcției pentru Europa din Ministe­rul Afacerilor Externe, P. J. Polak, șeful biroului pentru Europa răsăriteană din Ministerul Afacerilor Externe. Cele două părți și-au exprimat sa­tisfacția în legătură cu faptul că între România și Olanda în prezent nu e­­xistă probleme în suspensie și că rela­țiile dintre ele se dezvoltă favorabil în interesul ambelor părți și în spiritul prieteniei existente între popoarele ro­mân și olandez. (Continuare în pagina a 4-a) Aprovizionarea cu legume și frnete a populației nu mai poate fi lăsata la cheremul incompetentei și justificărilor Raid anchetă prin unitățile O.S.F. din orașul Bacău De ce sunt atît de sărac aprovizionate unitățile de legume și fructe din orașul Bacău ? Iată o problemă care face obiectul u­­nor dese nemulțumiri din partea gospodinelor și a celorlalți bă­căuani, care frămîntă probabil și secția comercială a sfatului popular orășenesc și Direcția comercială regională și, sperăm, forul tutelar, adică întreprinderea regională pentru valorifica­rea legumelor și fructelor. E un adevărat paradox să constați că în timp ce pe piața neorganizată se găsesc cantități mari de ro­șii, castraveți, vinete, mere, pere, caise și altele, de calitate dar la prețuri mari, în unitățile O.L.F. acestea lipsesc. De la reclamă, la realitate Multe unități ale oficiului de le­gume și fructe au firme frumoase. Reclamă, de asemenea: Sau, anunțuri de acest fel. Unitatea e aprovizio­nată de către C.A.P. „x". înăuntru constați însă că te-ai înșelat. Este orele 6 dimineața. Intrăm în unitatea nr. 8, de lingă magazinul cu autoservire. Deci, în plin centrul orașului. Aici, lipseau morcovul, vi­netele, mere, pere și... nici laptele nu sosise. Așadar, la unitatea din plin centrul urbei, lipseau cele mai căutate legume și fructe. Asistăm și la primirea unei cantități de marfă. Ceapa e plină de pămînt, varza nu e conform statului. Dar gestionarul semnează cu deplină seninătate. Dacă se caută, ele merg oricum — aceasta e logica tov. Constantin Sicoe. Vizităm la acea oră din zori și alte unități. La unitatea nr. 1 lipseau me­rele și perele, iar caisele aveau o În­fățișare jalnică. La unitatea nr. 24 din străpungere, lipseau la apel cas­traveții, vinetele și la fel... merele și perele. E ora 9. E timpul cînd umplutul sacoșelor gospodinelor e în toi. Dis­cutăm cu cîteva din ele. Preferă să nu-și dea numele. — Ceapa e murdară, roșiile sînt proaste. Dar ce să facem, sîntem nevoite să ne aprovizionăm de la unitățile O.L.F. Mai mare ni-i neca­zul cînd nu găsim ce dorim. Am vrea să cumpărăm castraveți, vinete, ar­dei, usturoi și fructe, dar acestea lipsesc. De ce oare ? Ne convingem, luînd la rînd unită­țile de legume și fructe din piață. Intr-adevăr, nemulțumirile grupului de gospodine sunt justificate. Este clar ca: lumina zilei că cerin­țele pieții nu pot fi ignorate. Justificăm­ în loc de fructe și produse legumicole Am relevat sărăcia din unități și nemulțumirile unor gospodine. Și ca să elucidăm problema, organizăm o discuție ad-hoc cu tovarășii Haim Blumenfeld și Avram Mahalu, direc­tor și respectiv șeful serviciului co­mercial al O.S.F. — Sînteți mulțumiți de felul cum sînt aprovizionate unitățile dv. ? — Nu sîntem. — Și credeți că negația dv. poate înlocui merele și legumele inexisten­te ? — !?! — De ce este atît de prost apro­vizionată rețeaua oficiului de legu­me și fructe ? TUDOR STANCIU (continuare în pag. a 3-a) o nouă posibilitate de excursii prin O.N.T. Azi la prînz pleacă prin O.N.T., pe itinera­rul Bacău—Piatra Neamț —Bicaz—Izvorul Mun­telui, un grup de 10 tu­riști. Acesta este pri­mul grup de proporții reduse care beneficiază de microbuzul pus la dispoziția filialei O.N.T. Bacău de către Auto­baza D.R.T.A. Utilarea cu acest mijloc de transport vine în intîm­­pinarea solicitărilor fă­cute de amatorii bă­căuani de excursii. A­­semenea excursii, grupuri mici, se pot or­gn­ganiza în fiecare zi, pentru orice durată și pe oricare itinerar tu­ristic. Microbuzul este însoțit de un ghid al O.N.T., iar turiștii bene­ficiază de toate avanta­jele organizării excursii­lor — adică prioritate la cazare (cabane și hote­luri), masă cu locuri re­ținute din timp, la res­taurante, program orga­nizat pentru vizitarea muzeelor și monumen­telor de interes deo­sebit. Concursul nostru de fotografii „ENERGII". Foto: I. BÎRZAN, tehnician Termocentrala „Comănești". Intîrzierile se datoresc slabei organizări a muncii Aceeași situație și la cooperativa agricolă din Sănduleni. Interesîndu­­ne de situația construcțiilor planifi­cate pentru anul acesta, aflăm, că, deși este prevăzut să se construias­că numai un singur grajd pentru a­­nimale în brigada de la Gaidar, aici sînt necesare de fapt două grajduri. Pînă acum însă, în această brigadă nu s-a turnat decit fundația la un singur grajd. Cînd am fost noi a­­colo lucra un singur om. Mai era și un tehnician de la raion. Nota și se declara oarecum mulțumit de cele aflate! ! Va reuși un singur constructor să rezolve problemele la Sănduleni ? De fapt la Tg. Ocna în coopera­tivele agricole nici o construcție nu este mai avansată. Iată și explica­țiile președintelui uniunii raionale a cooperativelor de producție, tovară­șul Petru Idiță: „Nu s-a întocmit documentația la timp, nu a existat nici un fel de asistență tehnică pe șantiere, iar o serie de materiale ne-au lipsit". Atunci de ce uniunea raională a cooperativelor agricole s-a sesizat doar în ultimul timp de rămînerea în urmă a lucrărilor de construcții agrozootehnice ? De ce nu s-au luat nici un fel de măsuri ? E suficient oare ca obiectivele pla­nificate pentru acest an să fie doar consemnate într-o agendă ? Și în raionul Moinești sînt multe obiective planificate a se executa în acest an. Ne-am oprit la cîteva coo­perative agricole. La Poduri, bună­oară, sînt prevăzute a se construi: un grajd pentru 100 de animale, un pătul pentru porumb și o magazie. Pînă acum însă nu s-a ridicat decit magazia. Pentru restul construcțiilor există suficient material dar lipseș­te mîna calificată. Că lipsește e un fel de a spune, pentru că meseriași există suficienți la Poduri. Și totuși nu sînt mobilizați la treabă. Curios lucru, dar mai deunăzi, președinte­le cooperativei agricole din Poduri, Vasile Gherasim, cu brigadierul Du­mitru Ene, pierdeau timpul prin bi­rourile sfatului popular. Iată cauza întîrzierilor în ridicarea construcții­lor la Poduri — slaba preocupare a consiliului de conducere în orga­nizarea muncii. O situație aproximativ similară întîlnim și la cooperativa agricolă din Bucșești. Și aici, ca și la Po­duri s-ar putea lucra, există mate­riale dar se așteaptă, nu știm ce, și timpul trece, iar o serie de con­strucții începute anul trecut sau chiar cu doi ani în urmă, cum ar fi fînăria, nu sunt terminate nici acum. Cîți ani le trebuie cooperatorilor de la Bucșești să termine construcțiile începute cu multă vreme în urmă ? La Ardeoani, prea multe construc­ții nu sunt planificate pentru acest an. Doar un atelier de fierărie și tîmplărie. Fundația la acest obiectiv s-a turnat de mult și s-au procurat și unele materiale. Totuși construcția nu poate începe pentru că lipsește cărămida. S-ar părea că în scripte nu lipsește nici cărămida. Consiliul de conducere al cooperativei agri­cole, a încheiat un contract cu niște cetățeni particulari pentru a confec­ționa 100.000 bucăți cărămidă. S-a plătit și un acont pentru această cărămidă. Cetățenii voiajori au ple­cat de la Ardeoani cu bani cu tot, lăsînd treaba baltă și consiliul de conducere să aștepte. Cît să aștep­te ? Nu se știe încă. Se spune că cetățenii respectivi s-ar afla acum în altă comună din raion, la Stru­­gari. Nu cumva și la Strugari vor proceda tot la fel ca la Ardeoani ? Nu-i de mirare să procedeze așa dacă vor găsi aceeași... înțelegere și bunăvoință ca la Ardeoani! Privind ritmul de execuție al lu­crărilor de construcții în raioanele Tg. Ocna și Moinești, reiese că nici uniunile raionale ale cooperativelor agricole nu acordă suficientă atenție acestei importante probleme. Se im­pune ca cel puțin de acum înainte să se dea dovadă de mai multă răspundere pentru ca printr-o mai bună organizare a muncii obiective­le planificate și necesare bunei des­fășurări a producției să fie realizate și date în folosință cît mai curînd posibil. O. MARIAN

Next