Steagul Roşu, mai 1968 (Anul 23, nr. 4738-4762)
1968-05-16 / nr. 4749
Anul XXIII Nr. 4.749 (6.228) JOI 16 MAI 1968 4 pagini 30 bani VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREȘEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE Vizita președintelui CHARLES RE GAULLE la Marea Adunare Națională la invitația președintelui Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la ședința plenară de miercuri dimineața a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. Distinsul oaspete sosește la Palatul Marii Adunări Naționale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeților, la intrarea in holul Palatului M.A.N. se află președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács și Mia Groza, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale. Oaspetele francez a fost condus apoi ln salonul de onoare unde a fost salutat de conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România ! Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanți ai Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreședinții Consiliului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de deputați se află numeroși invitați — șefii misiunilor diplomatice, conducători de instituții centrale, ziariști români și străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistență. PREȘEDINTELE MARII ADUNARI NATIONALE, ȘTEFAN VOITEC, ADRESINDU-SE EMINENTULUI OASPETE A SPUS : Domnule Președinte al Republicii Franceze, Onorată Mare Adunare Națională, Imi revine înalta cinste și, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și omagiile Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România eminentului oaspete al țării noastre, Domnului Președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, Domnule Președinte, că prezența dumneavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat principalele înfăptuiri din istoria României moderne și contemporane constituie un moment de adîncă semnificație pentru dezvoltarea relațiilor de îndelungată și strânsa prietenie dintre poporul român și poporul francez, dintre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunare Națională, care, prin componența și chemarea ei, întruchipează voința întregului popor român, îndeplinește un rol important in ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia națiunea română îi consacră întreaga sa energie și capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Națională a consfințit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social-politic, spre crearea unui climat de comprehensiune și încredere între popoare, de respectarea independenței și suveranității naționale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuși asupra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, Domnule Președinte, va duce la dezvoltarea colaborării și cooperării pe multiple planuri dintre România și Franța, spre binele popoarelor noastre, al destinderii și înțelegerii internaționale, al consolidării securității europene și apărării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtășește întregul popor dau cuvîntul Domnului Președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, în aplauzele deputaților și invitaților, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea generalului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, președintele Marii Adunări Naționale a exprimat mulțumiri președintelui Republicii Franceze pentru participarea la lucrările sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea președintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naționale a fost transmisă de stațiile de radio și televiziune române și franceze. (Agerpres) Azi, în jurul orei 16,50 stațiile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraș a președintelui Republicii Franceze, generalul CHARLES DE GAULLE. Convorbiri oficiale Miercuri dimineața, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri din partea română au participat președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Flitan, ambasadorul Roșimâniei la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, și Jean Louis Pons, amabasadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă calda, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre România și Franța, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, științific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităților dezvoltării cooperării economice între cele două țări. (Agerpres) Domnule Președinte, Doamenlor și domnilor deputați. Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Națională dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relațiilor dintre cele două țări ale noastre, în situația în plină mișcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, și pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relațiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunități profunde de interese și o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici și slavi, noi, francezii, suntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteți „România" ! Deci, nimic mai firesc decit legăturile spiritului inimii și acțiunii statornicite demult intre cele două popoare ale noastre, legături in virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odinioară ajutorul Franței regale, pentru a-și apăra ființa materială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate și fraternitate care au inspirat marea revoluție, și în sfîrșit pentru a se elibera și a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al lll-lea. Aceleași legături au determinat țara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză și, cu prețul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea și-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd in viața Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleași legături determină România și Franța să se regăsească alături pentru a remedia consecințele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, și pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condițiile in care cele două țări se află plasate în interiorul și în afara lor sunt cit se poate de diferite. De aici, existența, la dv. și la noi, a unor orinduiri politice și economice care, in momentul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversități, aceleași obiective însuflețesc cele două popoare ale noastre și, imbinîndu-se cu o simpatie firească și multiseculară, le determină să acționeze in comun. In primul rînd, noi români și francezi, dorim să fim noi înșine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu , „Statul național, și nu statul cosmopolit". Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alții relațiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice și datele economice, sau să subscriem la anumite angajamente internaționale care privesc progresul sau securitatea lumii, sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimțâmint general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel nicit tuturor să le fie asigurate dreptatea și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparțină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stâpini în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că națiunile sunt acelea, care, fiecare cu sufletul trupul său propriu, constituie, la urșina urmei, elementele ireductibile și resorturile indispensabile ale vieții universale. Credem aceasta în primul rînd în ce privește Europa noastră. Care fost, de fapt, cauza inițială a cumpliatelor sfîșieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se indoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, față de cel care pretindea să o domine ? Cum s-ar putea întîmpla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă catastrofă altminteri decit printr-un conflict care, datorită unei rușinoase dispariții a suveranitâților naționale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuși, în afara propriilor lor frontiere și care despică continentul nostru ? Ce se poate face ca să dispară situația amenințătoare și stearpă în care sistemul blocurilor opuse menține astăzi Europa, dacă națiunile Apusului, Centrului și Răsăritului său nu sunt dispuse să practice între ele destinderea, înțelegerea și cooperarea care, numai ele, îi vor permite să-și soluționeze propriile probleme, îndeosebi problema germană, să-și organizeze securitatea, să-și dezvolte in mod complet resursele și capacitățile sale ? Este de la sine înțeles că o schimbare atit de amplă a condițiilor actuale exclude orice dominație străină asupra popoarelor continentului nostru, implicînd ca fiecare din ele să se exprime numai prin propriul său glas și să acționeze numai pe seama sa. La noi se știe că aceasta este direcția pe care România a ales-o că, fără a înceta să mențină contactitul strins cu vecinii săi, îndeosebi cu Moscova, relațiile sale cu Occidentul, și, in primul rind, cu Parisul, îmbracă un caracter nou. La dumneavoastră se știe că Franța procedează exact la fel. Intr-adevăr, ea se desprinde, firește nu de prieteniile ei occidentale, ci de orice subordonare atlantică, fie ea politică, militară sau monetară. Ea restabilește cu națiunile din Estul și Centrul Europei, și în primul rînd cu Rusia, relațiile cordiale pe care le-a întreținut atîta vreme și cu atît folos. Prin persoana mea, la amabila invitație a domnului președinte Ceaușescu și după rodnica vizită făcută la Paris, în urmă cu patru ani, de domnul președinte Maurer, ea vine să salute România la ea acasă și să marcheze faptul că cele două popoare ale nocstre înnoadă din nou, frățește și liber, firul timpului. Dar Pentru unitatea Continentului nostru să dăm împreună exemplul. Să facem aceasta din motive care sunt, desigur, naționale și europene, dar care, tocmai prin aceasta, interesează întreaga omenire. Deși civilizația mașinilor aduce lumii noastre de astăzi foarte largi posibilități de descătușare și de bunăstare, ea conține, de asemenea, toate mijloacele de asuprire și distrugere. In plus, pe măsură ce ritmul său se accelerează, ea creează deosebiri crescînde între popoarele deja transformate și cele care nu s-au transformat încă. Dacă primele nu vor aduce celorlalte un ajutor masiv și organizat - ceea ce statele continentului nostru, de indată ce s-ar reuni, ar fi perfect capabile - s-ar naște riscuri de nedreptate, de ură, de lupte din ce în ce mai odioase și mai distrugătoare. Ieri. Europa a fost aceea care, sfișiindu-se a împins universul in nenorocire. Astăzi, ea este aceea care, unindu-se, poate și trebuie să restabilească, de la un capăt la altul, un echilibru rațional, sa-i asigure pretutindeni pacea, să-l conducă în ansamblul său spre progres. Intr-adevăr, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, înțelegerea activă și hotăritâ dintre România și Franța, in timp ce întărește independența uneia și celeilalte, este pentru Europa un element al salvării sale și un serviciu adus tuturor oamenilor. Cuvîntarea Președintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle IN TIMPUL CONVORBIRILOR OFICIALE. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale Miercuri au continuat lucrările sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. în ședința de după-amiază a continuat dezbaterea Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul deputații Vasile Daju, primvicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș, și Dumitru Simulescu, vicepreședinte al Uniunii centrale a cooperativelor meșteșugărești. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole și supus în întregime votului deputaților. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot secret, cu bile. Legea privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în ședințe plenare să fie anunțată din timp, prin presă. (Agerpres) ÎN PAGINA A IV-A LEGEA cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugari în ateliere proprii După 4 luni in economia juditului Dincolo de realizările globale însemnate rezerve nevalorificate Analiza rezultatelor la anumite intervale de timp și luarea de măsuri operative a devenit un fapt obișnuit și se practică la toate nivelele. O facem și noi în coloanele ziarului cu intenția de a reliefa și deci stimula, inițiativa, priceperea, perseverența și efortul unor colective mai mari sau mai mici, dar și pentru a-i putea pune sub reflectorul de mare efect al Ej opiniei publice, pe cei care se mai complac în atmosfera de rutină, lipsă de inițiativă etc. Privite prin prisma cîtorva dintre indicatorii de bază ai activității economice, rezultatele globale pe 4 luni la nivel de județ, sînt bune. Astfel, producția globală industrială a fost realizată în proporție de 102,2 la sută. Cu toate acestea, 11 din 52 produse principale urmărite pe plan județean nu s-au realizat cîteva din cauze obiective, mai multe insă din cauze subiective. Spre exemplu, C.I.L. Comânești și-a făcut o practică din nerealizarea sarcinilor la export - lucru ce se datorează unei proaste organizări a producției și a muncii. Cu toate acestea nici comitetul de partid nu intervine hotărît pentru a pune capăt unei situații mai mult decit penibilă. Cum poate fi calificată, de pildă, activitatea colectivului de conducere al S.F. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, unitate care nu realizează planul la cherestea de fag cu 558 mc datorită intrării în reparații capitale neplanificate a două gatere la fabrica din Câiuți și, în același timp, fabrica din Dofteana intră în gol de producție din lipsă de bușteni . Reține atenția faptul că fenomenele negative sunt aproape o permanență la această unitate, ca de altfel și la C.I.L. Comânești și în plus că, pe județ, sortimentul amintit nu se realizează cu 487 mc. Pentru cei în cauză deci, un semnal de alarmă, iar pentru cei în drept, momentul tragerii la răspundere. Planul producției marfă vîndută și încasată, s-a realizat în proporție de 102,2 la sută. Cu toate acestea, întreprinderea electrocentrale Borzești nu realizează planul cu 289.000 lei. Luat separat pe aprilie acest indicator n-a fost realizat nici de către Combinatul de cauciuc sintetic (92,6 la sută) , C.I.L. Comânești (98,0 la sută) ; industria lapte: (Continuare in pag. a llla) Mijloc sigur în prevenirea și combaterea efectelor negative provocate de secetă Irigarea culturilor Pornind de la faptul că cea mai eficientă măsură pentru combaterea secetei este asigurarea apei prin irigații, pentru această perioadă, principalul este punerea în funcțiune a tuturor agregatelor de irigații de care dispun unitățile agricole și folosirea lor la întreaga capacitate de lucru. Spre a vedea modul în care acestea sunt duse la îndeplinire, in seara zilei de 14 mai am întreprins un raid în cîteva unități agricole cooperatiste și de stat. Se știe că în ultimele zile a plouat în unele zone ale județului, dar cantitatea de precipitații căzute este pe departe de a satisface nevoia de apă a solului, așa încît, unitățile agricole au continuat să irige. In baza unor planuri de măsuri concrete, cu răspunderi pe oameni, în cea mai mare parte agregatele de irigații funcționează la întreaga capacitate de lucru — zi și noapte. La cooperativa agricolă de producție Nicolae Bălcescu, de exemplu, munca fiind organizată in schimburi, cele cinci agregate trei de aspersiune lucrează neîntrerupt. S-a reușit ca pînă în prezent, să se aplice prima udare pe întreaga suprafață amenajată — 200 de hectare, iar cele 56 de hectare, deja plantate cu legume, să primească apă a doua și a treia oară. In afară de cele 200 de hectare teren amenajat pentru irigații, prin executarea în această perioadă a unor lucrări suplimentare, cooperativa și-a lărgit posibilitățile de udare cu încă 100 de hectare. De exemplu, pe una din tarlale care prezenta exces de umiditate, — mlaștină — au fost săpate 4 mari bazine care colectează apa din jur. Din acestea, ea este preluată de agregate, urcată la circa 20 de metri și apoi aripile de ploaie o redă pămintului. Astfel, 40 de hectare de sfeclă de zahăr au fost scoase de sub influența negativă a secetei. în tarlalele „Bănceasca" și „Croanța", tot prin unele lucrări executate în aceste zile, alte 60 de hectare de porumb vor primi apă. Aici, la Nicolae Bălcescu, au mai fost luate și alte măsuri care merită a fi scoase în evidență — contribuția elevilor în combaterea secetei. După cum relata președintele cooperativei, Mihai Mititelu, în ziua de 12 mai, peste 200 de elevi de la Școala generală din localitate, în frunte cu directorul școlii, Vasile Boca, au trecut la udat cu gălețile. în tarlaua „La nuc" ei au udat pînă în prezent cultura de porumb pe aproape 10 hectare. Și cooperativa agricolă de producție Răcăciuni acordă atenția cuvenită irigării culturilor. Cele trei agregate de aspersiune lucrează zi și noapte. Pînă acum, de fiecare agregat s-au udat cite 42 hectare. Pentru completarea necesarului de motoriști sînt folosiți și trei mecanizatori de la stațiunea de mașini și tractoare din localitate. Aceștia, avînd o experiență mai bogată, au fost organizați să lucreze în schim inginer Gh. LUPU (Continuare in pag. a IlI-a) A In pagina a ll-a Receptivitate față de nou în știința și gîndirea universală Permanentă autodepășire ________________________