Steagul Roşu, mai 1968 (Anul 23, nr. 4738-4762)

1968-05-16 / nr. 4749

Anul XXIII Nr. 4.749 (6.228) J­O­I 16 MAI 1968 4 pagini 30 bani VIZITA ÎN ROMÂNIA A PREȘEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE Vizita președintelui CHARLES RE GAULLE la Marea Adunare Națională la invitația președintelui Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la ședința plenară de miercuri dimineața a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. Distinsul oaspete sosește la Pala­tul Marii Adunări Naționale împre­ună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, amba­sadorul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu persoanele oficia­le din suita sa. In întîmpinarea oaspeților, la in­trarea in holul Palatului M.A.N. se află președintele Marii Adunări Na­ționale, Ștefan Voitec, Ilie Murgu­­lescu, Gheorghe Necula, György Kovács și Mia Groza, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale. Oaspetele francez a fost condus apoi ln salonul de onoare unde a fost salutat de conducătorii de partid și de stat ai Republicii So­cialiste România ! Nicolae Ceaușes­cu, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­ghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Constan­tin Dragan, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii su­pleanți ai Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R., secretarii C.C. al­­ P.C.R.,­ vicepreședinții Consiliului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de de­putați se află numeroși invitați — șefii misiunilor diplomatice, con­ducători de instituții centrale, zia­riști români și străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de sta­te este salutată cu căldură de în­treaga asistență. PREȘEDINTELE MARII ADUNARI NATIONALE, ȘTEFAN VOITEC, ADRE­­SINDU-SE EMINENTULUI OASPETE A SPUS : Domnule Președinte al Republicii Franceze, Onorată Mare Adunare Națională, Imi revine înalta cinste și, totoda­tă, plăcuta misiune de a aduce salu­tul cordial și omagiile Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România eminentului oaspete al țării noastre, Domnului Președinte al Re­publicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, Domnule Pre­ședinte, că prezența dumneavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat principa­lele înfăptuiri din istoria României moderne și contemporane constituie un moment de adîncă semnificație pentru dezvoltarea relațiilor de înde­lungată și strânsa prietenie dintre po­porul român și poporul francez, din­tre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunare Națională, care, prin componența și chemarea ei, în­truchipează voința întregului popor român, îndeplinește un rol important in ampla operă de înflorire multila­terală a patriei, căreia națiunea ro­mână îi consacră întreaga sa ener­gie și capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Națională a consfințit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social-politic, spre crearea unui climat de compre­hensiune și încredere între popoare, de respectarea independenței și su­veranității naționale, a dreptului fie­cărui popor de a decide el însuși a­­supra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, Domnule Președinte, va duce la dezvoltarea colaborării și cooperării pe multiple planuri dintre România și Franța, spre binele po­poarelor noastre, al destinderii și în­țelegerii internaționale, al consoli­dării securității europene și apărării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtășește întregul po­por dau cuvîntul Domnului Președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, în aplauzele deputaților și invitaților, ia cuvîn­tul generalul Charles de Gaulle.­­ După cuvîntarea generalului Char­les de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, președintele Marii Adu­nări Naționale a exprimat mulțu­miri președintelui Republicii Fran­ceze pentru participarea la lucrările sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea președintelui­­ de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naționale a fost transmisă de sta­țiile de radio și televiziune române și franceze. (Agerpres) Azi, în jurul orei 16,50 stațiile noastre de radio și televizi­une vor transmite, în direct, din Craiova adunarea populară or­ganizată cu prilejul vizitei în acest oraș a președintelui Re­publicii Franceze, ge­neralul CHARLES DE GAULLE. Convorbiri oficiale Miercuri dimineața, la Palatul Consiliului de Stat au început con­vorbirile între președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri din partea română au participat președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe­­ Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Flitan, ambasadorul Ro­și­mâniei la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, minis­trul afacerilor externe, și Jean Louis Pons, amabasadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă calda, cor­dială, a fost făcut un schimb de pă­reri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre Româ­nia și Franța, cu privire la perspec­tivele extinderii acestora în dome­nii diferite — economic, științific, cultural etc. De asemenea s-a con­venit să se creeze o Comisie eco­nomică mixtă în vederea exami­nării posibilităților dezvoltării coo­perării economice între cele două țări. (Agerpres) Domnule Președinte, Doamenlor și domnilor deputați. Primirea solemnă cu care mă ono­rează Marea Adunare Națională dumneavoastră pune puternic în lumi­­­nă elementele fundamentale ale re­lațiilor dintre cele două țări ale noas­tre, în situația în plină mișcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, și pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relațiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunități profunde de interese și o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de la­tini, germanici și slavi, noi, francezii, suntem­, de la izvoare, apărătorii Occi­dentului, iar voi sînteți „România" ! Deci, nimic mai firesc decit legă­turile spiritului inimii și acțiunii stator­nicite demult intre cele două popoare ale noastre, legături in virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odinioară ajutorul Franței re­­gale, pentru a-și apăra ființa mate­rială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate și fraternitate care au inspirat marea revoluție, și în sfîrșit pentru a se eli­bera și a se uni în timpul lui Ale­xandru Cuza, au găsit sprijin la gu­vernul lui Napoleon al lll-lea. Ace­leași legături au determinat țara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză și, cu prețul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea și-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd in viața Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleași le­gături determină România și Franța să se regăsească alături pentru a re­media consecințele perturbărilor sufe­rite de continentul nostru din cauza războiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptu­ită la Yalta, și pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condițiile in care cele două țări se află plasate în interio­rul și în afara lor sunt cit se poate de diferite. De aici, existența, la dv. și la noi, a unor orinduiri politice și e­­conomice care, in momentul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida aces­tei diversități, aceleași obiective însu­flețesc cele două popoare ale noas­tre și, imbinîndu-se cu o simpatie fi­rească și multiseculară, le determină să acționeze in comun. In primul rînd, noi români și fran­cezi, dorim să fim noi înșine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu , „Statul național, și nu statul cosmo­polit". Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alții relațiile privilegiate pe care ni le pot reco­manda vecinătatea geografică, eveni­mentele istorice și datele economice, sau să subscriem la anumite angaja­mente internaționale care privesc progresul sau securitatea lumii, sau să sperăm că într-o bună zi, în virtu­tea unui consimțâmint general, ome­nirea va ajunge să se organizeze a­­stfel nicit tuturor să le fie asigurate dreptatea și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne apar­țină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stâpini în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că națiunile sunt a­­celea, care, fiecare cu sufletul trupul său propriu, constituie, la ur­și­na urmei, elementele ireductibile și resorturile indispensabile ale vieții u­­niversale. Credem aceasta în primul rînd în ce privește Europa noastră. Care fost, de fapt, cauza inițială a cumpli­a­telor sfîșieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se indoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, față de cel care pretindea să o domine ? Cum s-ar putea întîm­­pla ca ea să fie mîin­e aruncată în­tr-o nouă catastrofă altminteri decit printr-un conflict care, datorită unei rușinoase dispariții a suveranitâților naționale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuși, în afara propriilor lor frontiere și care despică continen­tul nostru ? Ce se poate face ca să dispară situația amenințătoare și stearpă în care sistemul blocurilor o­­puse menține astăzi Europa, dacă națiunile Apusului, Centrului și Răsă­ritului său nu sunt dispuse să practi­ce între ele destinderea, înțelegerea și cooperarea care, numai ele, îi vor permite să-și soluționeze propriile pro­bleme, îndeosebi problema germană, să-și organizeze securitatea, să-și dezvolte in mod complet resursele și capacitățile sale ? Este de la sine în­țeles că o schimbare atit de amplă a condițiilor actuale exclude orice do­minație străină asupra popoarelor continentului nostru, implicînd ca fie­care din ele să se exprime numai prin propriul său glas și să acțione­ze numai pe seama sa. La noi se știe că aceasta este di­recția pe care România a ales-o că, fără a înceta să mențină contac­ti­tul strins cu vecinii săi, îndeosebi cu Moscova, relațiile sale cu Occiden­tul, și, in primul rind, cu Parisul, îm­bracă un caracter nou. La dumnea­voastră se știe că Franța procedea­ză exact la fel. Intr-adevăr, ea se desprinde, firește nu de prieteniile ei occidentale, ci de orice subordonare atlantică, fie ea politică, militară sau monetară. Ea restabilește cu națiunile din Estul și Centrul Europei, și în pri­mul rînd cu Rusia, relațiile cordiale pe care le-a întreținut atîta vreme și cu atît folos. Prin persoana mea, la ama­bila invitație a domnului președinte Ceaușescu și după rodnica vizită fă­cută la Paris, în urmă cu patru ani, de domnul președinte Maurer, ea vine să salute România la ea acasă și să marcheze faptul că cele două popoare ale nocstre înnoadă din nou, frățește și liber, firul timpului. Da­r Pentru unitatea Continentului nostru să dăm împreună exemplul. Să facem aceasta din motive care sunt, desigur, naționale și europene, dar care, tocmai prin aceasta, interesea­ză întreaga omenire. Deși civilizația mașinilor aduce lumii noastre de as­tăzi foarte largi posibilități de descă­tușare și de bunăstare, ea conține, de asemenea, toate mijloacele de asuprire și distrugere. In plus, pe mă­sură ce ritmul său se accelerează, ea creează deosebiri crescînde între po­poarele deja transformate și cele care nu s-au transformat încă. Dacă pri­mele nu vor aduce celorlalte un aju­tor masiv și organizat - ceea ce statele continentului nostru, de in­­dată ce s-ar reuni, ar fi perfect ca­pabile - s-ar naște riscuri de ne­dreptate, de ură, de lupte din ce în ce mai odioase și mai distrugă­toare. Ieri. Europa a fost aceea care, sfișiindu-se a împins universul in ne­norocire. Astăzi, ea este aceea care, unindu-se, poate și trebuie să resta­bilească, de la un capăt la altul, un echilibru rațional, sa-i asigure pretu­tindeni pacea, să-l conducă în an­samblul său spre progres. Intr-adevăr, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, înțe­legerea activă și hotăritâ dintre România și Franța, in timp ce întă­rește independența uneia și celeilal­te, este pentru Europa un element al salvării sale și un serviciu adus tutu­ror oamenilor. Cuvîntarea Președintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle IN TIMPUL­ CONVORBIRILOR OFICIALE. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale Miercuri au continuat lucrările sesiunii a X-a a celei de-a V-a legis­laturi a Marii Adunări Naționale. în ședința de după-amiază a continuat dezbaterea Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul deputații Vasile Daju, prim­­vicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș, și Dumitru Simules­­cu, vicepreședinte al Uniunii centrale a cooperativelor meșteșugărești. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole și supus în întregime votului deputaților. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot secret, cu bile. Legea privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că, în conformitate cu principiul sesiu­nilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, ur­­mînd ca reluarea lucrărilor în ședințe plenare să fie anunțată din timp, prin presă. (Agerpres) ÎN PAGINA A IV-A LEGEA cu privire la exercitarea meseriilor de către meșteșugari în ateliere proprii După 4 luni in economia juditului Dincolo de realizările globale­­ însemnate rezerve nevalorificate Analiza rezultatelor la anumite intervale de timp și luarea de măsuri operative a devenit un fapt obișnuit și se practică la toate nivelele. O facem și noi în coloanele ziarului cu intenția de a reliefa și deci stimula, inițiativa, priceperea, perseve­rența și efortul unor colective mai mari sau mai­­ mici, dar și pentru a-i putea pune sub reflectorul de mare efect al Ej opiniei publice, pe cei care se mai com­­­­plac în atmosfera de rutină, lipsă de inițiativă etc. Privite prin prisma cîtorva dintre indi­catorii de bază ai activității economice, rezultatele globale pe 4 luni la nivel de județ, sînt bune. Astfel, producția globală industrială a fost realizată în proporție de 102,2 la sută. Cu toate acestea, 11 din 52 produse prin­cipale urmărite pe plan județean nu s-au realizat­­ cîteva din cauze obiec­tive, mai multe insă din cauze subiec­tive. Spre exemplu, C.I.L. Comânești și-a făcut o practică din nerealizarea sarci­nilor la export - lucru ce se datorează unei proaste organizări a producției și a muncii. Cu toate acestea nici comi­tetul de partid nu intervine hotărît pen­tru a pune capăt unei situații mai mult decit penibilă. Cum poate fi calificată, de pildă, ac­tivitatea colectivului de conducere al S.F. din Municipiul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, unitate care nu realizează planul la cherestea de fag cu 558 m­c datorită intrării în reparații capitale neplanificate a două gatere la fabrica din Câiuți și, în același timp, fabrica din Dofteana intră în gol de produc­ție din lipsă de bușteni­­ . Reține atenția faptul că fenomenele negative sunt aproape o permanență la această unitate, ca de altfel și la C.I.L. Comânești și în plus că, pe județ, sortimentul amintit nu se realizează cu 487 m­c. Pentru cei în cauză deci, un semnal de alarmă, iar pentru cei în drept, momentul tragerii la răspundere. Planul producției marfă vîndută și în­casată, s-a realizat în proporție de 102,2 la sută. Cu toate acestea, în­treprinderea electrocentrale Borzești nu realizează planul cu 289.000 lei. Luat separat pe aprilie acest indicator n-a fost realizat nici de către Combinatul de cauciuc sintetic (92,6 la sută) , C.I.L. Co­mânești (98,0 la sută) ; industria lapte: (Continuare in pag. a lll­a) Mijloc sigur­ în prevenirea și combaterea efectelor negative provocate de secetă Irigarea culturilor Pornind de la faptul că cea mai eficientă măsură pentru combate­rea secetei este asigurarea apei prin irigații, pentru această peri­oadă, principalul este punerea în funcțiune a tuturor agregatelor de irigații de care dispun unitățile a­­gricole și folosirea lor la întreaga capacitate de lucru. Spre a vedea modul în care acestea sunt duse la îndeplinire, in seara­­ zilei de 14 mai am întreprins un raid în cîteva uni­tăți agricole­ cooperatiste și de stat. Se știe că în ultimele zile a plouat în unele zone ale județului, dar can­titatea de precipitații căzute este pe departe de a satisface nevoia de apă a solului, așa încît, unitățile a­­gricole au continuat să irige. In baza unor planuri de măsuri con­crete, cu răspunderi pe oameni, în cea mai mare parte agregatele de irigații funcționează la întreaga ca­pacitate de lucru — zi și noapte. La cooperativa agricolă de produc­ție Nicolae Bălcescu, de exemplu, munca fiind organizată in schimburi, cele cinci agregate trei de aspersiune lucrează neîntrerupt. S-a reușit ca pînă în prezent, să se a­­plice prima udare pe întreaga su­prafață amenajată — 200 de hectare, iar cele 56 de hectare, deja plantate cu legume, să primească apă a doua și a treia oară. In afară de cele 200 de hectare teren amenajat pentru iri­gații, prin executarea în această perioadă a unor lucrări suplimen­tare, cooperativa și-a lărgit posibi­litățile de udare cu încă 100 de hec­tare. De exemplu, pe una din tarla­le care prezenta exces de umidita­te, — mlaștină — au fost săpate 4 mari bazine care colectează apa din jur. Din acestea, ea este pre­luată de agregate, urcată la circa 20 de metri și apoi aripile de ploaie o redă pămintului. Astfel, 40 de hectare de sfeclă de zahăr au fost scoase de sub influența negativă a secetei. în tarlalele „Bănceasca" și „Croanța", tot prin unele lucrări e­­xecutate în aceste zile, alte 60 de hectare de porumb vor primi apă. Aici, la Nicolae Bălcescu, au mai fost luate și alte măsuri care meri­tă a fi scoase în evidență — contri­buția elevilor în combaterea secetei. După cum relata președintele coo­perativei, Mihai Mititelu, în ziua de 12 mai, peste 200 de elevi de la Școala generală din lo­calitate, în frunte cu directorul școlii, Vasile Boca, au trecut la u­­dat cu gălețile. în tarlaua „La nuc" ei au udat pînă în prezent cultura de porumb pe aproape 10 hectare. Și cooperativa agricolă de pro­ducție Răcăciuni acordă atenția cu­venită irigării culturilor. Cele trei agregate de aspersiune lucrează zi și noapte. Pînă acum, de fiecare a­­gregat s-au udat cite 42 hectare. Pentru completarea necesarului de motoriști sînt folosiți și trei meca­nizatori de la stațiunea de mașini și tractoare din localitate. Aceștia, avînd o experiență mai bogată, au fost organizați să lucreze în schim­ inginer Gh. LUPU (Continuare in pag. a IlI-a) A In pagina a ll-a Receptivitate față de nou în știința și gîndirea universală Permanentă autodepășire ________________________

Next