Steagul Roşu, ianuarie 1969 (Anul 24, nr. 4947-4971)

1969-01-29 / nr. 4969

Y ANUL XXIV — NR. 4.969 (6.448) MIERCURI 29 IANUARIE 1969 4 pagini — 30 bani ■ încheierea lucrărilor plenarei Consiliului Uniunii Naționale a C. A. P. în zilele de 27 și 28 ianuarie au a­­vut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. La ședința de marți au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mih­ai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guver­nului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comi­tetelor județene de partid, președinții uniunilor județene ale cooperativelor­­agricole, directorii direcțiilor agricole județene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură și ai unor stațiuni experimentale, președinții u­­nor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale și din cooperative agricole. în cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tova­rășii : Marin Argint, președintele U­­niunii județene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, președintele C.A.R. Bălcaciu, ju­dețul Alba, Gheorghe Ghinea, prim­­secretar al Comitetului județean Bo­toșani al P.C.R., Pavel Bizo, președin­tele C.A.P. Valea lui Mihai, județul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Di­recției agricole județene Brașov, Gheorghe Postolache, președintele C.A.P. Țifești, județul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Sta­țiunii experimentale agricole Secu­­cieni, județul Neamț, Serghei Melni­­ciuc, președintele C.A.P. independen­ța, județul Galați, ing. Alexandru Ga­loș, președintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, prim­­secretar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, direc­torul I.M.A. Castelu, județul Constan­ța, Stelian Măm­ășăn, secretarul Co­mitetului de partid din C.A.P. Cră­­guești, județul Mehedinți,­­Loader Mi­ron, președintele C.A.P. Cosmești, ju­dețul Iași, Angh­el Mircea, președin­tele C.A.P. Grindu, județul Ialomița, ing. Ion Oprea, președintele Uniunii județne a C.A.P. Timiș, Gheorghe Roșu, prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Silviu Strasser, preșe­dintele Uniunii județene a C.A.P. Ba­cău, Dumitru Tîrcolea, C.A.P. Buzescu, județul președintele Teleorman, Ioana Marinaș, secretar al Comitetu­lui de partid din C.A.P. Jiblea, jude­țul Vîlcea, Laurențiu­ Schop, președin­tele C.A.P. Alțînea, județul Sibiu, Ion Rușinam, președintele Băncii Agrico­le, Ion Apostolescu, președintele U­­niunii județene a C.A.P. Brăila, G­heorghe Blaj, prim-secretar al Comi­tetului județe­an Maramureș al P.C.R., Milica Giura, președintele Uniunii ju­dețene a C.A.P. Mureș, Nicolae Ște­fan, șeful Departamentului pentru va­lorificarea legumelor și fructelor, Gheorghe Petres­cu, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, președinta C.A.P. Pău­­lești, județul Satu Mare, Nicolae Gio­­san, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, județul Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg activita­tea desfășurată de uniunile coopera­tiste în cei aproape 3 ani care au tre­­cut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întărirea economică și or­ganizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvolta­rea economiei naționale. Alături de succesele obținute în dezvoltarea a­­griculturii socialiste și în creșterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activității Uniu­nii Naționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îm­bunătățirea și perfecționarea activi­tății Uniunii Naționale și a uniunilor județene în îndrumarea și sprijinirea cooperativelor agricole în vederea fo­losirii tuturor resurselor pentru dez­voltarea în continuare a producției și veniturilor.­ Vorbitorii au făcut propuneri pen­tru realizarea integrală și în cele mai bune condițiuni a sarcinilor ce­ revin sectorului agricol cooperatist din pla­nul de stat pe anul 1969. Primit cu vii și îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceau­șescu. In cea de-a doua parte a ședinței din 28 ianuarie a.c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea nor­melor statutare de organizare și re­tr­ibuire a muncii în cooperativele a­­gricole de producție. Plenara a adoptat o hotărîre pri­vind îmbunătățirea activității de în­drumare a cooperativelor agricole și asigurarea condițiilor pentru realiza­rea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotărîre, vor îndruma cooperativele agricole ca a­­dunările generale să analizeze temei­nic și multilateral resursele de care dispun pentru sporirea producției ve­getale și animale și să asigure pu­nerea lor deplină în valoare. Mobilizarea cooperatorilor — se spune în continuare în hotărîre — (Continuare în pag. a ll-a) ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»■*innnii­ nai­n«sHni«IPMBiRRaaB îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1969, îndatorire de mare răspundere pentru lucrătorii din I.A.S. însuflețiți de rezulta­tele excelente obținu­te de intreprindere in dificilul an agricol 1068, lucrătorii I.A.S. — Răcăciuni au căpătat încredere în forțele lor și, printr-o minuțioasă analiză a rezervelor in­terne, au hotărît că chiar cifrele mobiliza­toare ale planului pe 1969 pot fi depășite. Astfel, din inițiativa co­mitetului de partid, consiliul de adminis­trație — printr-o largă consultare a șefilor de ferme — a formulat o­­biectivele unei chemări la întrecere care, cu prilejul dezbaterii cifre­lor de plan cu șefii de ferme, cu lucrătorii și sectoarele de deservi­re, a fost aprobată în unanimitate. jos în rîndurile de mai publicămi textul chemării. CHEMARE adresată de I.A.S. Răcăciuni lucrătorilor din fermele și sectoarele de deservire din întreprinderile agricole de stat din județ Mobilizați de răspunsul Comitetului județean Bacău al P.C.R. la che­mările la întrecere adresate de către conferințele organizațiilor de partid ale județului Timiș și municipiului București, muncitorii, inginerii, econo­miștii și tehnicienii I.A.S. Răcăciuni, cheamă la întrecere pentru depășirea sarcinilor pe acest an pe toți lucrătorii din întreprinderile agricole de stat de pe raza județului nostru. Folosind experiența dobîndită în noua formă organizatorică și înca­­drîndu-ne în efortul general al întregului popor, pe baza condițiilor mate­riale de care dispunem, ne angajăm să depășim cifrele înscrise în planul pe acest an după cum urmează : — cu 10 la sută planul producției la griu, respectiv cu 300 kg la hec­tar ; — cu 6 la sută producția de porumb, adică cu 240 kg la hectar ; — cu 1000 kg producția medie planificată la fiecare hectar cultivat cu cartofi; — 4 la sută la struguri; — 6 la sută la soia ; — vom depăși planul cu 550 purcei ; — se va livra în plus față de plan 25 tone carne taurine și 20 tone carne porc; —­ prin lucrări de defrișare se va spori suprafața agricolă cu 30 hec­tare. Ca urmare a depășirii planului de producție, veniturile întreprinderii noastre se vor majora cu 800.000 lei ; — vom extinde lucrările de mecanizare în sectorul producției vege­tale și mica mecanizare în zootehnie, generalizind totodată tehnologiile moderne în cultivarea plantelor și creșterea animalelor, incit cheltuielile de producție planificate să fie reduse cu 300.000 lei, iar prin folosirea tot mai deplină a mașinilor și tractoarelor, prin continuarea eforturilor stă­ruitoare pe linia organizării științifice a producției și a muncii, vom reali­za beneficii peste plan în sumă de 400.000 lei. Acestea sim­t obiectivele pentru a căror realizare va milita colectivul nostru și pe care le vom închina celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei noastre, succese­­ cu care vom întîmpina cel de-al X-lea Congres al partidului. COMITETUL DE PARTID CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Combinatul de cauciuc sintetic din Municipiul Gh. Gheorghiu- Dej. In imagine instalația Alfa­­metil stiren. «►•00-*­00-*­00-*'00'^-*>0-*­00-»-00-*'00"*'00-*­00-*­00-^­00 II» pAgINa a IV-A PRIMA CONFERINȚĂ DE PRESĂ A PREȘEDINTELUI NIXON ©o-*-oo-*-c©-«>oc-#-oo**'OCi-«»-oo-*-oo«**oc-#-oo-*-co-*-oo^ Direct la mașina de scris Din nou despre antene Tovarășul Gheorghe Bujor, directorul coordonator al ICRM ne comunică faptul că pentru a se veni în întimpinarea soli­citărilor cetățenilor au fost a­­duse cantități­ însemnate de an­tene, necesare pentru recepțio­­narea emisiunilor de pe cana­lul 12. Antenele sunt produse de I.I.S. „Electro—Mureș" din Tg. Mureș și au o execuție ire­proșabilă. Costul unei astfel de antene — 160 de tei. Edilitară Cabinele de așteptare din sta­țiile de autobuz ale munici­piului Bacău au un aspect de­plorabil. Geamurile — de tind le șlim — tot murdare, tot ne­îngrijite. Chiar și cabina sta­ției de autobuz din Piața dr. Aroneanu, parcă e o casă pă­răsită. Și oare n-ar putea să e­­xiste și cite o bancă în aceste cabine ? Nu rău, chiar nu se găsește nici un gospodar in o­­rașul ăsta ?! întreprinderea co­munală Bacău ar putea inter­veni în acest sens. Parcă de datoria ei ar fi: Nu ? R. C. 4 COMUNICAT cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1968 în anul 1968 — cel de-al treilea an al cincinalului — oamenii muncii, înfăptuind cu entuziasm progra­mul stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Co­munist Român și hotărîrile Conferinței Naționale, au obținut noi și importante realizări pe drumul desă­­vîrșirii construcției socialiste în patria noastră. în toate domeniile vieții economice și sociale au fost înregistrate realizări de seamă. Sarcinile planu­lui cincinal pentru perioada 1966—1968 s-au Înfăptuit cu succes. Au continuat în ritm susținut industriali­zarea socialistă, modernizarea agriculturii, precum și dezvoltarea științei, culturii și artei. A sporit venitul național și pe această bază statul a investit însemnate fonduri pentru dezvoltarea eco­nomiei, construcția de locuințe și satisfacerea nevoi­lor populației. A crescut bunăstarea oamenilor mun­cii, ceea ce s-a oglindit în creșterea veniturilor bă­nești, a desfacerilor de mărfuri și a consumurilor populației, în numărul de case noi date în folosință, în dezvoltarea rețelei comerciale și de servicii, în per­fecționarea învățămîntului și lărgirea asistenței sa­­­nitare".. Tabloul dezvoltării de ansamblu al economiei na­ționale în anul 1968, este caracterizat de următoarele date : Au fost date în exploatare peste 560 noi capa­cități de producție și obiective importante, precum și alte investiții care sporesc potențialul productiv în toate ramurile economiei, lărgesc baza materială a activităților social-culturale și de servicii pentru populație. In anul 1968 a continuat acțiunea de organizare rațională a producției și a muncii, care a creat con­diții pentru folosirea mai buna­ a mijloacelor mate­riale și a forței de muncă, ridicarea nivelului tehnic al producției și creșterea eficientei economice. I. Industrie Planul producției globale — inclusiv suplimentă­rile de plan din cursul anului — a fost îndeplinit în proporție de 100,4 la sută, obținîndu-se astfel un plus de producție de peste un miliard lei. La principalele ministere, organizații economice centrale și unitățile industriale ale consiliilor popu­lare, planul producției globale industriale a fost în­deplinit astfel : Procente Unitățile cooperației meșteșugărești au îndeplinit planul producției marfă și al prestărilor de servicii în proporție de 104,0 la sută. Planul producției marfă și prestărilor de servicii al unităților cooperației de c­on­sum s-a realizat în pro­porție de 104,6 la sută. Producția globală industrială obținută în anul 1968 depășește pe cea realizată în întreaga perioadă a pri­­mului cincinal (1951—1­955). Față de anul 1967 producția globală Industrială a crescut in anul 1968 cu 11,6 la sută­, ceea ce cores­punde unui spor de producție în valoare de 24,9 mii­liarde lei. In primii trei ani ai cincinalului, producția globală industrială a crescut cu 41,8 la sută, într-un ritm me­diu anual de 12,3 la sută, față de 10,7 la sută pre­văzut prin planul cincinal pentru această perioadă, în­ același interval de timp producția mijloacelor de producție a crescut în medie anual cu 18,5 la sută, depășind astfel prevederile de 11,0 la sută j producția bunurilor de consum a înregistrat un ritm mediu anual de creștere de 10,3 la sută, față de 10,1 la sută cît s-a stabilit in planul cincinal. Pe ramuri ale industriei, producția globala în anul 1968 — comparativ cu anii 1965 și 1967 — a crescut astfel : Cele mai înalte ritmuri au fost realizate de ramu­rile industriale care asigură valorificarea superioară a materiilor prime și exercită o funcție esențială în ridicarea nivelului tehnic al economiei — energia electrică și termică, metalurgia, construcția de ma­șini și chimia —, ale căror sarcini stabilite prin pla­nul cincinal pentru perioada 1966—1968 au fost înde­plinite și depășite, a înregistrat un ritm înalt de (Continuare în pag. a III-a) nji față de :­­ 1965 1967 Produsul social 130,2 107,5 Venitul național 126,2 107,0 Producția globală industrială 141,8 111,6 Producția globală agricolă 112,2 96,4 Volumul investițiilor din fondu­rile centralizate ale­ statului 144,4 111,1 Producția de construcții-montaj 153,9 113,2 Volumul comerțului exterior 139,8 103,5 Numărul salariaților 111,0 102,1 Productivitatea muncii în indus­trie 126,6 106,8 Vînzările de mărfuri cu amă­nuntul prin comerțul socialist 128,8 108,8 Veniturile bănești ale populației 131,1 108,0 — veniturile bănești ale fami­liilor d­e salariați 133,3 108,0 — veniturile bănești ale­­ fami­liilor de țărani 125,2 107,9 Cheltuielile pentru acțiuni social­culturale de la bugetul de stat 137,3 111,0 Anul 1968 In­­ Ministerul Energiei Electrice 100,0 Ministerul Minelor 101,5 Ministerul Petrolului 101,4 Ministerul Industriei Metalurgice 101,2 Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini 100,7 Ministerul Industriei Chimice 101,1 Ministerul Industriei Construcțiilor­­ 101,0 Ministerul Economiei Forestiere 100,0 Ministerul Industriei Ușoare 101,4 Ministerul Industriei Alimentare 101,1 Ministerul Transporturilor Auto, Navale și Aeriene (unități industriale) 100,8 Ministerul Căilor Ferate (unități In­dustriale) 102,0 Consiliile populare (unități industriale) 101,2 Anul 1968 în 1965 ä? față de 1, 1967 Energia electrică și termică 171,8 114,2 Combustibil 118,1 106,4 Metalurgia feroasă (inclusiv ex­tracția minereurilor feroase) 146,6 115,7 Metalurgia neferoasă (inclusiv ex­tracția minereurilor neferoase) 153,7 112,3 Construcții de mașini și prelu­crarea metalelor 156,1 • 116,7 Chimie, celuloză și hîrtie 174,5 • 116,9 Materiale de construcții 141,8 • 118,3 Exploatarea și prelucrarea lem­nului 119,5 106,6 Industria ușoară 139,7 108,7 industria alimentară 125,7 105,2 Un nou tip de tractor în dotarea C.A.P. De puțină vreme, In dotarea cooperativelor agricole din județ a in­trat un nou tip de trac­tor, tractorul monoat Bolgár 112, destinat lu­crărilor pe terenuri în pantă, în legumicultu­ra, pomicultură și zoo­tehnie. Primele 10 asemenea tractoare au fost repar­tizate cooperativelor a­­gricole: Mărgineni, Găi­­ceana, Buda, Sascut sat, Frumușelu, Ursa, Cociu, Horgești, Că­bești și Municipiul serele de la Gheorghe Gheorghiu-Dej. Avînd în vedere că modul de exploatare a acestui tractor prezintă unele particularități fa­ță de tipurile existente în exploatare, secția de mecanizare din ca­drul UJCAP a organi­zat la C.A.P. Mărgineni un instructaj al meca­nicilor șefi și tractoriș­tilor din cooperativele care au primit sau vor primi în următoarele luni alte asemenea, „mi­ni tractoare". Acestea cântăresc doar 810 kg, au două roți, sînt conduse prin manete chiar și pe po­teci, urcînd pe pante de pînă la 24 grade cu mașinile agricole și 35 grade cu remorca. Poa­te executa următoarele lucrări: arat, cosit, În­tors și adunat fîn, stro­pit în vii și plantat cartofi, livezi, acțio­nat diverse mașini cu ajutorul celor două șai­be de curea. invățămîntul de partid. In strînsă legătură cu specificul problemelor de producție Studiul problemelor economice în învățămintul de partid este­ che­mat să dea muncitorilor, tehnicie­nilor și inginerilor cunoștințe teo­retice și practice la nivelul cerin­țelor sporite ale producției, să-i a­­jute să aprofundeze politica econo­mică a partidului. Conștient de a­­cest lucru, comitetul de partid de la Fabrica de postav din Buhuși pune un accent deosebit pe această pro­blemă, acordînd atenția cuvenită pregătirii propagandiștilor, organi­zării și desfășurării învățămîntului în bune condițiuni, pentru ridica­rea rolului său mobilizator în în­deplinirea sarcinilor de producție. Aceasta a reieșit și cu prilejul unor dezbateri pe probleme, care au a­­vut loc în cercuri la ultimele acti­vități. Cercul pentru studierea proble­melor economice ale întreprinderi­lor industriale de la Serviciul me­canic șef, de pildă (propagandist in­ginerul Nicolae­­ Todirică), cuprinde cursanți din rîndul muncitorilor fruntași, maiștrilor, șefilor de for­mații. La deschiderea anului de în­­vățămînt, propagandistul își mani­festase hotărîrea de a urmări, în primul rînd, eficiența temelor dez­bătute, legarea conținutului dezba­terilor de specificul concret al mun­cii cursanților, de activitatea atelie­relor din cadrul serviciului. Cum se materializează acest deziderat ? La dezbaterea ce a avut loc pe tema „productivitatea muncii căile de creștere a ei", au fost sub­și­liniate sarcinile concrete ale atelie­relor în această privință, rezervele ce se mai fac simțite în întreprin­dere, în deosebi în folosirea capa­cităților de producție. Un exemplu concludent s-a referit la mărirea randamentului mașinilor și în­deo­sebi, a strungurilor, construirea și folosirea de modele de aluminiu pentru turnarea roților dințate de antrenare­a războaielor card, care măresc productivitatea muncii a­­proape dublu, asigurînd totodată și o calitate corespunzătoare a piese­lor a căror durată de funcționare crește. Un accent deosebit s-a pus pe necesitatea reducerii consumu­lui specific de materiale prin re­­proiectarea anumitor repere care e­­rau prevăzute cu adaos mare de prelucrare, aceasta atrăgînd după sine­ și reducerea timpilor de pre­lucrare. De menționat că, propagandistul nu s-a mulțumit doar cu enumerarea acestor­ probleme, ci a arătat con­cret și soluțiile de rezolvare. Prin­tre altele, el a insistat asupra u­­nor neajunsuri legate de aprovizio­narea operativă a anumitor locuri de muncă, din care cauză se mai produc goluri în producție, în pre­gătirea documentațiilor și tehnolo­giilor de execuție a unor lucrări la care concură mai multe ateliere. A­­ceasta influențează negativ folosi­rea rațională a timpului de muncă. O discuție cu tovarășul Nicolae Todirică asupra eficienței dezbate­rilor (anul trecut propagandist, la aceeași formă de învățămînt), a re­liefat faptul că, marea majoritate a cursanților și în deosebi strunga­rul Constantin Adam, lăcătușul Munteanu Axinte, precum și Ioana Manda de la tîmplărie, Ștefan Mă­­linici de la turnătorie, Ion Borceanu, maistru strungar, Ion Vieru, maistru mecanic, sunt fruntași la locurile lor de muncă, permanent căutători și promotori ai noului. Unii din ei sunt și inovatori, oameni cu multă ini­țiativă. La Secția tesătorie sud sunt 3 cercuri de studiere a problemelor e­­conomice ale întreprinderilor indus­triale, între care și cel condus de economistul Gh. Bîrlădeanu. Cursan­ții — muncitori, ajutori de maiștri cu o înaltă calificare, participă cu interes la activitățile ce au loc. Și aceasta pentru că propagandistul reușește­­ să se mențină veșnic viu acest interes prin noutățile cu care intervine în expunerile ce le face, prin sublinierea aspectelor practice ce decurg din problemele teoretice legate de procesul de­ producție, de sarcinile ce le au de îndeplinit cursanții din cutare sau cutare loc de muncă. La tema „Organizarea ști­ințifică a producției și a muncii" de exemplu, subliniindu-se necesitatea caracterului permanent al acestei acțiuni, s-a pus un accent deosebit pe măsurile luate în cadrul între­prinderii și mai ales în secția res­pectivă, făcîndu-se referiri la mări­rea zonei de deservire a războaie­lor și mașinilor de canotat auto­mate, la folosirea judicoasă a forței de muncă, precum și la alte aspecte, în aplicarea lor și-au adus o contri­buție deosebită muncitorii fruntași Geta Ilisei, Maria Bocu­, Constantin Vlad, Constantin Berc­ovschi și multi alții care sînt cursanți fruntași. A­­ceasta a făcut ca­ secția să mențină titlul de secție fruntașă pe fabrică 5 ani consecutiv. Concretizînd rezervele existente pentru ca anul acesta, an hotărîtor în îndeplinirea obiectivelor cincina­lului, sarcinile de plan să se înde­plinească încă din primele zile rit­mic și integral, propagandistul a subliniat necesitatea programării o­­perative a producției, cu precizarea sarcinilor de plan pe fiecare atelier, a ridicării nivelului calitativ al pro­duselor, cit și a încadrării în nor­mele interne de consum specific, a­­mintind care este rolul comuniștilor în primul rînd, a cursanților din cerc, la menținerea mereu vie a în­trecerii organizate. Am prezentat aspecte privind preocuparea propagandiștilor și a cursanților din două cercuri ale u­­neia și aceeași formă de învăță­mînt — economie industrială. Sînt aspecte care scot în evidență inte­resul existent pentru urmărirea gradului de eficiență în învățămîn­­tul de partid. Evident, de aici nu se poate trage concluzia că toate formele învățămîntului de partid de la Fabrica de postav Buhuși se des­fășoară la nivelul impus de cerin­țele actuale. Aceste forme, însă, trebuie să fie un instrument prin­cipal de înarmare a cursanților cu cele mai importante aspecte ale po­liticii interne și externe ale parti­dului și statului nostru. Fructificînd ceea ce e bun însă, generalized experiența pozitivă a­­cumulată la forma de învătămînt ,,Studiul problemelor economice ale întreprinderilor", industriale în deo­sebi, comitetul de partid al Fabri­cii de postav din Buhuși și-a pro­pus să ridice eficiența tuturor cercui­­rilor și formelor de învătămînt la nivelul cerințelor. J M. CHIRIA ®

Next