Steagul Roşu, ianuarie 1969 (Anul 24, nr. 4947-4971)
1969-01-29 / nr. 4969
Y ANUL XXIV — NR. 4.969 (6.448) MIERCURI 29 IANUARIE 1969 4 pagini — 30 bani ■ încheierea lucrărilor plenarei Consiliului Uniunii Naționale a C. A. P. în zilele de 27 și 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. La ședința de marți au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor județene de partid, președinții uniunilor județene ale cooperativeloragricole, directorii direcțiilor agricole județene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură și ai unor stațiuni experimentale, președinții unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale și din cooperative agricole. în cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășii : Marin Argint, președintele Uniunii județene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, președintele C.A.R. Bălcaciu, județul Alba, Gheorghe Ghinea, primsecretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., Pavel Bizo, președintele C.A.P. Valea lui Mihai, județul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcției agricole județene Brașov, Gheorghe Postolache, președintele C.A.P. Țifești, județul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Stațiunii experimentale agricole Secucieni, județul Neamț, Serghei Melniciuc, președintele C.A.P. independența, județul Galați, ing. Alexandru Galoș, președintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, primsecretar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, județul Constanța, Stelian Mămășăn, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Crăguești, județul Mehedinți,Loader Miron, președintele C.A.P. Cosmești, județul Iași, Anghel Mircea, președintele C.A.P. Grindu, județul Ialomița, ing. Ion Oprea, președintele Uniunii județne a C.A.P. Timiș, Gheorghe Roșu, prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Silviu Strasser, președintele Uniunii județene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, C.A.P. Buzescu, județul președintele Teleorman, Ioana Marinaș, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, județul Vîlcea, Laurențiu Schop, președintele C.A.P. Alțînea, județul Sibiu, Ion Rușinam, președintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, președintele Uniunii județene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., Milica Giura, președintele Uniunii județene a C.A.P. Mureș, Nicolae Ștefan, șeful Departamentului pentru valorificarea legumelor și fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, președinta C.A.P. Păulești, județul Satu Mare, Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, județul Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg activitatea desfășurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întărirea economică și organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naționale. Alături de succesele obținute în dezvoltarea agriculturii socialiste și în creșterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activității Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătățirea și perfecționarea activității Uniunii Naționale și a uniunilor județene în îndrumarea și sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producției și veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală și în cele mai bune condițiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii și îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. In cea de-a doua parte a ședinței din 28 ianuarie a.c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de organizare și retribuire a muncii în cooperativele agricole de producție. Plenara a adoptat o hotărîre privind îmbunătățirea activității de îndrumare a cooperativelor agricole și asigurarea condițiilor pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotărîre, vor îndruma cooperativele agricole ca adunările generale să analizeze temeinic și multilateral resursele de care dispun pentru sporirea producției vegetale și animale și să asigure punerea lor deplină în valoare. Mobilizarea cooperatorilor — se spune în continuare în hotărîre — (Continuare în pag. a ll-a) ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»■*innnii nain«sHni«IPMBiRRaaB îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1969, îndatorire de mare răspundere pentru lucrătorii din I.A.S. însuflețiți de rezultatele excelente obținute de intreprindere in dificilul an agricol 1068, lucrătorii I.A.S. — Răcăciuni au căpătat încredere în forțele lor și, printr-o minuțioasă analiză a rezervelor interne, au hotărît că chiar cifrele mobilizatoare ale planului pe 1969 pot fi depășite. Astfel, din inițiativa comitetului de partid, consiliul de administrație — printr-o largă consultare a șefilor de ferme — a formulat obiectivele unei chemări la întrecere care, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan cu șefii de ferme, cu lucrătorii și sectoarele de deservire, a fost aprobată în unanimitate. jos în rîndurile de mai publicămi textul chemării. CHEMARE adresată de I.A.S. Răcăciuni lucrătorilor din fermele și sectoarele de deservire din întreprinderile agricole de stat din județ Mobilizați de răspunsul Comitetului județean Bacău al P.C.R. la chemările la întrecere adresate de către conferințele organizațiilor de partid ale județului Timiș și municipiului București, muncitorii, inginerii, economiștii și tehnicienii I.A.S. Răcăciuni, cheamă la întrecere pentru depășirea sarcinilor pe acest an pe toți lucrătorii din întreprinderile agricole de stat de pe raza județului nostru. Folosind experiența dobîndită în noua formă organizatorică și încadrîndu-ne în efortul general al întregului popor, pe baza condițiilor materiale de care dispunem, ne angajăm să depășim cifrele înscrise în planul pe acest an după cum urmează : — cu 10 la sută planul producției la griu, respectiv cu 300 kg la hectar ; — cu 6 la sută producția de porumb, adică cu 240 kg la hectar ; — cu 1000 kg producția medie planificată la fiecare hectar cultivat cu cartofi; — 4 la sută la struguri; — 6 la sută la soia ; — vom depăși planul cu 550 purcei ; — se va livra în plus față de plan 25 tone carne taurine și 20 tone carne porc; — prin lucrări de defrișare se va spori suprafața agricolă cu 30 hectare. Ca urmare a depășirii planului de producție, veniturile întreprinderii noastre se vor majora cu 800.000 lei ; — vom extinde lucrările de mecanizare în sectorul producției vegetale și mica mecanizare în zootehnie, generalizind totodată tehnologiile moderne în cultivarea plantelor și creșterea animalelor, incit cheltuielile de producție planificate să fie reduse cu 300.000 lei, iar prin folosirea tot mai deplină a mașinilor și tractoarelor, prin continuarea eforturilor stăruitoare pe linia organizării științifice a producției și a muncii, vom realiza beneficii peste plan în sumă de 400.000 lei. Acestea simt obiectivele pentru a căror realizare va milita colectivul nostru și pe care le vom închina celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei noastre, succese cu care vom întîmpina cel de-al X-lea Congres al partidului. COMITETUL DE PARTID CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Combinatul de cauciuc sintetic din Municipiul Gh. Gheorghiu- Dej. In imagine instalația Alfametil stiren. «►•00-*00-*00-*'00'^-*>0-*00-»-00-*'00"*'00-*00-*00-^00 II» pAgINa a IV-A PRIMA CONFERINȚĂ DE PRESĂ A PREȘEDINTELUI NIXON ©o-*-oo-*-c©-«>oc-#-oo**'OCi-«»-oo-*-oo«**oc-#-oo-*-co-*-oo^ Direct la mașina de scris Din nou despre antene Tovarășul Gheorghe Bujor, directorul coordonator al ICRM ne comunică faptul că pentru a se veni în întimpinarea solicitărilor cetățenilor au fost aduse cantități însemnate de antene, necesare pentru recepționarea emisiunilor de pe canalul 12. Antenele sunt produse de I.I.S. „Electro—Mureș" din Tg. Mureș și au o execuție ireproșabilă. Costul unei astfel de antene — 160 de tei. Edilitară Cabinele de așteptare din stațiile de autobuz ale municipiului Bacău au un aspect deplorabil. Geamurile — de tind le șlim — tot murdare, tot neîngrijite. Chiar și cabina stației de autobuz din Piața dr. Aroneanu, parcă e o casă părăsită. Și oare n-ar putea să existe și cite o bancă în aceste cabine ? Nu rău, chiar nu se găsește nici un gospodar in orașul ăsta ?! întreprinderea comunală Bacău ar putea interveni în acest sens. Parcă de datoria ei ar fi: Nu ? R. C. 4 COMUNICAT cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1968 în anul 1968 — cel de-al treilea an al cincinalului — oamenii muncii, înfăptuind cu entuziasm programul stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român și hotărîrile Conferinței Naționale, au obținut noi și importante realizări pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste în patria noastră. în toate domeniile vieții economice și sociale au fost înregistrate realizări de seamă. Sarcinile planului cincinal pentru perioada 1966—1968 s-au Înfăptuit cu succes. Au continuat în ritm susținut industrializarea socialistă, modernizarea agriculturii, precum și dezvoltarea științei, culturii și artei. A sporit venitul național și pe această bază statul a investit însemnate fonduri pentru dezvoltarea economiei, construcția de locuințe și satisfacerea nevoilor populației. A crescut bunăstarea oamenilor muncii, ceea ce s-a oglindit în creșterea veniturilor bănești, a desfacerilor de mărfuri și a consumurilor populației, în numărul de case noi date în folosință, în dezvoltarea rețelei comerciale și de servicii, în perfecționarea învățămîntului și lărgirea asistenței sanitare".. Tabloul dezvoltării de ansamblu al economiei naționale în anul 1968, este caracterizat de următoarele date : Au fost date în exploatare peste 560 noi capacități de producție și obiective importante, precum și alte investiții care sporesc potențialul productiv în toate ramurile economiei, lărgesc baza materială a activităților social-culturale și de servicii pentru populație. In anul 1968 a continuat acțiunea de organizare rațională a producției și a muncii, care a creat condiții pentru folosirea mai buna a mijloacelor materiale și a forței de muncă, ridicarea nivelului tehnic al producției și creșterea eficientei economice. I. Industrie Planul producției globale — inclusiv suplimentările de plan din cursul anului — a fost îndeplinit în proporție de 100,4 la sută, obținîndu-se astfel un plus de producție de peste un miliard lei. La principalele ministere, organizații economice centrale și unitățile industriale ale consiliilor populare, planul producției globale industriale a fost îndeplinit astfel : Procente Unitățile cooperației meșteșugărești au îndeplinit planul producției marfă și al prestărilor de servicii în proporție de 104,0 la sută. Planul producției marfă și prestărilor de servicii al unităților cooperației de consum s-a realizat în proporție de 104,6 la sută. Producția globală industrială obținută în anul 1968 depășește pe cea realizată în întreaga perioadă a primului cincinal (1951—1955). Față de anul 1967 producția globală Industrială a crescut in anul 1968 cu 11,6 la sută, ceea ce corespunde unui spor de producție în valoare de 24,9 miiliarde lei. In primii trei ani ai cincinalului, producția globală industrială a crescut cu 41,8 la sută, într-un ritm mediu anual de 12,3 la sută, față de 10,7 la sută prevăzut prin planul cincinal pentru această perioadă, în același interval de timp producția mijloacelor de producție a crescut în medie anual cu 18,5 la sută, depășind astfel prevederile de 11,0 la sută j producția bunurilor de consum a înregistrat un ritm mediu anual de creștere de 10,3 la sută, față de 10,1 la sută cît s-a stabilit in planul cincinal. Pe ramuri ale industriei, producția globala în anul 1968 — comparativ cu anii 1965 și 1967 — a crescut astfel : Cele mai înalte ritmuri au fost realizate de ramurile industriale care asigură valorificarea superioară a materiilor prime și exercită o funcție esențială în ridicarea nivelului tehnic al economiei — energia electrică și termică, metalurgia, construcția de mașini și chimia —, ale căror sarcini stabilite prin planul cincinal pentru perioada 1966—1968 au fost îndeplinite și depășite, a înregistrat un ritm înalt de (Continuare în pag. a III-a) nji față de : 1965 1967 Produsul social 130,2 107,5 Venitul național 126,2 107,0 Producția globală industrială 141,8 111,6 Producția globală agricolă 112,2 96,4 Volumul investițiilor din fondurile centralizate ale statului 144,4 111,1 Producția de construcții-montaj 153,9 113,2 Volumul comerțului exterior 139,8 103,5 Numărul salariaților 111,0 102,1 Productivitatea muncii în industrie 126,6 106,8 Vînzările de mărfuri cu amănuntul prin comerțul socialist 128,8 108,8 Veniturile bănești ale populației 131,1 108,0 — veniturile bănești ale familiilor de salariați 133,3 108,0 — veniturile bănești ale familiilor de țărani 125,2 107,9 Cheltuielile pentru acțiuni socialculturale de la bugetul de stat 137,3 111,0 Anul 1968 In Ministerul Energiei Electrice 100,0 Ministerul Minelor 101,5 Ministerul Petrolului 101,4 Ministerul Industriei Metalurgice 101,2 Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini 100,7 Ministerul Industriei Chimice 101,1 Ministerul Industriei Construcțiilor 101,0 Ministerul Economiei Forestiere 100,0 Ministerul Industriei Ușoare 101,4 Ministerul Industriei Alimentare 101,1 Ministerul Transporturilor Auto, Navale și Aeriene (unități industriale) 100,8 Ministerul Căilor Ferate (unități Industriale) 102,0 Consiliile populare (unități industriale) 101,2 Anul 1968 în 1965 ä? față de 1, 1967 Energia electrică și termică 171,8 114,2 Combustibil 118,1 106,4 Metalurgia feroasă (inclusiv extracția minereurilor feroase) 146,6 115,7 Metalurgia neferoasă (inclusiv extracția minereurilor neferoase) 153,7 112,3 Construcții de mașini și prelucrarea metalelor 156,1 • 116,7 Chimie, celuloză și hîrtie 174,5 • 116,9 Materiale de construcții 141,8 • 118,3 Exploatarea și prelucrarea lemnului 119,5 106,6 Industria ușoară 139,7 108,7 industria alimentară 125,7 105,2 Un nou tip de tractor în dotarea C.A.P. De puțină vreme, In dotarea cooperativelor agricole din județ a intrat un nou tip de tractor, tractorul monoat Bolgár 112, destinat lucrărilor pe terenuri în pantă, în legumicultura, pomicultură și zootehnie. Primele 10 asemenea tractoare au fost repartizate cooperativelor agricole: Mărgineni, Găiceana, Buda, Sascut sat, Frumușelu, Ursa, Cociu, Horgești, Căbești și Municipiul serele de la Gheorghe Gheorghiu-Dej. Avînd în vedere că modul de exploatare a acestui tractor prezintă unele particularități față de tipurile existente în exploatare, secția de mecanizare din cadrul UJCAP a organizat la C.A.P. Mărgineni un instructaj al mecanicilor șefi și tractoriștilor din cooperativele care au primit sau vor primi în următoarele luni alte asemenea, „mini tractoare". Acestea cântăresc doar 810 kg, au două roți, sînt conduse prin manete chiar și pe poteci, urcînd pe pante de pînă la 24 grade cu mașinile agricole și 35 grade cu remorca. Poate executa următoarele lucrări: arat, cosit, Întors și adunat fîn, stropit în vii și plantat cartofi, livezi, acționat diverse mașini cu ajutorul celor două șaibe de curea. invățămîntul de partid. In strînsă legătură cu specificul problemelor de producție Studiul problemelor economice în învățămintul de partid este chemat să dea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor cunoștințe teoretice și practice la nivelul cerințelor sporite ale producției, să-i ajute să aprofundeze politica economică a partidului. Conștient de acest lucru, comitetul de partid de la Fabrica de postav din Buhuși pune un accent deosebit pe această problemă, acordînd atenția cuvenită pregătirii propagandiștilor, organizării și desfășurării învățămîntului în bune condițiuni, pentru ridicarea rolului său mobilizator în îndeplinirea sarcinilor de producție. Aceasta a reieșit și cu prilejul unor dezbateri pe probleme, care au avut loc în cercuri la ultimele activități. Cercul pentru studierea problemelor economice ale întreprinderilor industriale de la Serviciul mecanic șef, de pildă (propagandist inginerul Nicolae Todirică), cuprinde cursanți din rîndul muncitorilor fruntași, maiștrilor, șefilor de formații. La deschiderea anului de învățămînt, propagandistul își manifestase hotărîrea de a urmări, în primul rînd, eficiența temelor dezbătute, legarea conținutului dezbaterilor de specificul concret al muncii cursanților, de activitatea atelierelor din cadrul serviciului. Cum se materializează acest deziderat ? La dezbaterea ce a avut loc pe tema „productivitatea muncii căile de creștere a ei", au fost subșiliniate sarcinile concrete ale atelierelor în această privință, rezervele ce se mai fac simțite în întreprindere, în deosebi în folosirea capacităților de producție. Un exemplu concludent s-a referit la mărirea randamentului mașinilor și îndeosebi, a strungurilor, construirea și folosirea de modele de aluminiu pentru turnarea roților dințate de antrenarea războaielor card, care măresc productivitatea muncii aproape dublu, asigurînd totodată și o calitate corespunzătoare a pieselor a căror durată de funcționare crește. Un accent deosebit s-a pus pe necesitatea reducerii consumului specific de materiale prin reproiectarea anumitor repere care erau prevăzute cu adaos mare de prelucrare, aceasta atrăgînd după sine și reducerea timpilor de prelucrare. De menționat că, propagandistul nu s-a mulțumit doar cu enumerarea acestor probleme, ci a arătat concret și soluțiile de rezolvare. Printre altele, el a insistat asupra unor neajunsuri legate de aprovizionarea operativă a anumitor locuri de muncă, din care cauză se mai produc goluri în producție, în pregătirea documentațiilor și tehnologiilor de execuție a unor lucrări la care concură mai multe ateliere. Aceasta influențează negativ folosirea rațională a timpului de muncă. O discuție cu tovarășul Nicolae Todirică asupra eficienței dezbaterilor (anul trecut propagandist, la aceeași formă de învățămînt), a reliefat faptul că, marea majoritate a cursanților și în deosebi strungarul Constantin Adam, lăcătușul Munteanu Axinte, precum și Ioana Manda de la tîmplărie, Ștefan Mălinici de la turnătorie, Ion Borceanu, maistru strungar, Ion Vieru, maistru mecanic, sunt fruntași la locurile lor de muncă, permanent căutători și promotori ai noului. Unii din ei sunt și inovatori, oameni cu multă inițiativă. La Secția tesătorie sud sunt 3 cercuri de studiere a problemelor economice ale întreprinderilor industriale, între care și cel condus de economistul Gh. Bîrlădeanu. Cursanții — muncitori, ajutori de maiștri cu o înaltă calificare, participă cu interes la activitățile ce au loc. Și aceasta pentru că propagandistul reușește să se mențină veșnic viu acest interes prin noutățile cu care intervine în expunerile ce le face, prin sublinierea aspectelor practice ce decurg din problemele teoretice legate de procesul de producție, de sarcinile ce le au de îndeplinit cursanții din cutare sau cutare loc de muncă. La tema „Organizarea științifică a producției și a muncii" de exemplu, subliniindu-se necesitatea caracterului permanent al acestei acțiuni, s-a pus un accent deosebit pe măsurile luate în cadrul întreprinderii și mai ales în secția respectivă, făcîndu-se referiri la mărirea zonei de deservire a războaielor și mașinilor de canotat automate, la folosirea judicoasă a forței de muncă, precum și la alte aspecte, în aplicarea lor și-au adus o contribuție deosebită muncitorii fruntași Geta Ilisei, Maria Bocu, Constantin Vlad, Constantin Bercovschi și multi alții care sînt cursanți fruntași. Aceasta a făcut ca secția să mențină titlul de secție fruntașă pe fabrică 5 ani consecutiv. Concretizînd rezervele existente pentru ca anul acesta, an hotărîtor în îndeplinirea obiectivelor cincinalului, sarcinile de plan să se îndeplinească încă din primele zile ritmic și integral, propagandistul a subliniat necesitatea programării operative a producției, cu precizarea sarcinilor de plan pe fiecare atelier, a ridicării nivelului calitativ al produselor, cit și a încadrării în normele interne de consum specific, amintind care este rolul comuniștilor în primul rînd, a cursanților din cerc, la menținerea mereu vie a întrecerii organizate. Am prezentat aspecte privind preocuparea propagandiștilor și a cursanților din două cercuri ale uneia și aceeași formă de învățămînt — economie industrială. Sînt aspecte care scot în evidență interesul existent pentru urmărirea gradului de eficiență în învățămîntul de partid. Evident, de aici nu se poate trage concluzia că toate formele învățămîntului de partid de la Fabrica de postav Buhuși se desfășoară la nivelul impus de cerințele actuale. Aceste forme, însă, trebuie să fie un instrument principal de înarmare a cursanților cu cele mai importante aspecte ale politicii interne și externe ale partidului și statului nostru. Fructificînd ceea ce e bun însă, generalized experiența pozitivă acumulată la forma de învătămînt ,,Studiul problemelor economice ale întreprinderilor", industriale în deosebi, comitetul de partid al Fabricii de postav din Buhuși și-a propus să ridice eficiența tuturor cercuirilor și formelor de învătămînt la nivelul cerințelor. J M. CHIRIA ®