Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)
1970-05-30 / nr. 5382
1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN T] ANUL XXV — Nr. 5.382 (6.861) SÎMBATA 30 MAI 1970 4 pagini — 30 bani Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici-colo, cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — tre sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sintem în fața sediului fermei nr. 4 a Întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea, în întîrmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejorii, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă proiectată — 50.000 tone capacitatea celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospoduri mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptâindu-se spre Fabrica de confecții. ..Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Continuare în pag. a IV-a) Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Mime, în ziarul nostru : Pagină Minm 9?El Din cuprins : a — Fanioanele țărilor participante (în exclusivitate), — Arbitrii, antrenorii, echipele, — Efectele altitudinii, — Programul complet al transmisiilor Radioteleviziunii, — Ultimele știri din Mexic. Un obiectiv de primă urgență: înlăturarea grabnică a urmărilor provocate de calamități Calamitățile din această perioadă au provocat pagube însemnate și în județul nostru. Au fost inundate importante suprafețe de teren agricol, au fost distruse sau avariate rețele de comunicații (în special drumuri și poduri), precum și peste 1000 locuințe, ca urmare a alunecărilor de teren. Starea actuală a drumurilor și podurilor, a digurilor de apărare, precum și pericolul pe care îl prezintă în continuare cursurile de apă care și-au format noi albii, impun, din partea consiliilor populare, măsuri energice pentru mobilizarea tuturor resurselor locale (umane și materiale) pentru refacerea în cel mai scurt timp a obiectivelor afectate de calamități. Astfel, comitetele executive ale consiliilor populare comunale Filipești, Săucești, Căiuți, Agăș, Oituz, Asău, Bogdănești etc. care au lucrări de apărare împotriva inundațiilor, trebuie să treacă de urgență la refacerea și consolidarea acestora prin: completarea terasamentelor, înierbarea taluzelor sau consolidarea lor cu piatră; supraînălțarea digurilor, refacerea pintenilor de dirijare și completarea lor cu piatră. Pentru îmbunătățirea stării de viabilitate a drumurilor și podurilor ca și pentru restabilirea urgentă a circulației, este necesar să fie mobilizate toate forțele pentru curățirea șanțurilor, a podețelor, îndepărtarea pămîntului de pe platforma drumurilor. Podurile și podețele avariate sau distruse trebuie reparate și consolidate prin folosirea materialelor din resursele locale și cu sprijinul tehnic al personalului sectoarelor de drumuri, folosindu-se, de asemenea, contribuția voluntară la muncă a cetățenilor. Pentru procurarea unor materiale se recomandă și utilizarea fondurilor din cota de 0,45 la sută (impozit pe clădiri). Întreprinderile de transport trebuie să pună la dispoziție, cu prioritate, mijloc- Ing. Ștefan CROITORU, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău cele solicitate pentru transportul materialelor, iar DSAPG să urgenteze întocmirea documentațiilor privind executarea acestor lucrări, în vederea evitării accidentelor de circulație în zonele cu prăbușiri și surpări în platforma drumurilor se impun măsuri urgente pentru actualizarea mijloacelor de semnalizare rutieră. Datorită debitelor mari de apă, unele rîuri, pîraie ca și unii torenți au produs erodări de maluri, schimbări de albii etc. este necesară luarea unor măsuri de prevenire și stabilizare, cum ar fi: consolidări de maluri, executarea unor lucrări simple cu gărdulețe (pinteni din piatră și lemn etc); despotmolirea vechilor albii ale rîurilor, canalelor și șanțurilor (de aluviuni, bolovani, trunchiuri de copaci); închiderea unor brațe ale apelor prin executarea de garduri de nuiele sau pămînt de-a latul albiei, pentru a se crea posibilitatea orientării apei pe un singur braț. In urma viiturilor mari de apă s-a creat necesitatea executării unor lucrări cu volum mai însemnat. De aceea, comitetele executive ale consiliilor populare, trebuie să solicite acolo unde este cazul sprijin de la Oficiul Fond Funciar Gospodărirea Apelor, care va realișiza documentația tehnică, asigurând și asistența de specialitate. O altă sarcină de primă urgență, este rezolvarea de către conducerile CAP și comitetele executive ale consiliilor populare, a problemei loturilor pentru construirea de locuințe necesare cetățenilor ale căror gospodării au fost distruse de calamități. Trebuie vegheat ca noile locuințe să fie judicios amplasate, evitîndu-se terenurile inundabile sau alunecătoare și promovîndu-se o folosire intensivă a ariei constructive. Toate aceste măsuri, ca și altele ce se vor întreprinde pe plan local, trebuie să asigure înlăturarea, în cel mai scurt timp, a urmărilor provocate de calamitățile naturale. Cu siguranță că cetățenii județului nostru vor răspunde in același spirit de dăruire patriotică, ca și pînă acum, la chemarea organelor locale de partid și de stat. Pagina a III-a COLOCVIU CETĂȚENESC Barometru al utilizării judicioase a potențialului tehnic și uman-PRODUCTIVITATEA Creșterea productivității muncii impune ca in fiecare întreprindere și ramură industrială să se ia măsuri pentru introducerea tehnicii și tehnologiei avansate de producție, pregătirea și perfectionarea calificării forței de muncă, fundamentarea științifică a normelor de lucru, întărirea disciplinei în fiecare secție și loc de muncă. Realizarea riguroasă a acestor imperative trebuie să constituie fundamentul activității economice din oricare întreprindere, postamentul desfășurării muncii productive, creatoare de importante valori materiale. Analizînd modul cum a evoluat, în cursul perioadei ce a trecut din acest an, indicatorul productivității muncii la cîteva întreprinderi din județ, concluziile la care ajungem sunt diferite. In ÎNTREPRINDEREA DE MECANIZARE ȘI TRANSPORTURI FORESTIERE, sectorul COMANEȘTI, la sfîrșitul primelor patru luni ale anului s-au înregistrat rezultate frumoase. în această perioadă planul a fost îndeplinit la toți indicatorii. Putem să exemplificăm cele spuse cu cîteva date: coeficientul de utilizare a parcului auto a fost realizat In proporție de 103 la sută, cel de utilizare a capacității în proporție de 102,4 la sută, parcursul mediu zilnic — 100,1 la sută, valoarea prestațiilor încasari prezintă o creștere de 12,7 la sută. Aceasta ar fi situația la patru luni. Analizînd însă modul cum este respectată ritmicitatea și cum este îndeplinit planul în fiecare lună, ajungem la alte concluzii, deloc mulțumitoare. De pildă, în luna aprilie, planul fizic și productivitatea muncii nu au fost realizate. Este adevărat că s-a cunoscut prea tîrziu sarcina de plan la productivitatea muncii pentru luna aprilie, însă aceasta nu este o scuză. I.M.T.F. Piatra Neamț, care coordonează direct activitatea sectorului de la Comănești, a revenit asupra sarcinilor stabilite pentru trimestrul II de-abia la 27 aprilie, cînd a considerat că este necesar să facă o modificare a indicelui de productivitate a muncii; în planul inițial, productivitatea muncii reprezenta 1.830 t. km/t. capacitate. Realizările efective ale lunii aprilie depășesc vechea sarcină de plan, însă nu și pe cea nouă, care ajunge la 1.900 t. km/t. capacitate. încadrarea în noile prevederi este posibilă, așa după cum ne spune șeful sectorului, Constantin Baneș, numai prin desfășurarea activității în două schimburi. De fapt, acest lucru l-a avut în vedere și I.M.T.F. Piatra Neamț, dar nu a ținut seama că nu sunt încă create posibilități de a se lucra în schimbul al II-lea. Nu este asigurat iluminatul la punctele de încărcare și înșiși beneficiarii deserviți (U.E.I.L. Comănești și Agăș) nu lucrează în două schimburi. Este explicabil de ce conducerea tehnico-administrativă a I.M.T.F., sectorul Comănești, nu știe cu cine anume trebuie să colaboreze și ce anume trebuie să transporte în cel de-al doilea schimb. Poate va reuși totuși să rezolve enigma cei care au dat noua sarcină de plan. Starea de lucruri existentă demonstrează cît de firave, cît de puțin mobilizatoare sînt aici unele prevederi de plan. Nu putem trece însă cu vederea nici peste lipsurile sectorului de la Comănești. Colectivul de aici nu fructifică pe deplin multiplele rezerve de creștere productivității muncii, nu dă mai multă viață acțiunii de depistare a Geta CHIRIȚA (Continuare în pag. a II-a) Cooperatori și mecanizatori : MAREA CULTURILOR! Vremea e în continuare favorabilă lucrului în cîmp și firesc este ca fiecare clipă să fie prețuită cum se cuvine, adică folosită intens pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole de sezon. Cea mai presantă dintre ele, desigur, este însămînțatul porumbului — lucrare ce a mai rămas de efectuat pe 7.580 ha. Trebuie spus însă ca în ultimele două zile nu s-au folosit toate condițiile materiale existente în unitățile noastre agricole. Cel puțin aceasta e concluzia ce se desprinde din compararea datelor furnizate de Direcția agricolă, date din care rezultă că în două zile s-au însămînțat doar 2.279 ha, ceea ce, la nivelul forțelor existente în județ, este, s-o recunoaștem, puțin, în ultimă instanță se poate recurge și la pasul cu sapa, suprafețele respective (acolo unde e posibil) să fie marcate pentru a se realiza rînduri drepte și astfel la întreținere să poată fi lucrate mecanizat Deci, pentru terminarea însămînțării porumbului — azi, miine — se cer folosite, întreaga zi lumină, toate tractoarele (acolo unde terenul permite), toate atelajele, iar pe suprafețele unde terenul e încă moale, să se pună porumbul cu sapa. De asemenea, mijloacele mecanice neangajate la semănatul porumbului, fiecare braț de muncă — trebuie folosite cu maximum de eficiență — la executarea lucrărilor fie întreținerii culturilor răsărite. Nu trebuie lăsat buruienilor nici un răgaz de creștere, deoarece acestea dijmuiesc foarte serios recolta, consumă o bună parte din îngrășămintele administrate solului. ȚĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI, FOLOSIȚI DIN PLIN MIJLOACELE CE VA STAU LA DISPOZIȚIE, TIMPUL PRIELNIC , NU PRECUPEȚIȚI NICI UN EFORT PENTRU LICHIDAREA RĂMÎNERII IN URMĂ LA ÎNSĂMÎNȚAT ȘI ÎNTREȚINEREA CULTURILOR J COPIII JARA vor sa se cunoască Un scurt popas la Liceul nr. 3 din Bacău. Camera pionierului s-a transformat, ad-hoc, într-un depozit de cofele aduse de elevii claselor V—VIII. Calcul fugar pentru cîteva clase : clasa a VlI-a C a donat îmbrăcăminte și rechizite in valoare de 1.200 lei ; clasele VIII C, VIII B . și Vili B, în valoare de circa 800 lei; celelalte clase, în valoare de 400 lei... O profesoară ne citează cîteva nume... Sînt elevi care au donat personal obiecte în valoare de peste 200 lei. Dar două lucruri emoționează cel mai mult. în primul rînd, gestul unei clase. O clasă a VIII-a sare trăiește acum ultimele bucurii ale pionieriei. O clasă care a trimis pionierilor din localitățile sinistrate bluze și băști pionierești. O singură mențiune: Pionierii clasei a VIII-a , Liceul nr. 3 Bacău, către pionierii clasei a VII-a C, Liceul Dej. Am luat in mină unul din aceste colete : bluza și bascul frumos aranjate, erau înconjurate de cravata roșie, prinsă în inel. Și așa arătau toate celelalte colete, frumos stivuite în pungile de nylon. Dintr-unul a căzut un bilețel: „Buna mea colegă, îmi este inima numai durere la gundul suferințelor prin care ai trecut. Primește din partea mea cea mai profundă compasiune și iartă-mă dacă în aceste clipe grele imi permit să-ți reamintesc un sfat pe care tu îl cunoști atît de bine: Fruntea sus, curaj și bărbăție ! Aș vrea să-mi scrii și să-mi comunici dacă mai ai nevoie de ceva pentru tine și pentru ai tăi“. Urmează semnătura și adresa. Și toate aceste colete au semnături și adrese, in aceste clipe grele, copiii țării vor să se cunoască și să se ajute. Apele se vor retrage în matcă, pierderile vor fi recuperate și va rămine în timp amintirea frumoasă și înălțătoare a solidarității. Oulu I •p lantatorii de comori Odată cu navele care în decursul secolelor s-au scufundat în dreptul coastelor Marii Britanii, marea a înghițit și bogății fabuloase. Pentru a le recupera, căutătorii de comori englezi au desfășurat anul trecut o febrilă activitate, ca niciodată pînă atunci. Numeroși scafandri amatori au căutat mult-doritele bare de aur, monede de argint, pietre prețioase, tunuri de bronz, care — acoperite de mușchi — zac în adîncuri, unde au fost trimise de furtuni, însă numai profesioniștii, echipe de specialiști cu experiență, au șansa de a găsi ceva. Numai ei pot îndrăzni să se scufunde în apele înșelătoare unde se presupune că ar exista comori. Stînci primejdioase mărginesc cimitirul „armadei" spaniole, a corăbiilor neguțătorilor englezi și a numeroaselor vase scufundate în timpuri mai recente. Dar nu numai marea reprezintă obstacole serioase în calea căutătorilor de comori. Legile Angliei împiedică, la rîndul lor, pe aceștia să devină bogat! (Continuare tu pag. a ÎI-a) «StXWb