Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)
1970-10-20 / nr. 5503
I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.503 (6.682) MARȚI 20 OCTOMBRIE 1970 4 pagini ■— 30 bani Cuvintarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cit și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile , activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei epăci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în* Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre* toate statele lungii. Desigur, organizația noastră a încăt un rol de seamă în viața internațională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cât și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. , La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. în ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condițiile internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să pre(Continuare în pagina a IV-a) CUM SE ÎMPACĂ COOPERATORI! DIN BLĂGEȘTI IN POSTURA DE CODAȘI ? în toamna aceasta cooperatorii din comuna Blăgești au fost, pînă în prezent, mereu codași la efectuarea lucrărilor agricole de sezon. Afirmația este întărită de două cifre : pînă luni dimineața aici se însămînțase 160 ha de grîu din cele 300 ha planificate, iar porumbul fusese strîns de pe 110 ha din suprafața totală de 625 ha. Cauza acestei serioase rămîneri în urmă constă în slaba preocupare a consiliului de conducere pentru antrenarea cooperatorilor , la culesul porumbului și in neajunsurile existente în organizarea muncii la arat, pregătirea terenului și însămânțat. De cîteva zile încorporarea sub brazdă a seminței de grîu se face anevoios, recoltatul cu încetineală a determinat ca suprafețele destinate culturii griului să nu fie eliberate operativ, iar mecanizatorii au umblat zile în șir cu tractoarele pentru găsirea unui petec de teren pe care să-l are. Este semnificativă declarația făcută de cîțiva mecanizatori printre care Aurel Lupu și Ion Stanciu. — Ca niciodată, în această toamnă am dus lipsă de teren pentru lucru. Abia acum s-a terminat eliberarea unei suprafețe de 25 ha de floarea-soarelui pe care trebuie însămânțat griul. Nici tractoarelor nu le putem asigura randamentul necesar, iar cîștigurile noastre sunt afectate pentru că umblăm cu utilajul in gol. Președintele cooperativei, Pricopie Boz, a încercat să motiveze în fel și chip rămînerea în urmă la recoltat și semănat, numai că justificările aveau fisuri. De fapt, duminică, a fost o zi bună de lucru, dar nu s-a însămînțat niciun metru pătrat de teren. Cîțiva tractoriști au plecat în cîmp, la arat, pe la ora 8 și s-au reîntors după trei ore. Vreo 4 mecanizatori fuseseră învoiți, probabil pentru a participa la nunțile din sat. Tractoristul Gheorghe Andrieș a avat duminică nici mai mult nici mai puțin de un hectar pe tarlaua „Punga“. Randamentul scăzut realizat duminică de mecanizatori se explică prin lipsa din, unitate a șefului de secție, ca și a inginerului șef Mihai Ciupercă. Cum s-o fi îndurat specialistul de la Blăgești să lipsească într-o zi de vîrf din campania agricolă, cînd unitatea e codată la lucrările de sezon ? Acum pe cîmp se găsesc 40 vagoane de sfeclă de zahăr. Duminică, cînd s-ar fi cuvenit organizată bine acțiunea de transport, la baza de recepție se duseseră (pînă la prînz) doar 25 tone sfeclă. In ritmul acesta, nu vedem cînd produsul va ajunge la destinație! Semnalînd aceste cîteva aspecte negative, care explică în bună măsură situația de la C.A.P. Blăgești, întrebăm organele agricole județene ce măsuri intenționează să întreprindă pentru ca lucrările agricole de sezon să intre în cadența normală,la sus amintita unitate? - Tudor STANCIU Duminică, pe ogoare, numai mecanizatorii și elevii ? Duminică a fost o zi frumoasă, ideală pentru lucrătorii ogoarelor care în aceste zile au atîtea de făcut. Ne propusesem să realizăm, pentru numărul de azi al ziarului nostru, niște însemnări calde despre cele mai semnificative fapte de întrecere. Și iată-ne la drum. La intrarea în comuna Traian șoferul îmi atrage atenția asupra unei coloane de oameni ce veneau din față. Credeam că se îndreaptă spre vreo parcelă de porumb. Apropiindu-ne vedeam însă în loc de seceri, aceștia purtau în mîini sticle de vin. Era un alai de nuntă. Același lucru aveam să-l mai constatăm și la Secuieni, la Mărăști, la Lipova, iar la Plopana un fel de tîrg duminical la care mai mult se pierdea timpul decit se tîrguia. în nici una din cooperativele menționate, inclusiv la C.A.P. Odobești, cooperatorii nu au fost mobilizați pe cîmp, la lucru. Singurii care au lucrat peste tot au fost mecanizatorii și specialiștii. Pe aceștia i-am găsit în cîmp, la semănători, la arat. Inginerul șef al C.A.P. LIPOVA, Vasile Bostan, ne-a mărturisit cu regret că are doar doi cooperatori la lucru, pe semănătoare, în rest nimic, în schimb ne-a spus că vreo 60 de elevi din Satul Nou, vreo 15 de la Valea Hogii, și circa 30 din satul de centru, Lipova, depășuisează porumb. Ar fi fost bine dacă măcar cele 51 de atelaje ar fi lucrat la transportul cocenilor din cîmp! Cînd am ajuns la C.A.P. PLOPANA, inginerul șef, Dumitru Băncilă era gata să plece în cîmp la semănat, întrebat de aportul cooperatorilor pe ziua respectivă a ridicat din umeri... La C.A.P. Odobești, inginerul șef Gheorghe Cojocaru și președintele unității, Enache Popa, erau gata de plecare în cîmp. Și aici răspunsul vine limpede că în timp ce toți cei 18 mecanizatori sînt în cîmp, la lucru, cooperatorii nu au fost chemați. Și câmpul e plin de coceni. Măcar cei 21 de conductori de atelaje și alți 21 de cooperatori care să-i ajute la încărcat și tot ar fi fost ceva. Numai că nu s-a insistat. Am oprit și la Baza de recepție a sfeclei din Traian. Șeful de sector Alexandru Geangu ne-a lămurit îndată că veniseră doar 10 mașini cu sfeclă (4 de la C.A.P. Negri și clte două de la cooperativele din Secuieni, Traian și Prăjești), plus 4 căruțe de la C.A.P. Traian. Deci, așa, de ochii lumii. Spre convingere nu putem exemplifica cu faptul că la C.A.P. FARAOANI numai brigada lui Mihai Jitaru a recoltat și încărcat patru autocamioane de porumb. Participarea cea mai bună au avut-o echipele conduse de Elisabeta Coșa, Roza Jurca și Anița Jurca. După cum se vede, constatările noastre indică insuficienta preocupare a consiliilor de conducere, a brigadierilor, a comitetelor de partid pe C.A.P., față de mobilizarea cooperatorilor în a folosi din plin fiecare zi bună de lucru în cîmp. Atît comitetele de partid pe G.A.P. cît și cele comunale, trebuie să considere drept sarcină primordială încheierea grabnică a recoltatului și însămînțatului. Meteorologii anunță, în continuare, temperaturi scăzute, se pot declanșa de la o zi la alta ploile de toamnă. Este cazul să se dea mai multă atenție efectuării fără întîrziere a lucrărilor la zi în agricultură. Printr-o muncă politică activă, desfășurată cu maximă responsabilitate, prin participarea zi de zi la lucrări a tuturor comuniștilor din comună, succesul campaniei va fi asigurat! —* Vizita președintelui Consiliului de stat, NICOLAE CEAUȘESCU în California După ce a vizitat orașul californian San Francisco, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit sîmbătă noaptea la New York. A treia zi a prezenței președintelui Nicolae Ceaușescu în California a fost rezervată vizitării orașului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru economic, politic și cultural al țării, înaltului oaspete român,soției sale, persoanelor care îl însoțesc, le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitectonic, economic și etnografic, integrate armonios într-un complex urbanistic unic în felul său, conferind marelui oraș de la Pacific personalitate și distincție. Reprezentanții municipalității au ținut să prezinte președintelui României cîteva monumente semnificative pentru istoria acestor locuri, pentru străduința generațiilor care prin munca lor au construit — într-o perioada istorică scurtă — acest mare oraș cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele și fabricile sale, prin edificiile economice și culturale care-1 caracterizează, prin portul său — al treilea din lume — prin densa rețea de drumuri și poduri moderne, prin structura și organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monumentul închinat lui Columb. Un turn înalt și suplu, o statuie înfățișînd un bărbat cu o figură senină și energică, sunt plasate pe o culme care domină orașul, golful și un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc întins pe cîțiva kilometri pătrați, el însuși un monument natural unic în felul său. Intr-o mică poiană, încadrată de asemenea arbori giganți a fost fixată în urmă cu 25 de ani o placă imemorială consacrată lui F. D. Roosevelt, menită să omagieze contribuția sa la fundația Organizației Națiunilor Unite. Președintele Ceaușescu s-a oprit cîteva clipe în fața acestei plăci memoriale. De-a lungul aleilor, cetățenii aflați în parc l-au salutat cu gesturi prietenoase. După popasul la „Muir Woods National Monument", coloana de mașini și-a continuat drumul îndreptîndu-se spre colina Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren întins care în anul 1945 cînd aci la San Francisco s-a semnat Carta Națiunilor Unite, fusese destinat să găzduiască edificiul sediului O.N.U. transferat ulterior la New York. Itinerariul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur" (Golden Gate), uriașa arcadă construită în deceniul al patrulea peste o strîmtoare a Golfului San Francisco, precum și vizitarea pe mare la bordul unei șalupe a unei părți a portului. La amiază președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, și persoanele oficiale care îl însoțesc și-au luat rămas bun de la gazdele californiene pe aeroportul internațional San Francisco. Primarul orașului, J, Alioto, și colaboratorii săi și-au exprimat satisfacția de al fi avut în mijlocul lor, timp de două zile, pe președintele României. Avionul special pus la dispoziție de Casa Albă s-a îndreptat spre New York, unde șeful statului român a sosit în cursul nopții de sîmbătă. Duminică, în cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, soția sa și persoanele care-l însoțesc au răspuns invitației de a face o scurtă plimbare cu yachtul în jurul Insulei Manhattan — nucleul întregii vieți economice și sociale a marii metropole americane. Oaspeții au urcat la bordul navei de croazieră „The Highlander“, care a arborat pe catargul principal tricolorul românesc. Oficiul de gazdă a fost îndeplinit de Nelcolm Forbes — proprietarul yachtului — cunoscut industriaș și editor al unor publicații de informație și comentariu economic. Yachtul a parcurs un itinerariu care, început pe fluviul Hudson, în apropierea marelui pod „George Washington", a continuat spre sud-est,de-a lungul Manhattanu-lui pînă în dreptul monumentalei Statui a Libertății, pătrunzînd apoi în apele East River-ului, spre est, dincolo de podul „Qunsboro". Aceasta a oferit oaspeților posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New Yorkului, principalele sale centre și edificii, zgîrie norii din Wall-Street,giganticul Empire State Building, paralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroase docuri, antrepozite, dane portuare, podurile suspendate peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului. La bordul vasului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit explicații asupra locurilor vizitate, s-a interesat de unele probleme de ordin edilitar, economic și social ale municipiului, s-a întreținut cu persoanele oficiale americane care îl însoțesc. Corespondență de la trimișii speciali / ' In pagina a Il-a j SPORT . FOTBAL • HANDBAL VOLEI COOPERATORI si MECANIZATORI au ii Tuffl Irbit iilHis lÉiite la RECOLTAT Și ÎNSAMÎNȚAT! . 1 La ferma de stat Scurta 2.400kg semințe de sfeclă la hectar In acest an, la ferma de stat Scurta, aparținînd I.A.S. Bacău, cultura sfeclei de zahăr pentru semințe a ocupat suprafața de 42 hectare, la care se adaugă alte 55 hectare pentru producerea de butași. Dispunînd de o experiență bogată în tehnologia acestei culturi, unitatea a reușit să depășească sarcinile de plan cu 750 kg semințe pe fiecare hectar, obținînd în medie cite 2.400 kg față de 1.650 kg câ fusese planificat. Și la butașii de sfeclă după cum ne-a informat șeful fermei ing. M. Savu, se estimează însemnate depășiri de plan, în momentul de față producția nefiind încă recoltată. Și in cursul zilei de duminică s-a lucrat din plin pe ogoarele C.A.P. Buhuși. La culesul porumbului au luat parte circa 900 membri ai unității, salariați de la consiliul popular, I.G.O., P.T.T.R., sectorul sanitar și meșteșugari. A fost eliberată suprafața de 28 ha teren ocupat cu porumb, s-a transportat, cu cele 25 camioane și 50 atelaje, cantitatea de 4 vagoane porumb. O activitate susținută au desfășurat la recoltatul porumbului membrii brigăzilor de cîmp conduse de Anica Apetrei și Costea Costache. Foto: C. BURSUC Constructorii băcăuani se pregătesc pentru confruntarea cu timpul friguros ing. Mihai ARMAȘU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău Perioada care a mai rămas acest an și apoi anul 1971 pun din în fața constructorilor trustului băcăuan sarcini deosebite. In condițiile în care ne apropiem tot mai mult de perioada timpului friguros este și firesc să ne intereseze acțiunile întreprinse de conducerea Trustului de construcții Bacău, de conducerile șantierelor sale în vederea pregătirii tuturor punctelor de lucru pentru anotimpul rece și a creării fronturilor de lucru. Din experiența anilor trecuți am putut constata că atunci cînd pregătirile s-au făcut cu mult simț de răspundere, temeinic, din timp, constructorii au avut numai de câștigat, ritmul de lucru pe șantiere menținîndu-se. Așa se explică faptul că în primul trimestru al anului 1970, deci într-o perioadă în care condițiile meteorologice nu erau deloc favorabile, constructorii băcăuani au realizat 21,5 la sută din planul anual, predînd peste plan 169 de apartamente. Numai pregătirile pe care le-au făcut în anul 1969 i-au condus pe constructori la obținerea acestui meritoriu rezultat! Cunoscînd importanța acestei acțiuni pentru realizarea indicatorilor de plan, nu numai în perioada convențională de timp friguros, ci și în tot cursul anului — constructorii de la Bacău, Moinești, Tg. Gena au început încă din luna iulie o adevărată campanie de pregătire a șantierelor pentru timpul rece. Au existat, desigur, unii factori care au facilitat aceste pregătiri. Producția anului 1970 a fost mai bine pusă la punct, sarcinile de dare în funcțiune au fost stabilite judicios, s-a putut contura mai bine și cu mult timp înainte volumul de lucrări ce se va executa pe timpul iernii. Nu de mult s-a reușit să se treacă la faza a doua a proiectelor de organizare a lucrărilor care se execută in perioada 15 noiembrie 1970 — 15 martie 1971. La baza documentației respective au stat cîteva elemente: în primul rînd este vorba de sarcinile fizice și valorice prevăzute în planul de stat pe trimestrul al IV-lea al acestui an și trimestrul I al anului viitor. Apoi, două elemente de bază, primul referitor la mișcarea echipamentelor de glisare și a cofrajelor piane metalice și al doilea cel referitor la eșalonarea livrărilor de panouri mari în conformitate cu documentul încheiat cu furnizorul. In sfîrșit, organizarea a avut în vedere și capacitatea de producție a secțiilor și atelierelor proprii, în perioada timpului friguros la care ne referim se vor executa lucrări într-un volum destul de însemnat : este vorba de 1.700 apartamente și o serie de obiective industriale și social-culturale cum ar fi dezvoltarea de la Fabrica „Partizanul“ și cea de la Fabrica de postav Buhuși, un depozit al întreprinderii de transporturi auto Bacău, magazii pentru cereale la Bacău, o spălătorie chimică și altele. Dintre apartamentele amintite, 750 vor fi predate pînă la sfîrșitul acestui an, restul de lucrări constituind frontul de lucru pentru primul trimestru al anului 1971. Un lucru foarte bun, care tre(Continuare în pagina a IlI-a) Premieră pe micul ecran Bucuria a fost generală. O nouă invitație in studiourile T.V. însemna încă o dovadă de prețuire a sirguinței cu care, de ani de zile, cercul de teatru pentru copii, condus de Melania Ghica, incintă mii de spectatori prin reprezentațiile sale. Și, de fapt, pentru a cita oară micile artiste se aflau in fața camerelor de luat vederi ? La cererea noastră conducătoarea cercului recapitulează : „Prima dată am apărut cu «O intimplare din pădurea fermecată», apoi cu «Toamna și pinguinul», apoi cu «Visul Deliei» apoi cu..., apoi cu.. “. Sunt în total vreo șapte spectacole prin care băcăuanii s-au făcut cunoscuți, nude duminicale maripentru copii și școlari punându-le la dispoziție, cu generozitate, spațiul lor. Ultima apariție pe micul ecran, cea de duminica trecută, (premiera „Vis printre stele“) chema la o călătorie printre astre, pe cit de temerară, tot pe atît de păminteană, născocită cu fantezia și puterea de reprezentare a unui copil De aici gingășia, sinceritatea cuceritoare a spectacolului transmis fără efort de Luminița Gheorghiu (Irina) și Carmen Șchiopu (Doru). Amîndouă interpretele păreau că se joacă intr-adevăr ignorind tracul (asta-i doar o poveste bună pentru oamenii mari!). Se țineau companie, cu incontestabil talent și o bună pregătire Carmen Chirieș, Misiatela Gavril, Pușa Potoroacă, Liliana Petră, Marțiana Florian (steluțele), Camelia Rotari, Carmen Tomozei (norii), Iulia Apostol (Luceafăr și Fulger împărat), Carmen Tiron (Luna), in fața micului ecran, urmărindu-se jocul, dlipă ne-am simțit cooiii. Numai Melania Ghica, cea care cunoștea posibilitățile interpreților, avea să spună : — Parcă la repetiția generală a fost mai bine... Dar în drum spre casă medita asupra viitoarei premiere, schița vi gînd decorul și costumele. Pentru fiecare va găsi un rol, pentru fiecare din micii ei prieteni, căci toți fuseseră foarte buni și succesul se datora numai lor. M. M. GLOB-GLOB! Ordinatorul prieten și dușman La sfîrșitul deceniului actua folosirea ordinatorului va fi la fe de frecventă ca azi cea a telefonului. Acțiunea ordinatoarelor , conducerea economiei și finanțele devine de pe acum indispensabilă. Așteptăm de la ele rezultate 1 fel de spectaculoase în învățămînt unde fiecare student va avea posibilitatea să-și controleze individual cunoștințele; în proiectare unde pe baza datelor brute furnizate de specialiști vom obține șe (Continuare în pagina a Il-a)