Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 26, nr. 5667-5692)

1971-05-16 / nr. 5680

r I / Î 1 ORGAN al COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­­ ANUL XXVI — NR. 5.680 (7.159) . DUMINICĂ 16 MAI 1971 j 4 pagini — 30 bani Breviar textilist Noi sortimente oferite la contractări Pentru contractările cu benefi­ciarii interni, privind fondul de marfă pentru trimestrul IV 1971 și primul trimestru 1972, fabricile Combinatului buhușean prezintă un sortiment variat de țesături noi. Astfel, pe lingă articolele exis­tente deja în colecțiile proprii de mostre, se mai oferă un număr de 35 articole noi în peste 400 desene și culori noi, de la fabricile de postav din Buhuși și „Proletarul“ Bacău. în aceste articole sunt țesături pentru sacouri, costume bărbați, țesături fantezie pentru femei, paltoane, pături, stofă pentru mo­bilă și încălțăminte etc. De menționat faptul că la baza creației au stat materiile prime in­digene, care conferă țesăturilor as­pect și calitate corespuzătoare, și satisfac astfel cererile tot mai exi­gente ale beneficiarilor. Sortimente noi prezintă pentru contractări și fabricile de tricotaje și confecții din cadrul Combinatu­lui. Cercetare Si aplicare Specialiștii din cadrul Combina­tului textil Buhuși se află antre­nați In diferite activități de cerce­tare. Bunăoară, o direcție spre care s-a perseverat este stabilirea unor procese tehnologice noi în vederea utilizării deșeurilor din fibre și fire sintetice, precum și a celor rezultate din filaturile pro­prii, date fiind caracteristicele pe care le prezintă acestea și care conferă, atît firelor cît și țesături­lor, caracteristici fizico-mecanice îmbunătățite, un aspect mai plăcut al țesăturii, aducînd în final be­neficii importante datorită redu­cerii prețului de cost. Fină acum începutul se dovedeș­te a fi destul de încurajator. De pildă, s-a stabilit procesul tehnolo­gic pentru deșeuri din fire veton, deșeuri și fibre P.E. din cablu tă­iat, precum și pentru deșeuri din p.N.A. rezultate din producerea firelor pentru tricotaje. De aseme­nea, la Fabrica „Proletarul“ din Ba­cău s-a înlocuit, la articolul 220­ 01 sută la sută fină, 20 la sută din a­­mestec cu poliester, fapt ce a dus la o creștere apreciabilă a caracte­risticilor fizico-mecanice ale firu­lui și a țesăturii precum și la ob­ținerea unor importante beneficii. Sunt rezultate care dau un nou impuls activității de cercetare în cadrul acestui mare combinat tex­til. Continuă acțiunea de modernizare Fabrica de postav din Buhuși se află într-un continuu proces de modernizare: în țesătorie, de e­­xemplu, s-au montat de la înce­putul acestui an mai multe mașini de bobinat și dublat, de inaltă teh­nicitate, care permit obținerea u­­nei productivități mărite și o cali­tate superioară a formatelor de fire. De asemenea, mașinile de calcu­lat și de scris, sosite în fabrică în ultimul timp, asigură mecanizarea operațiunilor contabile. La filatura cardată, o dată cu terminarea finisării lucrărilor de construcții prin investiții, se lu­crează intens la montarea patru sortimente de cardă și celor 11 mașini de filat, aduse deja din import. Preocupări inovatoare Printre ultimele inovații aplicate recent la Combinatul textil Buhuși se numără și cea de la Fabrica „Proletarul“ din Bacău și anume : „Modificarea centrifugei și sistem de instalații moderne de carboni­zat lină“, autori inginerii Vasile Blejușcă și Pavel Valentin. Inova­ția aduce economii antecalculate (anual) de peste 200.000 lei. Preocupările inovatoare în ca­drul combinatului se găsim mate­rializate și în celelalte fabrici. In primele patru luni din acest an la cabinetul tehnic s-a înregistrat un număr de 32 de propuneri. In schelele de extracție și întreprinderile de foraj înzestrarea tehnică­­problemă prioritară in creșterea­­ productivității Conectate la pulsul economic viguros al județului, unitățile de foraj și extracția țițeiului au parcurs în ultimii ani drumul unor bogate acumulări­­ cantitative și calitative. Bilanțul rodnic al acestor ani înseamnă pentru petroliștii moldoveni o remarcabilă ascensiune spre tehnica modernă de foraj, un salt calitativ evident în utiliza­rea tehnologiilor avansate de extracție. Este perioada în care ac­tivitatea întreprinderilor de foraj și schelelor de extracție ale gru­pului industrial moineștean — el însuși rod al măsurilor înfăptuite pentru îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii econo­miei — avînd ca fundament tehnica modernă și experiența petro­liștilor, a înregistrat, cele mai substanțiale creșteri ale productivi­tății muncii. In această problemă, vizînd înzestrarea tehnică a uni­tăților din subordinea G.T.F.E.T. Moinești și rolul acestuia ,In cress­­terea productivității muncii petroliștilor, isi expune opinia ing. Cezar Vătămanu, director tehnic în cadrul grupului industrial amintit, din care redăm, succint, cîteva concluzii. Pentru a evidenția rolul înzestră­rii întreprinderilor cu utilaje și ins­talații de tehnicitate avansată și randament sporit în creșterea pro­ductivității muncii este suficient să arăt că la G.I.F.E.T. Moinești, ca urmare a acțiunilor întreprinse pe linia dotării tehnice, a activității de invenții, inovații și raționalizări, aceasta a înregistrat o creștere în 1970 de peste 10 la sută, față de cea realizată in 1965. Grupul nostru industrial se numără printre bene­ficiarii unor fonduri apreciabile destinate înzestrării întreprinderi­lor de foraj și­ schelelor de extrac­ție cu tehnica înaintată existentă" în aceast domeniu. Unitățile subordo­nate grupului au fost dotate în ul­timii ani cu o serie de utilaje noi, de calitate și productivitate­­ supe­rioare, cum sunt instalațiile moder­ne de foraj F-200, E-75 și 30H. Cele două unități de foraj­­ moldovene, Moinești, Tg. Ocna, și-au îmbogă­țit, de asemenea, zestrea tehnică cu pompe de înaltă capacitate, care asigură puteri hidraulice ridicate la talpa sondelor. Obținerea unor indicatori tehnico-economici supe­ (Continuare in pagina a Il-a) Intensă activitate în atelierul de repansat al Fabricii „Proletarul“ din Bacău. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sîmbătă, to­varășul Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­ă Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani coope­ratori din comunele Lungulețu, Ră­­cari, Poiana, Corbii Mari, Brănești, Costești—Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și­­ statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Miniștri, ministrul­ agriculturii, industriei a­­limentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcții­lor industriale, de membri ai condu­cerii Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. * Sînt de față tovarășul Nicolae Tă­­bîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., preșe­dintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incuba­ție a complexului, unde se află ex­poziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul a­­vicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Com­plexului avicol­­ Titu, Viorel Chi­­riță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți para­metrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în rea­lizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în produce­rea de ouă, pentru creșterea păsări­lor de producție, incubatoare, fabri­că de nutrețuri combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spa­țioase, în care procesele sunt mecani­zate și automatizate. Recent au in­trat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru apro­vizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii efi­cienței economice și a asigurării dez­voltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pa­săre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualu­lui cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de u­­tilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți oaspeți, sunt salutați de preșe­dinții mai multor cooperative agri­cole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adinca mul­țumire de a avea ca oaspete pe secre­tarul general al partidului. Ei înmî­­nează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea coopera­­­tivelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu le mul­țumește pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obți­nerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere­­ din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al par­tidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold in activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sar­cini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea crește­rii păsărilor în țara noastră. (Agerpres) .a O emisiune așteptată cu viu interes de petroliști In activitatea colectivului de la Rafinăria din Dărmănești s-a încetățenit o­ practică. în fiecare joi, la stația de radio­­ficare, se desfășoară o emisiune consacrată petrolistului. Pro­gramul bine chibzuit, întocmit de colectivul stației, sub di­recta îndrumare a comitetului de partid, cuprinde acțiuni care vin în întîmpinarea cerin­țelor­ de informare, stimulare și destindere a petroliștilor. Bunăoară, cînd, în aprilie, u­­nitatea a primit distincția de întreprindere evidențiată pe ramură, aici a fost prezentat un program festiv consacrat eve­nimentului și un buchet de me­lodii pentru fruntașii în pro­ducție. Inginerul C. Gherman a împărtășit din experiența co­lectivului pe care îl conduce, în emisiunea pe tema „Cum am devenit secție evidențiată pe rafinărie“. Alteori, la „joia pe­trolistului“ au fost evocate mo­mente legate de anumite zile aniversative, programe artisti­ce, recitaluri din versurile cu conținut specific. Apelînd la o gamă largă de rubrici „Din experiența frun­tașilor“, „Ce e nou în ramura petrolieră“, „Știați că „în­trebări și răspunsuri“, „Agenda juridică“, „Agenda cultural­­sportivă“, „Sfatul medicului“, programul stației, chintesență a realităților din întreprinde­re, precum și a necesităților de informare și cunoaștere a co­lectivului, este întotdeauna as­cultat cu un viu interes. ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]! Urechești și Coțofănești Vecini, dar diferența între producțiile de lapte pe cap de este de H7 Am constatat recent o dife­rență vizibilă între producțiile de lapte obținute de două unități ve­cine într-un timp relativ scurt. Este vorba de C.A.P. din Urechești și Coțofănești. Se știe, distanța în­tre cele două localități este de cîțiva kilometri, tarlalele se inter­ferează, profilul e relativ aceiași, dar rezultatele la producția de lapte pe primele patru luni sunt mult diferite. în timpul care a trecut de la începutul anului, zootehniștii de la C.A.P. Urechești au obținut cîte 230 litri lapte de la fiecare vacă furajată în timp ce vecinii lor din Coțofănești doar cîte 143 litri. Cum se explică producția de lapte mai bună realizată în prima unitate ? Să dăm cuvîntul șefului de fermă din Urechești : — Este vorba în primul rînd — ne declară medicul veterinar M. Gurguță — de asigurarea unei în­destulătoare baze furajere și mai cu seamă echilibrării rațiilor. Am asigurat fînuri, grosiere, suculente și concentrate, realizînd­ în rație vacă furajată litri in 4 luni pentru fiecare vacă furajată cîte 8 unități nutritive. Asta înseamnă în­­ medie cîte 3 kg fîn lucernă, 10 kg siloz, 4 kg paie și 1 kg concentrate, dar administrate diferențiat, în funcție de producție, stare fiziolo­gică și alți parametri. Spiritul nostru de­ prevede în ce privește a­­sigurarea bazei­ furajere se reflectă și-n faptul că aproape de sectorul zootehnic s-au însămînțat 3,5 ha borceag, 4 ha porumb, 10 ha lu­cernă și 4 ha secară. Peste citeva zile începem administrarea de se­cară masă verde în hrana vacilor. Al doilea element deosebit de im­portant care explică producția mai bună în comparație cu cea a veci­nilor din Coțofănești îl constituie permanentizarea îngrijitorilor. In ferma noastră lucrează 12 zooteh­­niști care au peste 2 ani vechime. De subliniat faptul că aplicînd a­­cordul global mulți dintre îngriji­tori obțin venituri bănești censis­(Continuare în pagina a Il-a) Ca niciodată în alți ani, acum s-a declanșat o puternică acțiune pen­tru ca semănatului — făcut repede și bine — să-i urmeze o îngrijire e­­xemplară a culturilor agricole în așa fel ca toamna să se soldeze cu producții superioare. Elementul e­­sențial care-i stimulează pe mem­brii cooperativelor agricole, și deo­potrivă pe mecanizatori, o consti­tuie îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii, măsurile stabi­lite pentru creșterea nivelului de viață al cooperatorilor. Imaginile pe care ni le oferă ogoarele, în a­­ceste zile, sînt edificatoare, expri­­mînd, în cel mai înalt grad, hotă­­rîrea cooperatorilor de a munci cu străduință pentru propria lor bu­năstare. Vineri am surprins pe tar­lalele cooperatorilor din Hemeiuși, Gîrleni, Cîrligi, Filipești și Oniș­­cani, cîteva secvențe ce ilustrează, mai pregnant decît orice situație operativă, hărnicia cooperatorilor» ...Pe una din tarlalele brigăzii nr. 1 condusă de Gh. Păduraru, din cadrul C.A.P. Hemeiuși a lucrat cu sîrg, la prășitul sfeclei de zahăr, echipa condusă de Maria Solomon. După terminarea lucrării, coopera­toarele Elena Varga și Ecaterina Varga, ca și altele, puneau fasole pe ultimele hectare. — Faptul că ni s-a repartizat te­renul pe familii și brațe. — ne de­clara Elena Varga — ne stimulează să muncim repede și bine, pentru că e în interesul nostru. De la lucru se întorceau coope­ratoarele Maria Spătaru, Axinia Tulbure și tinerele surori Biru, toa­te mebre ale C.A.P. Gîrleni. — Am lucrat pe tarlaua Vadu Roșu. Sîntem toate din brigada condusă de Maria Flenchea — spu­nea cooperatoarea Axinia Tulbure. Muncim acum mai cu spor pentru că știm că vom cîștiga mai bine. A­­vem o dorință, poate ne va ajuta conducerea cooperativei , deoarece distanța între satul unde locuia și tarlalele brigăzii e de vreo 3—4 km, să ni se asigure o căruță pentru transport. Se lucra intens și pe ogoarele cooperatorilor din Filipești, Oniș­­cani și Cîrligi. In ultima unitate, macul fusese prășit pe toate cele 20 ha, iar prașila întîi la sfecla de zahăr se apropia de sfîrșit. La coo­perativele agricole din Filipești și Onișcani se lucra de zor la prășit, sub atenția agronomilor Alex. E­­nache și Mihai Baciu. Sintetizînd activitatea din aceste zile, tovară­șul C. Troacă, secretarul comitetu­lui comunal de partid, preciza : — Spre deosebire de alți ani, în toate cele 3 localități, și mai ales în Filipești, lucrurile s-au schim­bat în bine. Atît mecanizatorii cît și brigăzile de cîmp muncesc cu mai multă dăruire pentru execu­tarea la timp și în condiții exem­plare a tuturor lucrărilor. Acum se acționează cu toate forțele și mijloacele, la prășitul sfeclei, la spargerea crustei pe terenurile cul­tivate cu porumb, la combaterea bolilor și dăunătorilor. Este un răs­puns concret dat de cooperatori la măsurile luate de conducerea par­tidului și statului pentru ridicarea pe o treaptă superioară a agricul­turii cooperatiste, îmbunătățirii , condițiilor de viață a țărănimii. Secvențele întîlnite pe ogoarele cîtorva unități cooperatiste ilustrea­ză cît se poate de bine activitatea unanimă a cooperatorilor și meca­nizatorilor pentru a da culturilor o îngrijire exemplară... Cîmpurile împînzite „vorbesc“ cît se poate de bine despre această efervescență, care va atîrna greu în balanța re­coltei acestui prim an al noului cincinal. T. STAN­CI­U LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR se evidențiază vrednicia cooperatorilor și mecanizatorilor

Next