Steagul Roşu, iunie 1971 (Anul 26, nr. 5693-5718)

1971-06-10 / nr. 5701

Pag. 2 Pentru asigurarea calității semințelor , lucrări de înaltă ținută agrotehnică in fermele specializate și pe loturile semincere Dintre facto­rii de bază în obți­nerea unor p­roducții sporite, să­­mința folosită­ are un rol hotărîtor. Spunem aceasta întrucit chiar în condițiile­­ aplicării unei agrotehnici superioare — lucrări de cea mai bună calitate,*,îngrășăminte în can­tități sporite, ',un regim de irigare corespunzător, etc., nivelul recol­tei depinde în cele din urmă de capacitatea de producție a semin­ței. Folosind o sămînță cu o va­loare biologică scăzută, impurifi­­cată, investițiile făcute nu sunt va­lorificate eficient, producția agri­colă nu sporește pe măsura chel­tuielilor, a bazei materiale asigu­rate. Iată de ce se pune cu atîta acuitate necesitatea producerii unor semințe de­ cea mai bună calitate și din cele mai valoroase soiuri adecvate condițiilor pedoclimatice existente într-o anumită zonă de cultură. Ocupîndu-se de această proble­mă, în cuvîntarea rostită cu ocazia Consfătuirii de lucru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid din județul Ialomița, to­varășul Nicolae Ceaușescu arăta că una din cauzele recoltelor slabe din ultimii ani, inclusiv din 1970, este tocmai neasigurarea cu semințe de soiuri corespunzătoare, de înaltă productivitate, și că sarcina asigu­rării semințelor necesare trebuie să­­ intre în preocuparea fiecărui pro­ducător. „Fiecare unitate, consiliul ei de conducere — atît al între­prinderii de stat, cit și al coopera­tivei agricole — specialiștii res­pectivi, au datoria să cunoască ce sămînță să pună și in ce condiții , ei înșiși trebuie să hotărască cum să acționeze în această privință“. Vizînd problema asigurării se­mințelor, în județul nostru, încă din toamna precedentă au fost lua­te unele măsuri, dintre care amin­tim crearea de loturi semincere în marea majoritate a unităților agri­cole și organizarea de ferme specia­lizate într-un număr de coopera­tive agricole și ferme ale întreprin­derii agricole de stat. In baza u­­nui plan de măsuri bine chibzuit, începînd din toamna anului prece­dent s-a acționat cu multă răspun­dere pe linia amplasării judicioase a culturilor, ținîndu-se seama de natura terenului, de cerințele plan­telor respective față de sol, de a­­sigurarea celor mai te­me premer­gătoare etc. Pentru culturile însă­­mințate în toamnă (grîu, secară, ovăz), s-au asigurat din vreme se­mințele necesare și cantitățile co­respunzătoare de îngrășăminte. A­­ceeași grijă s-a manifestat și în primăvara acestui an, la însămin­­țare, încît se poate afirma că în momentul de față acțiunea este bine organizată, iar rezultatele vor fi din cele mai bune. Realizările de pînă acum în pro­blema producerii semințelor sunt meritorii, dar ele nu reprezintă to­tul. Întreținerea corespunzătoare a culturilor, executarea unor lucrări speciale pe aceste suprafețe, cum ar fi cea de purificare a loturilor respective și altele, trebuie să con­stituie preocuparea permanentă a specialiștilor, a tuturor acelora ce au sarcini în această direcție. Și nu se poate spune că nu există interesul cuvenit. La cooperativa agricolă din Berești-Bistrița, bunăoară, su­prafața fermei pentru producerea semințelor este de aproape 500 hec­tare , 100 hectare grîu, 40 hectare ovăz, 140 hectare fasole, 60 hectare mazăre, 40 hectare cartofi și alte culturi. Amplasate pe un teren co­respunzător, fertilizate cu cantități sporite de îngrășăminte chimice, însămînțate și întreținute în bune condiții, în prezent culturile se pre­zintă frumos și dau garanția reali­zării unor producții sporite, de bu­nă calitate. La griul de toamnă, de pildă, cantitatea de îngrășăminte chimice administrată la hectar se ridică la circa 500 kg. Aceeași fer­tilizare s-a asigurat și pentru cul­tura cartofului, la care însă se a­­daugă și însemnate cantități de în­grășăminte organice, — încă de la însămînțare și a­­poi la aplicarea lucrărilor de între­ținere, ne spunea ing. Adrian Gri­goraș, șeful fermei de producere a semințelor, s-a acordat toată aten­ția realizării numărului corespun­zător de plante la unitatea de su­prafață. Acum, în centrul atenției noastre stă combaterea bolilor și dăunătorilor, iar în zilele ce ur­mează ne vom ocupa cu toată răs­punderea de aplicarea exemplară a lucrărilor speciale, îndeosebi a pu­rificării tuturor culturilor de a­­mestecurile străine. Și în celelalte forme de produ­cere a semințelor (Tătărăști, Se­­cueni etc.), se constată interes în această direcție, fapt care merită toate aprecierile. Acțiunea însă tre­buie să preocupe în aceeași măsură și restul de unități, unde, cu toate că nu sunt organizate ferme spe­cializate, există totuși loturi semin­cere pentru producerea necesarului propriu de sămînță. Ridicăm problema producerii se­mințelor nu datorită faptului că nu s-ar cunoaște ceea ce trebuie să se facă, ci pe motivul că perioada ce urmează este hotărîtoare pentru obținerea unor semințe de bună ca­litate, aplicarea exemplară a lu­crărilor de îngrijire și purificare a culturilor de amestecurile străine constituind garanții sigure în rea­lizarea scopului propus — semințe cu o înaltă valoare biologică și de cea mai bună calitate. ing. Gh. LUPU Steagul roșu - Sport Club 0-0 Stadionul „Tineretului“, timp frumos, cer capricios, cu ușoare amenințări de ploaie. Gazon foarte bun, în pofida ro­potelor căzute dimineața. Spectatori — circa 5.000. STEAGUL ROȘU BRAȘOV : ADAMACHE — Ivăncescu, Jenei, OLTEA­­NU, Rusu — PESCARU,­­Cadar — Drăgoi (min 76, Necula), DUMITRIU NI, Flo­­rescu (min. 46, Gergely), GYORFFI, SPORT CLUB BACĂU : Ghiță — KISS, Sînăuceanu, Catargiu, COMANESCU VATAFU, DUTAN — PANĂ, Bugiulici, DEMBROVSCHI, SORIN AVRAM (min­. 65 Băluță). Slab arbitrajul brigăzii din Tg. Mureș, Ion Rus (centru), Zoltán Szecsei și I. Soos.­­ Ploaia, care a influențat partida echi­pelor de tineret rezerve, s-a oprit cu circa 30 de minute înaintea primului fluier al arbitrului I. Rus, lăsind soarele să mîn­­gâie vremelnic verdele proaspăt al ga­zonului. Gazdele au lovitura de începere și creează panică în primele minute (min. 5, șut Ivăncescu), dar băcăuăniii ies ex­celent din apărare încercînd spectacu­los reflexele lui Adamache (min. 7 Bugiu­­bei trimite slab la vinciu). Dembrovschi, retras mereu în fața lui Kiss, domină au­toritar partea sa de teren și încet, încet, băcăuanii reușesc să-și impună jocul. In min. 11 tribunele trec prin mari emoții : Kiss centrează lung la semiinălțime, Dembrovschi prelungește în colțul lung, dar mingea ocolește poarta. Echipa bă­căuană joacă excelent în cîmp, Vătafu organizează bine apărarea, Pană și Du­­țan stopează de cîteva ori „în fașă“ ata­curile gazdelor și în min. 24 tribunele aplaudă frenetic o fază de mare specta­col : lovitură liberă la 20 m. Dembrovsehi lansează magistral, pe lingă zid, o „bom­bă“ care s-a spart în bara transversală. Același Dembrovsehi, singurul dintre băcăuani care a jucat ȘI pentru galerie, schimbă derutant cursul jocului, dar Bu­­giubei, prea lent, irosește cîteva ocazii. Cu un minut înaintea pauzei Catargiu a salvat salutar, de la numai cîțiva metri, o minge trimisă de Florescu peste Ghiță. La reluare, un nou duel între internațio­nalii Dembrovschi și Adamache ,­șut nă­­praznic al primului, paradă spectacu­loasă a portarului brașovean. In min. 56 Bugiubei ratează o nouă ocazie lăsind să-i treacă prin față, în careu, mingea centrată impecabil de Sorin Avram. Ur­mează trei minute de foc la poarta oas­peților, dar Duțan (min. 70) și Ghiță (minutele 71 și 72), salvează în extremis. In min. 83 Ivăncescu execută înalt o lo­vitură liberă, Ghiță apreciază greșit tra­iectoria balonului, scapă, și Sînăuceanu obține corner în fața lui Dumitriu II. Execută Ivăncescu, Ghiță respinge defec­tuos, Cadar ridică mingea peste portarul băcăuan dar și peste bară. Paradoxal, în ultimele 3 minute băcăuanii ies rapid din apărare, contraatacă periculos, dar ÎNTREAGA brigadă de arbitri vrea cu orice preț victoria gazdelor, relansînd în atac echipa brașoveană. Dembrovschi scoate însă o ultimă minge de „of", și minutul 90 găsește un scor alb. Așadar, după Liége a venit Wembley. Infringer­ea severă de pe malul Mureșului a mobili­zat ieri ÎNTREAGA ECHIPĂ BĂCĂUANĂ, care a jucat excelent. ȘTEFAN OLTEANU La tineret rezerve ! Steagul roșu — Sport Club Bacău 0—1 (0—1). A marcat Volcinschi în min. 35. £ Întreprinderea viei și vinu­lui Bacău, pierdut ștampilă drept­unghiulară. O declară nulă. piul B Busuioc Gheorghe, Munici­Gheorghe Gheorghiu-Dej, pierdut legitimație G.I.F. Borzești. O declară nulă. B Rotaru Fabian, pierdut legi­timație eliberată de Fabrica de bere Mărgineni. O declară nulă. B Muraru Ion, pierdut legiti­mație I. I. Mărgineni. O declară nulă. • Pierdut carnet calificare (meserie fierar) eliberat de Sec­ția agricolă Tecuci din anul 1946 Pe numele Samson Dumitru. • Ardeleanu Constantin, pier­dut legitimație C.E.I.L. Bacău. O declar nulă. Vintări­mmim • Bacău, vînd casă liberă. A­­dresați Andrei Neuman, Calea Moșilor 131, ap. 11, București. • Cumpăr cavou în cimitirul Bacău. Telefon 13717, după ora 16.­­ Vînd casă cu teren, liberă, prin schimb. Telefon 12989 Ba­cău sau 140422 București. Schimb locuință . Schimb apartament Bacău Cornișa, bloc 36, scara A, aparta­mentul 19 pentru similar centru, gară, parc. Rezultate înregistrate în etapa de seri diviziei naționale­­ de fotbal Steaua — Progresul 2—2 ; Dinamo — Rapid 1—1 ; „U" Cluj — Farul 3—2 ; Steagul roșu — S. C. Bacău 0—0 ; Jiul — Petrolul 2—0 ; „Poli" Iași — U. T. Arad 4—1 ; F. C. Argeș — C.F.R. Timi­șoara 3—1 ; „U” Craiova — C.F.R. Cluj 1—1. Etapa viitoare Dinamo — „U" Craiova ; C.F.R. Cluj — Steagul roșu;­ Petrolul — Steaua; Farul — U. T. Arad ; Progresul — Jiul ; C.F.R. Timișoara — „U“ Cluj ; F. C. Argeș — Rapid ; S.C. Bacau — „Poli“ Iași. STEAGUL ROȘU m m MUNICIPIUL BACAU Muzeul de știinta naturala — strada Karl Marx nr 2. Muzeul de Istoria — strada Karl Marx nr. 23. PRĂJEȘTI - Muzeul satesc. S­SI­ MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă — Expoziția de lucrări din colecția dr. Vintilă a Muzeului din Topalu — Con­­stanța. Punctul muzeal „Nicu Enea” — Colecția de pictură Nicu Enea (strada Nufărului nr. 11), deschisa Intre orele 10—18. Luni închis. Comuna Racova f. . — Expoziția memoriait Ion Borcea. In ajutorul dirigintilor Fișa psihopedagogică a elevului () în preajma Încheierii anului școlar, învățătorii și profesorii — diriginți definitivează fișele psihopeda­­gogice ale elevilor din clasele pe care le îndrumă, întrucit ni s-au solicitat, din partea a numeroase cadre didactice, îndrumări pentru întocmirea cit mai corectă a acestui document școlar, am apelat la cola­borarea profesorului Mihai Lupușoru, director adjunct al Liceului pedagogic din Bacău, ce ne-a pus la dispo­ziție materialul pe care începem să-l publicăm în nu­mărul de astăzi al ziarului nostru, în studiul personalității elevului, pentru obținerea unor date semnificative, sunt utilizate metode variate care ne ajută să verificăm și să confruntăm datele ob­ținute. Cadrele didactice, indiferent de specialitate, utilizează în acest scop observația, convorbirea, anche­ta, studierea produselor activității elevului. Metodele experimentale, testele de cunoștințe, de personalitate, de inteligență pot fi utilizate în diagnosticarea psihică numai de persoane cu o pregătire specială (psihologi, pedagogi) și aduc date importante privitoare la parti­cularitățile psihice individuale. Datele vor fi selecțio­nate spre a fi definită mai bine dominanta psihică a elevului, trăsăturile semnificative pozitive și negative ale personalității în formare. Fișa psihopedagogică, avînd ca rațiune finală con­ducerea științifică a dezvoltării copilului în funcție de caracteristicile sale individuale, se completează cînd ne-am precizat părerile despre elev, pe baza observa­țiilor culese în timp și notate în caietul de observații asupra elevilor. Recomandările pe care le facem mai jos în legă­tură cu conținutul fișei trebuie considerate ca simple sugestii, ele putind fi amplificate pe diferite laturi ale observației și experimentului. Orice fișă trebuie să cuprindă, la primul capitol, informații generale despre elev, mediul de viață și fa­milia acestuia. INFORMAȚII GENERALE ASUPRA FAMILIEI ELEVULUI Tabelul referitor la familie se completează notîn­­du-se numele părinților, vîrsta, pregătirea școlară, profesiunea, veniturile și numele copiilor adoptați sau proveniți din alte căsătorii. Se fac notații privind cli­matul educativ din familie, relațiile intrafamiliare, ati­tudinea față de muncă a familiei, integrarea copilului în viața de familie, atenția acordată de părinți formă­rii copilului, influențele extrafamiliale (pozitive și ne­gative). DATE MEDICALE In colaborare cu medicul școlar și cu familia ele­vului e necesar să se facă notații despre starea de sănă­tate a elevului, capacitatea de efort, dezvoltarea fizică generală în raport cu vîrsta, echilibrul endocrin. Se consemnează traumele fizice și psihice care au avut urmări asupra dezvoltării copilului : întîrzierile în mers și în vorbire , debilitate pulmonară, deficiențele senzoriale sau motorii accentuate, boli grave din copi­lărie cu urmări asupra dezvoltării ulterioare, sechele de poliomielită, paralizii ș.a. RANDAMENTUL ȘCOLAR ȘI COMPORTAREA ELEVULUI într-un tablou, la începutul acestui capitol, se no­tează sintetic evoluția randamentelor școlare după ur­mătoarele rubrici: «clasa, sau specialitatea, media gene­rală anuală, rangul elevului în raport cu numărul ele­vilor din clasă (clasificat al 6-lea)». Se menționează primele 3 obiecte la care a obținut cele mai bune rezultate (ex. : chimia 9,33, fizica­­ 9,15, istor­i 8,66). într-o altă coloană se notează obiectele la care a obținut rezultatele cele mai slabe, cu indicarea medii­lor în iunie (înainte de examenele de corigență) în succesiunea anilor școlari. Aceste mențiuni au semnificații pentru determina­rea zonelor de interes și dezinteres, a randamentului în anumite direcții ale muncii. După ce sunt completate datele relative la situația școlarității se fac observații privind factori explicativi ai insuccesului școlar (lipsă de interes, fuga de la ore, indiferență față de note, lipsă de rezistență la efort, lipsa unor deprinderi de studiu, emotivitate, trăsături de caracter etc.). a) Comportarea elevului în activitatea de învățare. Se precizează dacă elevul este activ la lecții, dacă in­tervine, cu completări, dacă pune întrebări, dacă prin răspunsuri orale și scrise depășește conținutul manua­lului. Pentru a cunoaște diferențiat elevii care au apti­tudini practice se vor face mențiuni de felul : este în­­demînatic și silitor în atelier (pe lotul școlar) etc. în vederea interpretării corecte a randamentului școlar, dirigintele (învățătorul) menționează modul cum ele­vul își pregătește temele (regulat, sporadic, superfici­al, independent, supravegheat, dacă are meditator ș.a.). Experimentul trebuie să surprindă și factorii motiva­­ționali (motivele învățării). Personalitatea elevului se manifestă și în activități variate din afara lecțiilor. în multe cazuri pot fi cu­lese observații prețioase despre elev în timpul desfă­șurării unor activități în afara școlii. b) Activitatea în cercurile de elevi. Va fi apre­ciată calitatea activității desfășurate în cercurile ele­vilor, interesul pentru o anumită specialitate, creati­vitate. c) Succese deosebite obținute în competiții. Se pre­cizează concursurile și olimpiadele școlare desfășurate pe plan județean sau național și rezultatele obținute d) Locul și rolul în organizația de copii și tineret (Dacă este activ, are inițiative sau dacă acceptă iniția­tivele altora). Interesele, aptitudinile, unele capacități sau pasi­uni se manifestă în timpul liber al elevilor, în acti­vitățile considerate de ei ca odihnitoare și plăcute. Mulți elevi sunt preocupați în timpul liber de desen, muzică, de creație literara, de tehnică, de anumite ramuri ale sportului, de experimente de fizică sau chimie. Aceste zone de interes trebuie cunoscute și descifrate. Prof. Mihai LUPUȘORU, director adjunct al Liceului pedagogic Bacău 15.00 15.25 16.00 16.15 16.30 17.00 17 30 18.00 20.00 20.05 20.40 20.55 21.00 21.30 22.00 22.30 22.55 23.00 24.00 0.3­ 15.00 15.18 15.30 16.00 16.15 16.35 16.55 17.00 17.05 17.30 17.50 18.00 18.20 18.45 19.00 19.05 19.30 19.50 20.00 21.17 21.30 21.45 22.00 22.30 22.50 23 00 23.05 23.45 23.50 0.55­ 7.00 7.25 7.45 8.00 8.08 8.25 8.30 9.30 10.00 10.05 10.30 11.00 11.05 11.15 11.25 12.00 12.10 12.30 13.00 13.15 13.27 14.00 14.44 7.00 8.10 8.25 9.00 9.10 9.30 9.35 10.00 11.17 11.55 12.00 12.03 12.15 12.40 13.00 13.15 14.00 14.05 14.30 JOI 10 IUNIE 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. 18.30 La volan. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 15 minute despre sănătate. 20.25 Aveți cuvîntul ! 21.10 Antologia umorului. 21.40 Cadran internațional. 22.25 Interpretul săptămînii : Gică Pe­­trescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. În JOI 10 IUNIE 1971 PROGRAMUL I Buletin de știri. Pagini vocale și orchestrale din mu­zica de estradă. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Cîntece de Laurențiu Profeta. Muzică populară. Antena tineretului. Cavalcada ritmurilor. Orele serii. Tableta de seară. Zece melodii preferate. Noi înregistrări cu Maria Ciobanu, Știința la zi. Bijuterii muzicale. Revista șlagărelor. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. Pentru magnetofonul dumneavoas­tră. Moment poetic. Concert de seară. Buletin de știri.­­6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II Autografe muzicale. Muzică populară coreeană. Radio-școală. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier Piese clasice în ritmuri moderne. Cronica lirică. Sfatul medicului. Buletin de știri. Din comoara folclorului nostru. Teatru serial. Recital Timi Yuro. Publicitate radio. Concert pentru prietenii muzicii corale. Cu cin­tecul și jocul de-a lungul Oltului. Buletin de știri. Melodii de estradă. Cadran. Noapte bună, copii. Recviemul german de Johannes Brahms. Cronica lirică. Recital Anca Agemolu. Selecțiuni din opereta Rose Marie Virtuozi ai jazz-ului : Jean Luc Ponty. Momente din istoria civilizației. Album coral. Buletin de știri. Un eveniment artistic. Piese de estradă. Concert Benjamin Britten.­­1.00 Buletin de știri. VINERI II IUNIE 1971 PROGRAMUL I Radiojurnal. Buletin meteo-rutier Sport. Bună dimineața, copii ! Sfatul medicului. Sumarul presei. Matineu muzical. Moment poetic. La microfon ,melodia preferată. Memoria pămîntului românesc. Buletin de știri. Muzică populară. Fonoteca pentru copii. Buletin de știri. Din cîntecele popoarelor. Consultație juridică. Corul Radioteleviziunii. Melodii interpretate de Lucia Tu­rina. Un interpret și rolurile sale. Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat.­­Radiol jurn­al. * Avanpremieră cotidiană. Cintecul e pretutindeni. Compozitorul săptămînii : Robert Schumann. Cîntece din folclorul păstoresc. PROGRAMUL II Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. Tot înainte. Mari interpreți : Pablo Casals, Cintecul săptămînii. Curs de limba spaniolă. Buletin de știri. Muzică populară. Matineu teatral. Muzică ușoară, știința la zi. Buletin de știri. Avanpremieră cotidiană. Muzică ușoară. Opereta „Cîntec gitan". Radiojurnal. Concert de prînz. Buletin de știri. Muzică populară. Odă limbii române. MUNICIPIUL BACAU MUNCITORUL : „Prețul puterii“ (O­­rele : 10,20 ; 15 ; 17,10 ; 19,20 ; 21,30.). Pe timp favorabil rulează și la grădina de vară, ora 20,30 — Tel. 12028. FLAMURA ROȘIE : „Domiciliul con­jugal“ (Orele : 16 , 18 , 20.). Tel. 11950. PROGRESUL : „Clanul sicilienilor“ (Orele : 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30.). Tel. 11377. TINERETULUI : „B.D. intră în acți­une“ (Orele : 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 AUGUST : „Haiducii lui Șaptecai". OITUZ : „Zoltán Karpaty". Joi 10 iunie 1971 Respectarea regulilor de circulație (Urmare din pagina I) cerea de accidente ce pun în peri­col viața și integritatea mașinilor și a bunurilor transportate pe dru­murile rutiere. Socotim necesar să-i facem atenți pe conducătorii auto, mai ales în legătură cu acordarea priorității la trecerile de pietoni, fiindcă în­călcarea acestei obligații poate a­­vea consecințe dintre cele mai tra­gice. Deși în mediul rural traficul ru­tier, mai ales pe artere secundare, este mai redus, totuși cele mai multe victime omenești ale acci­dentelor de circulație provin din acest mediu. De aceea facem apel la cetățenii din comunele județu­lui nostru, să înțeleagă că atunci cînd se află pe drumurile­ publice fie în sat, fie în oraș, ori în afara localităților, ca pietoni, căruțași, bicicliști sau călători în mijloacele de transport, să dea dovadă de cea mai mare atenție și prudență, să respecte regulile de circulație pen­tru a nu cădea victimă accidente­lor. Facem acest apel întrucit sunt numeroase cazurile cînd se cir­culă fără mijloacele de semnali­zare prevăzute de lege la căruțe și biciclete, se circulă pe partea drep­­tă a drumurilor de către pietoni, se traversează drumurile fără lua­rea măsurilor de necesa­re, se lasă copii nesupravegheați pe drumuri etc. Totodată, trebuie să se țină sea­ma că, în sezonul de vară­, traficul rutier este incomparabil mai in­tens decit în cele cinci luni care au trecut pînă în prezent și, ca a­­tare, va fi și mai mare pericolul care planează asupr­a acelora care cu bună știință ori din neglijență încalcă regulile de circulație. " Concluzia ce se desprinde pen­tru toți participanții la traficul ru­tier și totodată chemarea pe care o adresăm tuturor cetățenilor ju­dețului Bacău , pentru a vă feri de accidente, pentru a nu deveni victime sau autori ai accidentelor, respectați în toate cazurile și cu cea mai mare strictețe regulile de circulație pe drumurile publice. .■.WAVV.WW.WMWW.W.V­/.l.W­.WAV/.W.WAV^i SiNllllilll Of DRUMURI UȘI Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 46, telefon 11629 — 11302,­­ angajează pentru Lotul de drumuri din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej un tehnician normator Condiții de angajare. conform H.C.M. 1053/1960. .*IWA,W.WA,IV.WAVW.WW...Wl­AWWrtWWW.1 Cooperativa meșteșugărească ,,Arta croitorilor“ Bacău angajează CROITORI CALIFICAȚI pentru confecții bărbătești în unitățile de comandă și de serie. ... „ Primește pînă la 25 iunie 1971 UCENICI (băieți) pentru meseriile: — croitori confecții pentru bărbați — croitori confecții din piele — tăbăcari. Candidații trebuie să fie absolvenți a 8 sau 10 clase elementare, să nu depășească vîrsta de 18 ani și să aibă domiciliu în municipiul Bacău sau în comunele subordonate. Informații suplimentare la serviciul personal, str. N. Bălcescu nr. 46, telefon 14210, sriIiII i Iii Cooperativa „Unirea meșteșugarilor“ Buhuși strada Republicii nr. 9 angajează: vitrinier Doritorii se vor adresa Cooperativei, zilnic între orele 7—15. IPHONO EXPRESS Nr. 23 din 9 VI 1971 Ef.tr. I :­1, 18, 17 37. 9, 43 Fond de premii : 1.692.654 lei. Extr. a II-a : 30, 33, 32, 22, 31 Fond de premii : 780.311 Lei. Școala profesională din orășel Bălan, județul Harghita ÎN ANUL ȘCOLAR 1971—1972, PREGĂTEȘTE MUNCITORI CALIFICAȚI ÎN URMĂTOARELE MESERII : La concursul de admitere se pot prezenta promovații clasei a VIII-a și absolvenții școlii generale de 10 ani — ciclu complet, care nu au depășit vîrsta de 18 ani — împliniți pînă la 31 decembrie 1971. înscrierea pentru concursul de admitere se face între 1 iunie — 5 iulie la sediul școlii pe baza următoarelor acte : CERTIFICAT DE NAȘTERE IN ORI­GINAL ȘI COPIE ; CERTIFICAT DE ABSOLVIRE IN ORIGINAL; mmmmmummmmmm■■■■mmamnammmmmmmmtmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmmmamm. Concursul de admitere va avea loc între 7—14 iulie 1971.­ în timpul concursului de admitere școala va asigura cazarea și contra-cost hrana candidaților care nu sunt din localitate. electrician de mină lăcătuș de mină preparator minereuri mecanizator miner FIȘA MEDICALĂ ;­­ BULETIN DE ANALIZA SÎNGELUI > ȘI REZULTATUL EXAMENULUI­­ RADIOLOGIC. ?

Next