Steagul Roşu, iunie 1971 (Anul 26, nr. 5693-5718)

1971-06-11 / nr. 5702

Vineri 11 iunie 1971 Definitivarea , problema centrală pe agenda de lucru a consiliului de conducere Aniversarea primului deceniu al cooperativei agricole de producție are loc pe fondul definitivării preocupărilor pentru fixarea pro­filului. Astfel, dată fiind zona în care se află, conducerea cooperati­vei și-a orientat activitatea spre cîteva ramuri principale, printre care zootehnia, legumicultura, plantele tehnice, cerealele, viticul­tura și pomicultura. Fiecare ra­mură își are în prezent partea sa din cele peste 2.000 ha de supra­față agricolă, din care 60 la sută arabilă. Modul de utilizare a supra­feței agricole este redat de grafi­cul de mai jos. Ușor de sesizat, mai mult de ju­mătate din suprafața arabilă este destinată producției de cereale, in special grîu și porumb, diferența revenind culturilor aducătoare de mari venituri».­­ • > Pentru viticultură și pomicultu­ră este repartizată 18 la sută din suprafața agricolă totală, iar pen­tru pășuni naturale aproape 20 la sută. Cu aceste exemple avem imaginea generală a repartizării și folosirii pămîntului pe care co­operatorii din Faraoani îl dețin în proprietate obștească și-l cesc­ în comun după normele mun­și regulile agrotehnice moderne asi­­gurînd pe această cale continua dezvoltare economică și social-cul­­turală a comunei lor. Și ferma zootehnică din Fara­oani reprezintă un sector cu re­zultate bune pînă acum în produc­ția de lapte și de carne. Al X-lea an de la înfiiințare găsește acest sector aducător de însemnate ve­nituri bănești la cota finală de profilare. Este vorba despre faptul că aici, la Faraoani, ferma zooteh­nică va funcționa doar cu un sin­gur sector — acela al creșterii vi­telor pentru lapte, față de trei ci­te au fost pînă anul trecut (bo­vine, porcine și ovine). In anul 1970 valoarea produc­­ției totale realizate de ferma zo­otehnică s-a ridicat la peste 1.265.000 lei față de 616.441 lei în anul 1965, ponderea, 035.841 lei, revenind laptelui, ceea ce repre­zintă mai mult decit dublul veni­tului total realizat în sectorul, zo­otehnic în anul 1965. Iată prin gra­fic evoluția valorii producției to­tale obținute de la această fermă, precum și a celei de lapte (în pe­rioada 1962-1970).­­ Intre aceste realizări și unii co­operatori, dintre cei mai buni din fermă, există o strînsă legătură. Printre aceștia, se află comuniștii Ștefan Moraru, Mihai Bulai, An­ton Diac, Petre Ilu­șca, Ștefan Far­­caș, Petru Farcaș (Hulubaru) alți mulgători și îngrijitori. In oe­și ținerea unor producții tot mari de lapte în ultim­i ani, mai pe lîngă efectul, profilării, al măsuri­lor organizatorice întreprinse, un loc distinct revine cointeresării materiale a cooperatorilor, măsură luată în lumina indicațiilor date de către partid și guvern. Tocmai de aceea, în 1971 se întrevăd re­zultate și mai bune In acest sec­tor ca urmare a aplicării retribui­rii muncii în acord global. In ceea ce privește legumicultu­ra, această ramură s-a dezvoltat continuu, ca urmare a cerințelor tot mai mari de produse legumi­cole, cooperativa agricolă de pro­ducție din Faraoani avînd largi posibilități de valorificare a pro­duselor realizate. Astfel, în anul 1970, ferma legumicolă a realizat o producție în valoare de peste 1.227.000 lei față de 315.000 lei în anul 1965 sau numai 173.000 lei în anul încheierii cooperativizării agriculturii. Dar cooperativa din Faraoani a obținut și anul trecut o producție de peste 654.000 lei la cartofi, față de 124.000 lei în anul 1965 și doar 60.000 lei în anul 1962. In toate aceste exemple, întâlnim de fapt acel ceva care înseamnă mu­ncă stăruitoare, depusă fără rezerve, din partea­ ininerului E­­duard Balan, preș­­tenite din­ ținu­t 1964, care se află aici aproape de la înființarea cooperativei ca și a unor comuniști printre care Gh. Jitaru, Iosif Coșa, Martin Iacobuș, Ioan Cochier, Ștefan Bulai, care au făcut și, fac parte din consiliul de conducere al C.A.P., au fost și sunt membri ai comitetului de partid din C.A.P., au fost și sînt dintre cei mai activi oameni de aici. Consecința firească a acestor transformări economice o găsim sintetizată în faptul că în Fara­oani întîlnești la tot pasul case noi, mari, spațioase, măiestrit lu­crate. Tot mai mare este numă­rul aparatelor de radio și al tele­vizoarelor , s-au construit o școa­lă nouă cu 8 săli de clasă, un dis­pensar uman, a început de anul trecut construcția a încă unei școli cu 8 clase care își va deschide porțile în toamna acestui an. Tot în deceniul de înfăptuiri la care ne referim a început și este aproa­pe terminată electrificarea comu­nei. Temelia acestor transformări, principala sursă a acestor înnoiri o reprezintă­ în bună parte venitu­rile realizate în cooperativa agri­colă de producție. Numărul mare de cooperatoare care pot fi întîl­­nite zi de zi pe ogoarele coopera­tivei și dintre care foarte multe ar merita evidențiate, cu siguran­ță ar depăși întregul spațiu rezer­vat consemnării acestor câteva da­te ce definesc cooperativa din Fa­raoani și ale cărei dimensiuni,­­ a­cum la aniversarea unui deceniu de la înființare, sunt practic in­comparabile cu cele de Bilanțul încheiat după un început­ dece­niu de la constituire e un bilanț, am putea spune, al muncii coope­ratoarelor, ele fiind acelea care au pregătit zestrea cooperativei, sumar expusă prin exemplele la care ne-am referit. Și tot ele, coo­peratoarele, cărora le aducem cu acest prilej un binemeritat oma­giu, vor fi și în continuare mai multe la număr, în comparație cu bărbații, în acțiunea de continuă dezvoltare și înflorire a coopera­tivei, de înfrumusețare a comu­nei. Cereale Sfecla de za­har Plante pt nutreț și semințe Legumicultura 4000.000 1300.000 1­00 000 1100.000­­ 000.000 900.000 009 000 700 000 600 ooo 600 ooo 400 OOO 300. ooo 200.000 too ooo Cooperativa agricolă de producție din Faraoani la un deceniu de la constituire STEAGUL ROȘU Fonduri fixe în valoare de aproape 13.000.000 lei întîmplarea face ca tocmai în luna aceas­ta cînd holdele se coc sub razele soarelui, cooperativa agricolă de producție din Fa­raoani să împlinească un deceniu de la sem­narea actului de cons­tituire. Esențial pentru pe­rioada la care ne re­ferim este faptul că, astăzi, cooperativa se numără printre cele mai bune din județul In cifrele cu care se conturează ascendența acestei părți a averii obștești a lucrătorilor ogoarelor din Fara­oani citim de fapt transformarea profun­dă prin care a trecut cooperativa în anii de continuă înflorire eco­nomică a întregii noa­stre patrii. Astfel, față de anul 1961, cînd a­­verea obștească se compunea doar din pluguri, semănători, prășitori manuale, to­cători de nutreț, că­ruțe și alte cîteva mij­loace a căror valoare nostru. Prin conștiincioasă, muncă neîn­treruptă, se obțin re­colte bogate, averea ob­ștească și cea persona­lă au înflorit conti­nuu. O dovadă grăi­toare în acest sens ne-o oferă valoarea mijloacelor fixe care a ajuns, la începutul acestui an, la aproape 13 milioane lei față de 3.800.000 lei în ur­mă cu cinci ani. Se totală nu se ridica la un milion de lei, în 1970, valoarea clădiri­lor și altor construcții speciale se ridică la peste 3.300.000 lei, la care se adaugă diver­se motoare stabile, mașini și unelte agri­cole, cu grad de teh­nicitate ridicat, insta­lații pentru irigat in valoare de peste 1.850.000 lei. La începutul acestui an cooperativa agrico­lă din Faraoani dispu­nea de un fond de a­­nimale de producție de peste 1.000.000 lei, înțelege că triplarea averii pentru obș­tești în ultimii 5 ani a fost nevoie de o mun­că stăruitoare atît din partea organizatorilor și conducătorilor pro­ducției cît și a numă­rului mare de coope­ratori care au partici­pat zi de zi pe ogoa­re, la toate agricole. Iată, lucrările repre­zentată grafic dinami­ca mijloacelor fixe, în perioada 1966-1970 , iar plantațiile pe rod — vie și pomicultură — valorează peste 6.000.000 lei, deci ju­mătate din cele aproa­pe 13.000.000 lei care reprezintă cumulul mijloacelor fixe. De a­­semenea, zestrea co­operativei mai cuprin­de 6 autocamioane și două tractoare cu re­morci a căror valoare totală trece de 856.000 lei. Acestea ar fi doar cîteva din componen­tele averii obștești ale cooperativei din Fa­raoani. DINAMICA MIJLOACELOR FIE IN PERIOADA 1966-1970 Investiții chibzuit realizate S-ar putea afirma, a fireși, că, specific acestei u­nități este practica de a-și fi asigurat dez­voltarea economică prin mobilizarea din veniturile anuale a u­nor substanțiale mij­loace bănești, an de an tot mai mari, pe măsura sporirii pro­ducțiilor și lor — rod al venituri­hărni­ciei, priceperii și dă­ruirii cu care s-a lu­crat pe ogoare. Ceea ce este semnificativ de remarcat este fap­tul că ponderea în vo­lumul mijloacelor bă­nești destinate creș­terii averii obștești revine celor proprii. De exemplu din cca 4.400.000 lei investi­ții în anul 1970 pes­te 2.500.000 lei au fost din fondurile unității, în anul 1969, acestea au reprezentat, peste 3.400.000 lei în timp­ ce suma împrumutată a fost de numai 323.000 lei. Merită reținut că în ultimii 5 ani s-au făcut investiții de pes­te 23.000.000 lei din care contribuția cu fonduri proprii de 16.000.­000 lei. trece A­­ceste cifre, sperăm, sînt concludente, ele reprezentînd dovada materială a faptului că aici s-a trecut hotă­­rit la înălțarea unei gospodării puternice, progres bazat în prin­cipal pe cheltuieli mai mari din resurse­le cooperativei și nu­mai în măsura în care aceste sume nu ajung să se recurgă la cre­ditele de la stat. In graficul cajje­­ ur­mează ni se sugerea­ză materializarea in­vestițiilor de-a lungul anilor. Aceste date ne edi­fică asupra structurii investițiilor cooperati­vei, fiind, sperăm, e­­viden­tă preocuparea față de lărgirea acelor sectoare aducătoare de mari venituri. De altfel, la oricare din sectoare ne-am­­ opri, constatăm că poartă amprenta eforturilor dirijate și nu întâm­plător obținute, că o­­c­upă un loc deos­ebit de important cele cu perspectivă cum sunt via, livada intensivă, legumicultura. Să ne referim de exemplu la viticultură. După cum se vede viței de vie i-a revenit peste 44­ la sută din investiți­ile făcute pînă în pre­zent. Remarcînd că un asemenea sector înseamnă milioane de lei venituri pentru cooperativă, pentru membrii ei, nu facem altceva decit să relie­făm oportunitatea ho­­tărîrii luate de a se a­­corda atenția cuveni­tă unei străvechi în­deletniciri a faraoane­­nilor. Dar nu num­ai exemplul la care ne-am referit este semnificativ, ci și cel al sporirii suprafețe­lor irigate și ridicarea construcțiilor speciale, al sporirii animalelor pentru producție și altele. Acest jubileu e un prilej de a re­flecta la ceea ce s-a făcut pînă în prezent, dar și la ceea ce ur­mează să se înfăptu­iască, printr-un conti­nuu efort de perfec­ționare a organizării muncii, încît investiți­ile făcute să fructifice din plin, să aducă tot mai mult belșug în casele oamenilor de aici. Pag. 3 Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Bacău Prin decizia nr. 389 din 10 iunie 1971 s-au stabilit pentru legume ur­mătoarele prețuri: 1. Ceapă verde de arpagic cu frunze retezate la 15 cm. de la bulb cal. T kg. 1,65 2,50 2. Idem cal. a 11-a kg. 1,20 1,80 3. Morcovi rădăcini cu frunze din sări­tură 10 fire/legătură cal. I_____leg. 0,75______ 1,20 _1le50___n­<___ 5. Ridichi de vară Salvador 5 bucăți/legătură cal. I leg. 0,30 0,60 6. Idem cal. a II-a leg. 0,20 0,40 7. Salată verde foi (marele) cal. I lg. 0,95 1,50 9. Cartofi timpurii și de vară cal. I lg. — 2,70 10. Idem cal, a II-a___________________kg. —__________2,20 11. Cartofi timpurii și de vară spălați cal. I kg. — 2,80 12. Idem cal, a II-a kg. — 2,30 13. Conopidă cal. extra kg. — 6,00 14. Idem cal. I kg. — 5,00 15. Idem cal, a II­ a___________________kg.__________________4,00______ 16. Dovlecei în floare pînă la 7 cm. lungime kg. —__________6,00 17. Dovlecei mijlocii cal. I buc. — 2,50 18. Idem cal. a II-a buc. — 2,00 19. Dovlecei mari cal. a II-a buc. — 2,00 Se abrogă prețurile pentru ceapă verde de arpagic cu frunze. Prețurile efective de cumpărare intră în vigoare la data de 1­ iunie 1971 ora zero, iar cele de vînzare cu amănuntul plafon intră în vigoare la data de 12 iunie 1971 ora zero. Nr. crt. PRODUSUL U­M Prețul de vinzare cu amănuntul plafon pentru unitățile comerțului socialist — lei­­ Prețul efectiv de cumpă­rare (contract) — lei — 20. Mazăre verde păstăi (cal, m­ică) kg. — 2,00 21. Roșii sortate cal. extra_____________kg.__________________9,50 22. Idem cal. 1 kg. — 7,70 23. Idem cal. a 11-a kg. — 6,00 ȘUIERUL DE DRUMURI IA8Í Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 46, telefon 11629 — 11302, angajează pentru Lotul de drumuri din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej un tehnician nor­mat­or Condiții de angajare: conform H.C.M. 1053^1960. wcW* *. v •*%•».• I • * î..H. 1 .1 k­­WW*WWWAViWWW:^W^WWWkVtf>WW»,l Conferințele organizației pionierilor (Urmare din pagina I­ 1 frumos foc d­e tabără, cei de la Moinești, vor face o excursie în pitoreasca Vale a Uzului, iar cei din municipiul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej vor participa la deschi­derea expoziției județene „Mini­­tehnicus“. Nu mai puțin atractive vor fi și acțiunile la care vor fi prezenți delegații la Tg. Ocna și Buhuși. Pe ordinea de zi a conferințelor, locul principal îl ocupă­ analiza ac­tivității desfășurate de la consti­tuirea consiliului pionieresc pînă în prezent și dezbaterile pe mar­ginea proiectelor de Statut și de Regulament, în cadrul acestor con­ferințe se vor alege noii membri ai consiliilor orășeni­­­­i sau muni­cipale și delegații pentru Confe­rința județeană. Conferințele oră­șenești și municipale, care se des­fășoară in aceste zile, sunt chemate să pună accent pe analiza activi­tății desfășurate de către detașa­mente, unități și consiliile pionie­rești, să generalizeze experiența pozitivă a acestora, să evidențieze modul în care consiliile au lucrat cu conducerile școlilor, con­cu organizațiile U. T. C., cu celelalte organizații și instituții. Se vor a­­naliza aspecte ale realizărilor pe linia antrenării pionierilor la via­ța de organizație, a modului de exercitare a democrației pionie­rești, preocupările pentru creșterea responsabilității sociale la școlari, pentru educarea unei atitudini po­zitive față de învățătură, cît și as­pectele ce decurg din participarea copiilor la activitățile cultural ar­tistice, tehnico-științifice și spor­­tiv-turistice. Sugestiile și propu­nerile care se vor face pentru no­ul Statut și Regulament, menita să conducă la sporirea gradului de participare a copiilor la activități, la îmbunătățirea prevederilor pri­vind drepturile și îndatoririle pio­nierilor, a simbolurilor și însemne­lor, cît și cele referitoare la sta­bilirea unui cadru organizatoric mai precis în funcționarea consili­ilor pionierești vor fi deosebit de utile pentru organizația noastră. Conferințele pionierești, în afară de analiza a ceea ce s-a realizat, au datoria de a stabili direcțiile spre care trebuie acționat mai e­­nergic în viitor. Suntem­ convinși, că sub conduce­rea organelor și organizațiilor de partid, nivelul activităților educa­tive în cadrul unităților și deta­șamentelor de pionieri din școlile județului nostru va căpăta noi di­mensiuni. /" (Urmare din pagina I) formați operativ cu rezultatele fi­nalizării lor. Sunt și propuneri, a­­proximativ 100 la număr, în curs de rezolvare, transpunerea lor în practică necesitînd o perioadă mai îndelungată. Amintim printre­­ a­­cestea : sporirea randamentului la debitarea materialelor, în scopul unei bune aprovizionări a secțiilor de producție, soluționarea proble­mei ventilației la Fabrica de con­fecții „Bacăul“, lărgirea spațiilor sau construirea altor noi pentru creșe și cămine de copii. i­­UUUI UUHl tai &c*ov,o^ X ~---­propunerile, sugestiile făcute, și cum se aplică în viață măsurile ce se desprind, operativitatea și solicitudinea față de acestea, ca izvor de soluții eficace la proble­mele tot mai multiple și mai com­plexe pe care le ridică municipiul Bacău în dezvoltarea sa, sporesc încrederea comuniștilor în orga­nele de conducere ale organizați­ilor de partid, îi stimulează la o participare activă, la adoptarea celor mai eficace măsuri, precum și la aplicarea lor în viață. Tot­odată, faptul că membrii organu­lui municipal de partid urmăresc îndeaproape modul cum își găsesc aplicare în viață propunerile în­temeiate a întărit răspunderea tu­turor factorilor de la nivelul mu­nicipiului față de această proble­mă. Tot mai mult se evidențiază interesul pentru înlăturarea ori­cărui element de formalism sau birocratism, a lipsei de solicitudi­ne și operativitate în soluționarea scrisorilor sau propunerilor ver­bale.­­ Aplicate operativ și cu simț de răspundere, multe propuneri au condus la înlăturarea unor nea­junsuri în aprovizionarea rațio­nală a întreprinderilor și secțiilor, organizarea locului de muncă, la crearea de noi spații de producție, întărirea disciplinei. Un exemplu este edificator. Comitetul de par­tid al întreprinderii de utilaj și transport făcînd un studiu, prin comisia sa economică, asupra po­sibilităților de încadrare în nu­mărul mediu scriptic pe anul 1971, a ajuns la ideea că o mai bună or­ganizare a muncii ar duce la re­­distribu­irea a 60 de muncitori. Analizată cu simț răspundere de către comitetul de direcție, propunerea a fost însușită, stabi­­lindu-se măsuri de aplicare a ei. Exemplul acesta nu este singu­lar, se înțelege. Sunt numeroase altele care au condus la eliminarea unor neajunsuri, la perfecționarea muncii intr-un domeniu sau altul. Dar, pentru a ajunge la receptivi­tate față de asemenea propuneri și sugestii, ca izvor nesecat de înțe­lepciune colectivă, s-a făcut sim­țită în mai multe rînduri inter­venția organului municipal de partid. La Fabrica „Partizanul“ bunăoară, în adunările generale ale organizațiilor de partid, ca și, în ședințele de sindicat, s-au fă­cut­­ numeroase propuneri vizînd îmbunătățirea aprovizionării locu­rilor de muncă cu materia primă necesară, respectarea săptămînii legale de lucru. Și cu toate aces­tea situația a continuat să rămî­­nă aceeași în direcțiile amintite. Aceasta pînă cînd Biroul Comi­tetului municipal de partid a ana­lizat modul cum militează orga­nizația de partid de aici pentru soluționarea propunerilor făcute de salariați. Măsurile adoptate a­­tunci au dus la îmbunătățirea stă­rii de lucru. Alteori­­ tot ca o măsură de im­pulsionare a lucrurilor în această direcție sunt invitați în fața Secre­tariatului și a Biroului Comitetu­lui municipal de partid factorii de răspundere care dovedesc superfi­cialitate și tărăgănare în aplicarea unor propuneri. Au fost și cazuri cînd acești delăsători au fost che­mați să răspundă în fața comuniș­tilor. Asemenea metode au condus la sporirea spiritului de răspundere a cadrelor de conducere chemate să soluționeze propunerile și su­gestiile izvorîte din mase și mai ales la găsirea celor mai eficace soluții în rezolvarea unor proble­me de însemnătate majoră în via­ța colectivului. Se înțelege metodele folosite pentru a imprima receptivitate la semnalele venite din rîndul celor care iau parte directă la procesul de producție nu se epuizează aici. Și nici n-am putea afirma că în problema rezolvării propunerilor și sugestiilor comuniștilor, a ce­lorlalți oameni ai muncii, nu se mai manifestă și lipsuri. O discu­ție cu membrii de partid ne-a con­­firmat că de multe ori în adunări­­ generale se fac propuneri, care, în­­ mod nejustificat, sunt omise de că­­­tre cei ce întocmesc procesele... verbale. Alteori, se pierd pe drum, în procesul rezolvării, sau rămâne !» ! cimr­ ln r­Ki /4c» <4 ncn !»! Evitarea unor asemenea neajun­sj suri constituie preocuparea de­­ seamă a Biroului Comitetului mu­n­­nicipal și ne străduim permanentu­ ca aceasta să fie înscrisă la loc de­­ frunte pe agenda de lucru a tu­­­­turor comitetelor de partid sau a i birourilor organizațiilor de bază.­­ Suntem­ încredințați că printr-o mai bună organizare a soluționă­­­­rii scrisorilor, propunerilor și su­gestiilor comuniștilor, a tuturor­­ oamenilor muncii, prin consulta­rea lor în problemele majore ale vieții economice și social-cultura­­le vom aduce o contribuție mai însemnată la perfecționarea acti­vității în toate domeniile de ac­tivitate și vom asigura participa­rea tot mai activă a maselor largi la îndeplinirea hotărîrilor de par­­­­tid și de stat. Receptivitatea la propunerile și sugestiile comuniștilor * I

Next