Steagul Roşu, august 1971 (Anul 26, nr. 5746-5771)

1971-08-05 / nr. 5749

Pag, 2 WISBOLM STEAGUL ROȘU IA mm QKM AL S­­­AI ULIfI­ ­n județul nostru, pa­ralel cu recoltatul păioa­­selor, s-a desfășurat o largă acțiune menită să conducă la achitarea o­­bligațiilor către stat. O preocupare în acest sens s-a manifestat cu pregnanță la C.A.P. Be­­rești-Bistrița, Măgura, Podu Turcului, Sascut Tîrg, Săucești, Traian, Letea Veche, Hemeiuși, Cociu, Faraoani, Negri și altele, unde, pu­­nîndu-se livrarea pe prim plan cu priori­­tate a cantităților de grîu la fondul central, produsul a fost trimis la bazele de recepție direct de pe arii. Organizarea temeinică a transportu­lui, folosirea cu randa­ment sporit a autocami­oanelor ca și asigurarea de echipe de încărcare— descărcare in aceste uni­tăți au creat condiții ca zilnic livrările să se facă in mod operativ. Datele centralizate miercuri dimineața la întreprinderea pentru valorificarea cerealelor și plantelor tehnice rele­vă însă și faptul că rea­lizările pe județ la pre­luarea produsului sînt nesatisfăcătoare, la acea dată fiind îndeplinit în proporție de 62,4 la sută. Sunt­ cooperative în care livrările s-au făcut cu încetinitorul neacordîn­­du-­se toată atenția aces­tei acțiuni de maximă în­semnătate pentru asigu­rarea fondului central al statului. Poate și datorită fap­tului că suprafețe mari de grîu au fost recoltate manual, dar mai cu sea­mă din lipsă de preocu­pare, pînă miercuri di­mineața unele unități cooperatiste înregistrau restanțe serioase în achi­tarea obligațiilor către stat. E­ste cazul C.A.P. din Vultureni, L­ipova, Pîrjol, Poduri, Strugari, Ardeoani, Colonești, So­­lonț, Tamași, Viforeni și altele, unde se transpor­tase la bazele de recep­ție foarte puțin din can­titățile de grîu prevăzute, în baza de recepție din Tescani, se primise pînă luni dimineața mai puțin de un sfert, din cantita­tea de grîu datorată sta­tului. — Astăzi (luni — n. n.) se pare că transportul griului la baza noastră s-a intensificat — ne spunea șeful unității, Va­­sile,.Jdițj-in. Am asigurat condiții optime de pre­luare și sperăm că în cî­­teva zile să primim în­treaga cantitate de griu. La C.A.P. Scorțeni se livrase pînă în diminea­ța zilei­ de 2 august 74 tone grîu și acțiunea­ coni­tinua cu intensitate. Sarcina de a se livra în cîteva zile la fondul cen­tral al statului întreaga cantitate de griu trebuie să constituie pentru toa­te comitetele de partid un obiectiv major al ac­tivității lor din această săptămînă. ■ Bag g ■ a aga mm w a Luciditate și inițiativa in valorificarea rezervelor (Urmare din pag. s­­tisfăcătoare proporția aplicării a­­cordului global — 41 al sută pe Trust — îndemnând la extinderea într-un ritm mai viu a acestei for­me de salarizare ce și-a demon­strat pe deplin eficiența. In ce privește utilizarea timpului de lucru, proporția de 97 la sută realizată pe Trust este o cotă înal­tă, dar ea nu reprezintă o limită. De altfel, în timpul pierdut din ca­uza lipsurilor nemotivate în cursul primului semestru s-ar fi putut rea­liza o producție suplimentară de 4 milioane lei, ceea ce spune mult. Trebuie continuate acțiunile efi­ciente întreprinse de comitetul sin­dicatelor din cadrul complexului de șantiere, acțiuni la care s-a re­ferit în cuvîntul său tovarășul Ma­rin Ștefan, președintele acestui co­mitet. Sondajele întreprinse la punctele de lucru au arătat că timpul afectat producției se pierde nu numai pe portița în­­tîrzierilor și lipsurilor nemotivate, ci și pe cea a stagnărilor provocate de proasta funcționare a mașinilor și utilajelor, a aprovizionării nerit­mice cu materiale. De altfel, calitatea aprovizionării a făcut obiectul unei critici înteme­iate la adresa consiliului de admi­nistrație, care nu a luat, în tot cursul semestrului, cele mai bune măsuri în vederea evitării tuturor stagnărilor datorate lipsei unor materiale. Cum se mtimplă de o­­bicei, lipsa­ unor materiale la un punct de lucru, la un șantier, coin­cide cu o aprovizionare excedenta­ră a altora. Semnificativ e faptul că stocurile supranormative de materii prime și materiale existen­te în cadrul depozitelor trustului reprezintă necesarul unui întreg trimestru. Aceeași situație există, desigur, și în cadrul altor trusturi de construcții industriale din țară ceea ce face imperios necesar in­tervenția promptă a forului tutelar pentru a se repune de urgență în circuitul economiei naționale a­­ceste valori materiale. In cadrul dezbaterilor, un accent deosebit a fost pus pe îndeplini­rea sarcinilor ce revin șantierelor în cursul celui de-al doilea semes­tru al anului; în acest context, im­portanța acordată pregătirilor ne­cesare în vederea creării de fron­turi de lucru pentru ano­timpul friguros, n-a surprins și nu trebuie să surprindă pe nimeni. „Avem numeroase obiective la care putem asigura o înaintare ra­pidă în perioada de timp favora­bilă care ne-a rămas, astfel nicit iarna să ne găsească cu stadii fi­zice realizate în devans — a spus tehnicianul Gh. I. Istrate, de la Șantierul 1. Important este însă modul cum vom fi aprovizionați cu piesele și materialele necesare — chesoane, panouri de închidere pentru pereți, tuburi premo etc De asemenea, sarcinile de plan pe 1972 trebuie să facă de pe acum o­­biectul preocupării factorilor an­gajați în înfăptuirea investițiilor planificate pentru acest cincinal. „Să se perfecteze fără nici o tără­gănare formele pentru atacarea lu­crărilor planificate pentru viitorul an, pe platformele industriale un­de sînt angajate forțele T.C.I. Gheorghe Gheorghiu-Dej, astfel nicit să se creeze de pe acum con­diții favorabile de lucru în pri­mul trimestru 1972“, — solicita, pe bună dreptate, șeful de lot Nico­­lae Țîrlea. „Și la Șantierul 1 tre­buie efectuate lucrări de închidere dar ele depind de aprovizionarea la timp cu o serie de materii prime ca­re întîrzie să sosească, arăta un alt șef de lot — Nicolae Costin. Apro­vizionarea trebuie să se achite de sarcinile ce-i revin cu toată răs­punderea, mai ales în perioada care urmează, deoarece de felul cum vom munci acum depind vo­lumul și calitatea muncii noastre în cele două trimestre reci — tri­mestrul IV 1971 și trimestrul I — 1972. In ce privește colectivul nos­tru ne angajăm să predăm la ter­­­men toate obiectivele planificate pentru trimestrul III al acestui an“. Acest sentiment al încrederii în forțele proprii a caracterizat, de altfel, întreaga desfășurare a dez­baterilor din adunarea generală a reprezentanților salariaților, care a aprobat cu entuziasm propune­rile consiliului de administrație privind realizarea a 83 la sută din planul de producție anual, pînă la sfîrșitul trimestrului III și depăși­rea planului anual cu cel puțin 8 la sută. De asemenea, colectivul T.C.I. s-a angajat să scurteze du­rata de construcție a cinci capaci­tăți de producție cu 3 pînă la 6 luni și să sporească beneficiile cu încă 400.000 lei peste angajamen­tul inițial. Caracterul deosebit de eficient al dezbaterilor a fost subliniat în cuvîntul său de către tovarășul ing. Răducanu Cioroiu, ministru adjunct al M.C.I., care a remar­cat justețea criticii aduse consiliu­lui de administrație în unele com­partimente ale activității sale, pre­cum și valoarea deosebită a suges­tiilor și propunerilor făcute de participanți. Analizate atent, puse în aplicare fără întîrziere, aceste propuneri vor contribui fără îndo­ială la desfășurarea în mai bune condiții, sub toate aspectele, a muncii constructorilor, la crește­rea eficienței acesteia în ansam­blul economiei județelor în care își desfășoară activitatea Trustul, al economiei întregii țări. La adunare, a luat parte tova­rășul Radu Manoliu, secretar al Comitetului județean de partid, care a accentuat asupra depistării în continuare a rezervelor interne existente pe șantiere, la fiecare punct de lucru, asupra necesității ,valorificări­­lor neîntîrziate în pro­­­­cesul de producție. Comparînd rea­lizările obținute la indicatorul pro­ductivității muncii, înregistrate a­­nul trecut, cu cele de la finele pri­mului semestru al anului în curs, vorbitorul a arătat că s-a făcut un progres simțitor, dar rezultatele pot fi și mai bune, dovadă fiind și diferențele mari de la un șan­tier la­ altul. Idei din cele mai in­teresante au fost relevate în cursul­­ dezbaterilor, legate de îm­bunătățirea activității de aprovizio­nare, de utilizarea judicioasă a uti­lajelor și mecanismelor, de extin­derea acordului global, dar, pentru a-și demonstra eficiența, aceste idei trebuie să se reflecte în planul de măsuri îmbunătățit, adoptat de adunarea salariaților. Un rol deosebit în punerea in valoare a acestor rezerve îl au organele și organisțaț­iile­­ de par­tid care trebuie să 'desfășoare "o intensă muncă­ politico-educativă, în forme variate, așa cum se subliniază in propunerile de mă­suri făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu în ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 6 iu­lie a. c. și în expunerea la Consfă­tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-edu­cative. Această activitate trebuie să se concretizeze în creșterea răspun­derii, a conștiinței socialiste a fie­cărui constructor, reflectată în scurtarea termenelor, în calitatea­­tot mai înaltă a execuției fiecărui obiectiv în parte. Intr-o atmosferă de fierbinte en­tuziasm, participanții la adunare au aprobat textul unei telegrame adre­sate C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, prin care întregul colectiv se angajează să muncească fără preget pentru a transpune exemplar în viață sarci­nile ce-i revin în noul cincinal. MICAH PUBLICITATE Anunțuri de familie Familia Tom­a anunță înce­tarea din viață a scumpului lor Toma Gheorghe 02 ani înmormintarea la 5 august, cortegiul pornind din str. Do­­brogei 47. Vimări - cumpărări • Vînd Dacia 1100 gri 22.000 fon. Starparu Iacob — Rafinăria Dărmănești Bacău. ® Vind casă Bacău, liberă, An­drei Neuman, Calea Moșilor 131 apart. 11 București. Pierderi • Ținuță Ion, Calea Republicii 57 — Bacău, pierdut acte. Adu­cătorului recompensă. • Țâțu Nicolai — pierdut legiti­mație nr. 3234 eliberată de GIP Borzești. O declar­ațlă: merse : Schimb post învățătoare Galați pentru Bacău. Adresați telefon 11922 Bacău. întreprinderea electromontaj Bacău str. București nr. 3 anunță ținerea unui CONCURS pentru ocuparea a 9 posturi de maiștri, specialitatea cons­trucții stații și rețele electrice de înaltă tensiune. Doritorii care îndeplinesc condițiile prevăzute de H.C.M. 1061/1959 se pot prezenta la serviciul salarizare pentru concurs. TELEVIZIUNE JOI 5 AUGUST 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.50 La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto. 13.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Aparențe și realități în lumea ca­pitalului. 20.15 Interpreta săptămînii : FLORICA BRADU. 20.30 Din cronica eroică a insurecției. Film de scurt metraj realizat de Studioul cinematografic al M.F.A. 20.50 Antologia umorului : „Stan Și Bran studenți la Oxford“. 21.50 Cadran internațional. 22.30 Telejurnalul de noapte. JOI 5 AUGUST 1971 PROGRAMUL I 18.30 Interpreți de muzică populară. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Au fost preferințele muzicale ale lunii iulie. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Interpreți ai cintecului popular : Marioara Precup. 20.55 Știința la zi; 21.00 Bijuterii muzicale. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumnea­voastră­ 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL NI 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri ; Simfonia nr. 4 în La major „Ita­liana“ de Mendelssohn Bartholdy. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Dicționar de literatură universală. 18.00 “"Publicitate radio. a* 18.20 Corul liceului „Mihai Viteazul" din București. 18.40 Dansuri di­n opere. 19.00 Buletin de­ știri.­ 19.05 'Melodii,de es­tradă­ 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii. Patru povestiri de L. N. Tolstoi. 20.00 Din cr­eația compozitorului Fran­cois Couperin. 21.15 Buletin de știri. 21.20 Cronică literară de Ion Dod­u Bălan. 21.30 Melodii de Ernesto Leenona. 21.45 Recital de operă Lucia Stănescu. 22.00 Pagini orchestrale dle muzică u­­șoară. 22.30 Momente de răscruce din istoria civilizației. 22.50 Cinci cîntece de joc pentru cor de femei de Sigismund Toduță. 23.00 Buletin­ele știri. 23.05 Actualitatea muzicală. 23.45 în ritm de dans. 24.00 Cvartetul de coarde nr. 2 de Du­mitru Capoianu, fragmente din ci­clul d­e lieduri „Cîntece italiene“ de Hugo Wolf și Sonata nr. 2 pentru pian de Nicolae Com­­an. 0.55—1.00 Buletin de știri. VINERI 6 AUGUST 1971 PROGRAMUL I 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodiă preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cîntece și jocuri populare suce­vene. 10.30 Selecțiuni din operete. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Pe teme juridice. 11.25 Medalion coral Marțian Negrea. 12.00 Formația Valentin­ Grigorescu. 12.10 Recital Robert Merrill. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii : Mihail Jora. 14.40 Balade și jocuri populare. PROGRAMUL II 9.00 Cîntecul săptămînii : „Sub steagul tău“ de Gheorghe Dumitrescu, versuri de loan Meițoiu. 9.10 Piese pentru violoncel. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Matineu teatral : „Citadela sfărî­­mată“. 11.30 Duete comice din operele „Tîrgul din Sorocinsk“ de Musorgski și „Căsătorie secretă" de Cimarosa. 11.55 Știința la zi. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Cîntece populare. 12.30 Piese de mare popularitate din muzica de estradă. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăți muzicale. După meciul de tenis România—India Cu ochii spre „Salatiera de argint“ Cinci zile de întreceri palpitante, care au ținut încordată atenția tu­turor iubitorilor tenisului din ța­ra noastră, au încoronat în final e­­forturile echipei României cu nouă performanță remarcabilă, în o prestigioasa competiție a Salatierei de argint — „Cupa Davis“. Simpla înserare a rezultatului final — 4—1, pentru România — ar putea crea falsa impresie că la New Delhi, în­depărtata țară a elefanților, Ți­riac și Năstase au făcut o călătorie de agrement, spre a­ cuceri cu ușu­rință victoria, lăsînd, gazdelor de­sigur, din politețe, punctul de o­­noare. Adevărul este însă că cel puțin timp de trei zile am avut insistent impresia că echipa Indiei, pe teren cu­ iarbă, este­­ un stîlp de beton de care s-ar putea fringe pînă și ra­chetele unor ași ca Țiri și Ilie. In special, înaintea continuării me­ciului de dublu, căruia i-au trebuit pentru numai trei seturi, trei ore și jumătate de joc (!), nervii jucă­torilor noștri, și chiar ai calmului căpitan de echipă, Ștefan Georges­­cu, au fost întinși la maximum. In fața unui public extrem de­ gălăgios, care n-a contenit să-și susțină echipa nici chiar în timpul desfășurării jocului, cei doi cam­pioni români au avut de susținut o imensă bătălie, în primul rînd cu ei înșiși, și apoi cu adversarii — mai hotărîți decît oricînd să-și înscrie în palmares o mare perfor­manță. Li s-a opus însă, în primul rînd, acest mare campion al tenisului european­ — Ilie Năstase — care, cu strălucitorul său talent, a făcut deseori să amuțească tribunele sau pur și simplu să-și mute simpatii­le în tabăra noastră. Neînvins în meciurile din „Cupa Davis“ din a­­cest an, Ilie și-a dominat net ad­versarii — Premiu­l Lall și J. Mu­­kerjen — printr-un joc rapid și extrem de inventiv în fața căruia tenacii săi rivali au rămas deseori simpli spectatori. Adăugind la a­­ceasta contribuția substanțială campionului român la victoria din­­ meciul de dublu, unde a avut o serie de intervenții de kinogramă, obținem dimensiunile aportului a­­dus de liderul tenisului european, căruia absența din turneele in des­fășurare ale „Marelui premiu FILT", în care de altfel conduce cu 119 puncte, îi este azi răsplătită prin satisfacția de a fi contribuit decisiv la succesele echipei sale. Lîngă Ilie, nedespărțitul „frate siamez“, Ion Țiriac, a luptat și de această dată exemplar, deși o si­­nuzită mai veche i-a jucat din nou renghiul. In ciuda meciului pier­dut la campionul Indiei — Lall — Țiriac are indiscutabil marele merit de a fi obținut la Mukerjea punc­tul decisiv, care asigura României calificarea în finala interzonală, lă­­sîndu-i astfel, drum liber lui Năs­tase să-și desfășoare, în ultimul meci de simplu, întregul său ta­lent în fața unui Premiu­­ Lal­ u­­luit. Abia scăpați de emoțiile disputei, gîndurile tenismenilor români,, ale zecilor de mii de simpatizanți, zboară acum spre următoarea eta­pă a competiției : finala interzo­nală, pe care o vor susține cu Bra­zilia — merituoasă, deși surprin­zătoare, învingătoare a Cehoslo­vaciei. Thomas Koch și Edson Mandari­­no — viitori adversari ai români­lor — sunt de fapt cunoștințe ve­­­­chi : Năstase l-a învins în acest an de trei ori pe Koch (cel mai bun jucător brazilian), iar Țiriac are și el o victorie la același jucător, în circuitul de turnee din SUA, do­tat cu „Trofeul Gillette“. Calculul hîrtiei indică, prin a­­ceastă prismă, pe români drept fa­voriți, ținînd cont că și terenul de zgură de la Sao Paulo (orașul de disputare a interzonalei), nu-i va incomoda deloc pe jucătorii noș­tri. Cu toate acestea, emoțiile nu vor lipsi, desigur, nici în zilele me­ciului de la Sao Paulo (probabil 13, 14 și 15 august), cunoscut fiind că avantajul terenului poate con­s­­titui un atu important pentru o echipă omogenă cum este cea a Braziliei. Să sperăm însă că inseparabilii noștri campioni vor ști încă o da­tă să tranșeze în favoarea lor o dispută ce se anunță acerbă. Un e­­ventual succes, pe care îl dorim cu toții, ne-ar da posibilitatea, în oc­tombrie, de a ne ridica ochii, cu mai multă îndrăzneală decit în 1969, la strălucitoarea „Salatieră de argint“, aflată, pînă atunci, în vitrina cu trofee a echipei SUA. I. R. Wk Joi 5 august 1971 Fotbaliștii de la Sport Club Bacău vor susține trei meciuri de pregă­tire în Uniunea Sovietică Ieri, au plecat spre Moscova, la bordul unui avion al com­paniei TAROM, fotbaliștii de la Sport Club Bacău, care în zilele următoare vor susține trei întîlniri de pregătire în Uniunea Sovietică. Lotul de 18 fotbaliști este condus de Con­stantin Bucșe, membru al bi­roului secției de fotbal a clu­bului, însoțit de antrenorii Constantin Rădulescu, Petre Rădulescu și medicul Alexan­dru Udrescu. Dintre fotbaliștii care au făcut deplasarea amin­tim pe Dembrovschi, Ghiță, Catargiu, Comănescu, Duțan, Bugiubei, Pană, Florea, Hriț­­cu, Sinăuceanu, Mioc, Sorin li­vram. în Uniunea Sovietică, fotba­liștii de la Sport Club Bacău urmează să susțină două întil­­niri cu echipe din prima divizie și o întilnire cu selecționata olimpică a URSS. țPHQNQiXPBESj Nr. 31 din 4 august 1971 Extr. I : 12, 31, 10, 17, 16, 34 Fond de premii : 1.648.628 lei Extr. a II­a : 14, 23, 32, 25. 30 Fond de premii : 700.293 lei Fotbal După 14 ani, din nou o reprezentantă a orașului Tg. Ocna în divizia C După aproape 14 ani, orașul Tg. Ocna e reprezentat din nou în divi­zia C. Cîștigînd campionatul jude­țean, echipa Oituz a obținut drep­tul de a evolua în cea de-a treia liga a fotbalului nostru. Citeva amănunte despre pregăti­rile echipei în vederea noii ediții a campionatului diviziei C ne-a trans­mis corespondentul nostru Alexan­dru­ Anei. Antrenamentele au fost reluate de la 16 iulie, sub conducerea an­trenorului Păun Tănase. Vechiul lot a fost completat prin promovarea unor juniori din pro­pria pepinieră (Giurcanu, Gheor­­ghiță, C. Jitea, Gavrilaș), precum și prin transferarea jucătorilor Boiș­­teanu — de la Petrolistul Dărmă­nești, Drosu — de la Petrolul Moinești, Chehan — de la Mine­rul Comănești. Dintre obiectivele propuse pentru un viitor mai apropiat sau mai în­depărtat menționăm : o comportare cit mai frumoasă în competiția do­tată cu „Cupa Eliberării“, organi­zată de Asociația sportivă­­ Betea Bacău (1—15 august); situarea pe un loc din prima parte a clasa­mentului la finele campionatului divizionar , printr-o intensă muncă educativă în rîndul fotbaliștilor, nici un jucător al echipei să nu fie suspendat. Dar iată și numele celor 19 com­ponenți ai lotului Oituzului : Co­mănescu (portar), Botezatu, Dănilă, Ignat, Dulgheru, Dreptu (fundași), Miclăuș, Bordeianu, Neagu, Ursei (mijlocași), Teodoruș, Petrovici, Boișteanu, Drosu, Chehan, Giurca­nu, Gheorghiță, C. Jitea, Gavaiaș (înaintași). Mai mult decît o profesiune (Urmare din pag. 1) prins-o și din discuția cu un alt personaj al rîndurilor de față, in­ginerul silvic Eugen Caramitru. L-am cunoscut la punctul de achiziție a fructelor de pădure Huta, situat undeva în pitoreasca Vale a Le­­șunțului. Omul cobora cu un „Gaz“ de la un alt punct de achiziție subordonat tot ocolu­lui silvic Oituz, adică și lui în calitatea care o are de șef pe al ocolului. Lucrează de șase ani aici, și-i plac pădurile cu foșnetul o­­dihnitor al arborilor și clipocitul indiscret al pîraielor ascunse în bogăția de vegetație a pădurii.­­ De fapt, în meserie sînt de la vîrsta de 14 ani. Iubesc pădurea și, pot să spun, c-o și cunosc... Inginerul îmi vor­bește despre munca pe care-o face zilnic. — Nu există profesi­une minoră, din mo­ment ce este social­mente utilă, precizea­ză Eugen Caramitru. Apoi, tot el : Iar oda­tă ce știi că meseria pe care o practici es­te necesară societății adică oamenilor, în­treaga activitate tre­buie racordată la for­ța mare pe care o con­feră pasiunea. Pasiu­nea se cîștigă, aș spu­ne, în înfruntarea cu meseria, cu condițiile realizării ei, și de a­­ceea ea presupune neestimarea nici unui efort... Aflăm lucruri semni­ficative. Reținem unul, de cînd este inginer, sub directa lui îndru­mare s-au plantat cca. 2.000 ha de pădure. — Plantarea unei pă­duri înseamnă răspun­dere, ne spune ingine­rul. Mai ales că ceea ce facem noi acum, se va cin­țări peste două sau trei generații, pen­tru­ că ciclul de pro­ducție a pădurii este de 110 ani... Satisfacți­ile noastre de acum­ vor fi validate peste a­tîția ani... ...PROFESIUNE _ PASIUNE — RESPON­SABILITATE SO­CIALA. O corelație firească și realizabilă sub toate aspectele e în condițiile socialis­mului, cînd o­m­ a muncii este și stăpîn și producător în ace­lași timp. O corelație care dă satisfacții ines­timabile, trăinic­e tot ceea ce facem pen­­i­tru dezvoltarea socie­tății, spre binele tutu­ror. Institutul meteorologic central comunică: în viitoarele 24 ore, vremea se menține frumoasă și călduroasă in sudul și estul țării, unde cerul va fi mai mult senin noaptea și dimi­neața, iar posibilitățile de ploaie vor fi mai reduse. In Banat, Transilvania, Crișana și Maramureș, precum și în zonele de deal și de munte va fi instabilă. Se vor produce înnourări accentuate în deosebi după amiază cînd se vor semnala averse și frecvente descăr­cări electrice, iar izolat condiții de grindină, în aceste regiuni tempe­ratura va înregistra o ușoară scă­dere. Minimele vor oscila în gene­ral intre 10 și 20 de grade, mai coborîte în estul Transilvaniei, iar maximele vor fi cuprinse între 25 și 30 grade în nord-vestul țării și vor urca pînă la 35 de grade in sud-est. In prezent, la sate se desfășoară intens treierișul. Oamenii muncii din agricultură raportează zilnic realizări substanțiale. Ca urmare a instructajelor execu­tate cu mecanizatorii din S.M.A., cu muncitorii de la fermele I.A.S. și cooperatorii de la C.A.P., treie­rișul se execută în condiții cores­punzătoare, respectîndu-se de că­tre majoritatea dintre aceștia mă­surile și regulile de prevenire a incendiilor. Datorită acestui lucru, pînă în prezent, în actuala campa­nie din agricultura județului nu s-a produs nici un început de in­cendiu. Mai sunt însă și situații cînd unii tractoriști, șefi de secții de la S.M.A., sau brigadieri de la unele C.A.P., nu urmăresc aplicarea cu strictețe a măsurilor de prevenire a incendiilor. Printre neregulile cele mai gra­ve sesizate, se pot cita scurgerile masive de lichide combustibile, ca urmare a neetanșietății corespun­zătoare a conductelor pe care cir­culă motorina la unele tractoare ce se folosesc la treierat. Aseme­nea situații s-au constatat la trac­toarele ce aparțin de S.M.A. Fili­­pești, Dămienești, Helegiu, Roșiori și altele. O altă neregulă frecvent întîlni­­tă a fost aceea că instalațiile elec­trice ale tractoarelor au o serie de improvizații, care prezintă un pe­ricol iminent de incendiu, în spe­cial în condițiile funcționării pe loc. In acest sens poate fi citată si­tuația cu totul necorespunzătoare „constatată la tractorul pe care lu­crează Victor Goșman de la S.M.A. Filipești, care a înlocuit capacul releului cu o cîrpă (unde se produc flame permanent) sau a unor trac­toare la care lipsesc totalmente e­­lementele de siguranță ale circui­telor electrice. Una dintre cele mai periculoase situații a fost constatată la trac­toarele ce aparțin de secția Căiuți, care se foloseau fără a avea site parașe întei corespunzătoare, unele din ele fiind improvizate de către tractoriști. Majoritatea C.A.P. din județ nu au luat măsuri pentru amenajarea autocamioanelor care lucrează în actuala campanie. Acestea, în multe situații, se folosesc pentru transport pe miriști sau pe unele locuri unde există paie, avînd ta­bele de eșapament neizolate termic, unele din ele fiind chiar sparte. E inutil să comentăm pericolul de in­cendiu ce-l prezintă. Organele de control ale Grupu­lui județean de pompieri și orga­nele de miliție au tras la răspun­dere pe cei vinovați pentru nere­gulile arătate mai sus, aplicînd un număr însemnat de amenzi contra­venționale. Dar este oare suficient să ne mulțumim cu amenzi ? Și apoi de ce să ajungem la astfel de situații ? Griul, recolta, sînt ale obștei. Fie­care trebuie să fie atent, grijuliu cu bogăția noastră, a tuturor. Ne­glijența poate produce incendiu­. De aici, nu mai e decît un pas pî­nă la pagube materiale mari. Avu­tul obștesc trebuie apărat cu toa­tă atenția. In situația actuală, cînd aproa­pe în fiecare localitate rurală din județ s-au strîns cantități mari de cereale pe aici, se impune o serie de măsuri concrete, legate de com­baterea cauzelor care ar putea produce eventuale incendii. Fiecare președinte de C.A.P. ca­re organizează aici este obligat să se dea în folosință numai în si­tuația cînd s-au luat toate măsu­rile de prevenire a incendiilor, nu­mai după ce pe arie s-au organizat echipele de primă intervenție și s-au asigurat mijloacele inițiale de stingere, precum și o cantitate suficientă de apă. Fiecare conducător de unitate a­­gricolă știe cu precizie care sunt legile țării în această importantă problemă. Aplicarea lor — desigur, nu este o chestiune facultativă. Despre însemnătatea ei nu este ca­zul să insistăm. Și totuși, unii to­varăși președinți de C.A.P., unii tovarăși directori sau șefi de sec­ții S.M.A. tratează uneori cu ușu­rință problemele legate de preve­nirea incendiilor. Ar trebui să se gîndească la eventualitatea unor urmări neplăcute, la faptul că un incendiu poate pîrjoli pămîntul, poate sărăci obștea. Răspunderea e deci deosebit de mare. Legi în acest sens sunt, și în­că foarte precise. Rămîne doar ca ele să fie respectate întru totul. Maior Gheorghe CALIN, din Grupul județean de pompieri Bacău La ordinea zilei Vară fierbinte. Prevenirea incendiilor în agricultură - o obligație de mare importantă

Next