Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 26, nr. 5772-5797)
1971-09-15 / nr. 5784
Pag. 2 Culturale Un roman despre presa ilegală a partidului. Condamnat la moarta Intimii arareori în paginile revistelor literare — mai cu seamă ieșene — Dumitru Ignea se impune totuși ca o prezență a prozei noastre actuale. Scrierile sale se disting prin romantismul revoluționar al atmosferei în care se mișcă personajele, prin patosul cu care ele se dăruie activității antifasciste de adîncă ilegalitate ; este un scris necizelat, o confesiune cu sufletul la gură, în care eroii împrumută din linearitatea tragică a unei lumi dimensionate brutal între viață și moarte, credință și trădare, demnitate și spaimă, generozitate și crimă. Comuniștii, uteciștii, ca și alți oameni de bună credință care mai târziu sau mai devreme li se vor alătura, reprezintă polul umanității inalterabile a unui popor năpăstuit, viitorul unei societăți măcinate de tare incurabile : „Nu numai la picioarele mele se află agățat un asemenea lanț, ci și la (...) picioarele tuturor celor care dirijează astăzi viața acestei țări", rostește la proces Mitru Dorneanu, tipograful comunist din romanul „Condamnat la moarte“.*) „El vă ține strîns legați de averi, de niște legi strîmbe, de clasa dumneavoastră îmbătrînită în rele“. Tînărul Dorneanu este unul din acei oameni dîrji care, înainte sau în timpul războiului au știut să se transforme din acuzați în acuzatori, apărîndu-și cu demnitate neștirbită convingerile, o adică dovedind o lucidă conștiință a condiției lor, mai simplu, o înaltă conștiință de clasă. Cuvintele lui Mitru Dorneanu aparțin aceluiași crez pe care îl imprimase în tipografii clandestine, pe paginile „Scînteii“ ilegale, ale ..Moldovei roșii“ sau ale numeroaselor manifeste ce condamnau necruțător aventura legionară, criminalul război antisovietic, în genere orînduirea burghezo-moșierească. Povestea „Necunoscutului“, numele conspirativ al lui Mitru Dorneanu e simplă , lucrînd în tipografie cu un vechi comunist, Păstrăvanu („Bătrînul“), tînărul zețar ajunge, în anii premergători instaurării dictaturii antonesciene, să fie primit în partid, devenind un factor din ce în ce mai important al rețelei comuniste ilegale. Faptele sale, uneori de un eroism spectaculos, alteori vădind „doar“ o voință de fier, se împletesc din ce în ce mai inextricabil cu atașamentul spontan al familiei sale, țărani ce înțeleg rosturile istorice ale riscurilor la care se expun alături de cel drag și respectat Dacă mai adăugăm la aceasta contribuția teoretică și practică pe care o aduce, la activitatea tipografiei autorul celor mai multe texte, universitarul Colibaba, sau o seamă de alți simpatizanți din cele mai variate medii sociale, obținem imaginea simplă — poate cam simplificată — dar adevărată în liniile ei definitorii, a rolului de catalizator, de conducător politic necontestat al rezistenței antifasciste, pe care l-a jucat partidul în anii războiului contra Uniunii Sovietice. De cealaltă parte a barierei se află statul militarist, cu organele sale represive, siguranța, poliția, jandarmeria, închisorile, șovinismul troglodit sau reacționarismul turbat al cîtorva iresponsabili de teapa lui Horia Sima sau Antonescu, funcționarii zeloși și sadici ca Popa sau Trofinică de la Siguranță, colonelul Rucăreanu din Justiția militară și atîția alții. Tabloul care se încheagă nu este o frescă a epocii respective — așa cum o înfățișează, spre exemplu memorialistica lui Ion Pas , nici o galerie caracterologică, încadrată de epica fastidioasă specifică lui Zaharia Stancu (din „Rădăcinile sunt amare“), sau acea panoramă de un colorit ritmat pînă aproape de senzațional, din „Șoseaua Nordului". Deși anecdotica nu lipsește nici aici, iar sugestia atmosferei caleidoscopice dintr-un mare centru de provincie se încheagă cu destulă pregnanță, romanul lui Dumitru Ignea preferă să schițeze datele unui semnificativ episod din istoria ilegală a Partidului Comunist, reliefînd adevăruri mai mult decît problematizări, sensuri promovate de fapte și nu interpretări. Personajele sale sînt caractere, înainte de a se putea constitui în tipuri veridice, sisteme comportamentale a căror angajare se face fără drame de opțiune, ca o reacție firească, izvorind dintr-un fond ancestral de demnitate și curaj. Ceea ce putem reproșa, totuși, cărții lui Dumitru Ignea este felul cum mînuiește dialogul, neputința personajelor de a se prin vorbire. Pericolul diferenția principal care le pîndește conversația este sentențiozitatea, retorismul sau sfătoșenia artificială, deși autenticitatea verbală a unora — în special din categoria „negativilor“ — nu poate fi ignorată. Lipsa unui exercițiu statornic asupra paginii de proză se simte și în stîngăciile de construcție, cu deosebire în șovăiala de a-și alege ferm tehnica. Astfel, dorind să evite disponibilitatea interpretativă sau analitică, pentru a determina personajele să se definească la confruntarea directă cu realitatea, autorul nu întreprinde investigații psihologice, nu se lansează în comentarii social-istorice, filozofice, în general teoretice , dar nici faptele care alcătuiesc viața de încleștări decisive a eroilor săi nu sînt complete. Probabil că s-a urmărit evitarea încărcării sau a descripției cu tente de senzațional, dar cînd un personaj trăiește între ascunzători, închisoare și evadări e firesc să ni se relateze măcar împrejurările în care se petrece ceea ce-l definește la un moment dat, chiar dacă în rest el este un teoretician sau un ideolog, fără nici un pic de vocație pentru aventură. Apoi, nu putem să nu observăm că toate celelalte personaje, afară de Mitru și, poate, Păstrăvanu sînt prea sumar abordate, pentru a fi altceva decît scheme inconsistente, fișe pentru o viitoare construcție. Oricum, la prima sa confruntare mai amplă cu proza, Dumitru Ignea își face auzit glasul cu destulă stăruință. V. SPORICI * Editura „Junimea“ — 1971 de Dumitru IGNEA Cronica literară TELEVIZIUNE MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 15.55 Deschiderea emisiunii. FOTBAL : Dinamo București—Spartak Trnava (Cupa Campionilor Europeni). Transmisiune directă de la Stadionul „23 August". 17.50 Soliști îndrăgiți de muzică populară : Dumitru Sopon. 18.00 Răspundem prezent ! Deschiderea noului an școlar. 18.35 Mult e dulce și frumoasă. 18.50 Confruntări. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.201.001 DE SERI. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 ANCHETA TV. Idealul tinereții. 20.35 Telecinemateca . „PISICA Î$I SCOATE GHEARELE“.22.20 TELEGLOB. Itinerar chilian. 22.35 Tangouri celebre. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Poșta literară NECULAI PUȘCAȘU — Bacău. Lecturi neasimilate din Eminescu, din care ați copiat numai mecanica versurilor, sonoritatea stranie, fără a vă strădui să loi dați și un conținut cît de cît inteleligibil. Compunerea „In fața ochilor“, de pildă (prozodic —o copie a celebrei elegii „Atît de fragedă") conține o serie de versuri inepte : „Jur împrejur a tale brațe/ Se atîrn de umerii tăi goi / Și revărsînd mișcări ușoare / Se aplec pe sinii tăi cei moi“. In aceeași situație se găsesc „Peste timpul care trece“ și „Deseori“ (imitații la „Peste vîrfuri" și, respectiv „Pe aceeași ulicioară“), ambele excelînd în formulări bizare, ceea ce denotă că „poeziile“ dv. sînt exclusiv un rezultat al hazardului. Accidental se întîlnesc și cîteva fraze poetice : „Și ca bolta fără stele/ Petrec nopțile la rind“ strivite însă de mulțimea greșelilor de ortografie. SILE DELAVALE: Poezia patriotică n-a fost niciodată o poezie „de ocazie", în înțelesul unui conținut precar, atîta timp cît a fost slujită de condeie dublate de conștiință civică sensibilă și actiă. Să ne amintim de ecoul extraordinar pe care l-au avut în mase „Un răsunet“, de Andrei Mureșanu, „Deșteptarea României“, „Hora Unirii", ciclul „Ostașii noștri", de V. Alecsandri, „Scrisoarea III“, de Mihai Eminescu sau „Noi“, „Oltul“ etc de Octavian Goga — și veți înțelege că laudele aduse genului de poezie ce cultivă sentimentele dragostei de neam, de țară, nu sunt nicidecum gratuite. în zilele noastre poezia patriotică este la fel de vie, de activă și de necesară. Evident, pentru ca mesajul ei partinic să poată impresiona, e nevoie și astăzi, ca și în trecut, de o expresivitate versului, sau așa cum singur spunneți, de talent. Cum se mai întîmplă însă cîteodată, scrisoarea propriu-zisă mai interesantă decît versurile care o însoțesc, ele păcătuind printr-un schematism dezarmant. Fraze întregi „sună din coadă", mimînd o ardere interioară, care de fapt nu există, încercați să depășiți stadiul acesta de compunere cu vocative (abuzul de interjecții! o țara mea!, hei pămînt străbun ! etc.) ieșind într-o zonă a exprimării directe, mai de la inimă. E. GALAN! Poezia pe care practicați rămîne încă la stadiul literaturii de album, populată de făpturi ireale, diafane, care plutesc într-o atmosferă de feerie. Dacă ați fi un cititor frecvent al publicațiilor literare și de cultură, ați fi observat fără greutate că asemenea poezie nu se mai practică de pe vremea lui Conachi și Cîrlova. La întrebarea dacă aveți puțin talent — „sau e cazul să nu mai consum cerneala degeaba pe care mi-o adresați, îmi vine destul de greu să vă răspund. Semne ale unei disponibilități literare par să existe, dar atîta timp cît ele refuză să se alimenteze din solul ferți al lecturilor, vor rămîne pe mai departe sub semnul virtualității. E necesar deci să vă decideți. TITEL CLIMEȘTEANU . „Aceste poezii — dacă putem să le numim așa — sunt închinate Partidului și harnicilor locuitori ai satului meu natal“, spuneți dv. într-o notă introductivă. Intențiile nu sunt rele deloc, și nici entuziasmul care le-a generat. Ceea ce vă trădează însă este o dezarmantă lipsă de har poetic, de „ureche“, de simț al limbii. Versuri (vorba dv. dacă putem să le numim așa!) în care cuvintele rimează după alte criterii, decît cele ale accentului prozodic, ca de pildă : „Uzină — cooperativă ; Filipești — comuniști sau ghioceii — primăverii — ne fac să avem suficiente rezerve asupra posibilității dv. în poezie. IORDACHE AIOANEI : Surprinzător e la dv. temperamentul agitatoric care tensionează unele versuri, imprimîndu-le forță și dinamism ! „Aici entuziasmul se întrupa-n idei" — e versul cel mai bine realizat din cele două poezii pe care le semnați. Nesiguranța cu care vă mișcați prin celelalte strofe nu ne permite să întrezărim însă, prea multe șanse în viitor, dacă nu veți dori cu tot dinadinsul să vă autodepășiți. Intre timp, e bine că nu uitați că între poezie și articole de ziar există o diferență netă — prima operînd prin excelență cu imagini, figuri de stil și metafore, adică procedee de creație prin care scriitorul transfigurează realitatea înconjurătoare, în timp ce jurnalistica redă această realitate sub latura autenticului, a faptului de viață neprelucrat. JENICA PETRESCU : Mare parte din rîndurile adresate corespondentului de mai sus vi se potrivesc Și dv. Rareori eite un vers nimerește tonul normal al discursului liric, acesta din urmă desfășurîndu-se cu destule contorsionări, stîngăcii și agramatisme. Ravedeți-vă vocabularul. l. PETRU . Deși se pare (simplă presupunere 7) că ne-am mai întilnit pe spațiul acestei rubrici, și răspunsurile au fost atunci vag încurajatoare, ambițiile dv. nu s-au potolit, cu singura deosebire că ați schimbat epigrama pe odă patriotică. „Tu ne ești crez și legămînt" ar merge ca text al unui cîntec (într-atît sunt versurile de șterse și imaginile artistice de vehiculare), ca poezie de sine stătătoare, însă, nu. Cu privește „Cinstirea pămintului“, aceasta are patru versuri cel puțin nefericit găsite . „Uzine melomane (!) /Ce-mbracă-ntinsul plai/ Dorind balada nouă / In șuiere de nai“. Aceste lucruri, plus cîteva rime rele ne conduc la ideea că rămîne încă să lucrați pe vers. Reveniri. Ion MUNTEANU Pe scena Teatrului „Bacovia“ Gong în stagiunea 1971-1972 Stagiunea 1971—1972 începe, la teatrul băcăuan, prin reluarea reprezentațiilor cu piesa „Interesul general“ de Aurel Baranga. Astăzi și mîine, la ora 19,30, în sala Teatrului dramatic „Bacovia“, spectatorii se vor putea reîntilni cu actorii Mișu Rozeanu, Andrei Ionescu, Lucia Cosmeanu-Maier, Puiu Burnea, Gh. Serbina, Mircea Belu, Mihai Drăgoi, Doina Iacob, Constanța Zmeu, Florin Blănărescu. Regia artistică a spectacolului o deține I. G. Russu, viziunea scenografică aparținînd lui Mihai Tofan, de la Teatrul Național „I. L. Caragiale“ — București. 55 Brigada diverse în alertă (La „Muncitorul“) „Brigada mărunțișuri" însărcinată cu descoperirea unor infractori își continuă acțiunile, de data aceasta „în alertă“. Din nou se ajunge la dezvăluirea unor fapte reprobabile. Din munca plină de eroism și inteligență a lucrătorilor din miliție ni se redă avatarurile trio-ului de infractori, recidiviști, „simpatici“, de data aceasta, complici mai mult sau mai puțin conștienți ai unor falsificatori de bani, ai unor femei imorale, într-un cuvînt întreaga faună care populează zilnic rubrica Informației Bucureștiului ! „Aflăm de la inspectoratul miliției Capitalei". Comedia polițistă realizată de Mircea Drăgan, în colaborare cu scenaristul Nicolae Ție, este un film scheci vizînd satira de moravuri. Acest al doilea episod nu este nici mai bun și nici mai rău decît primul episod în care brigada diverse intra în acțiune. Același comic de speța revistei de cartier de altă dată, aceleași situații neverosimile și acțiuni ilogice. O sumedenie de semne de întrebare nu-și găsesc răspunsul. Rareori mi-a fost dat să întîlnesc atîta diletantism în interpretare ca în această peliculă. Mă refer la interpretele feminine (cu excepția actriței Vasilica Tastaman), adică la „vîzătoarea de plăceri“ și la cîteva membre ale „clubului tinerelor văduve“. Echipa de comedie a filmului reunind un mănunchi de actori talentați, muncește din greu, fiecare pe felul său de haz, descurcindu-se fiecare cum poate pentru a reuși să iasă cu fața curată din naivitățile și dialogurile unui scenariu mediocru. Efortul interpreților nu se împlinește însă în unitate. Spectatorul se amuză de scheciurile și microrecitalurile bunilor noștri actori de comedie care de la Timică și Birlic la Caragiu și Cotescu, și mulți, mulți alții, merită scenarii și regizori pe măsura harului lor. Finalul ne redă expresia fericită a celor trei borfași reîntorși după gratii. Desigur, vor ieși de aici în următorul episod cu același zîmbet pe buze, îndreptîndu-se spre noi... infracțiuni. Exigența spectatorilor noștri solicită realizatorilor, comedii cinematografice spirituale, satirice, inspirate din peisajul real al epocii noastre. M. ROZEANU CINEMA MUNICIPIUL BACAU „Muncitorul" ! B. D. IN ALERTA (orele : 10,20 , 15,20 , 17,20 , 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. „Flamura roșie" ! ÎNDRĂGOSTIȚII (orele ! 16 , 18 , 20). Tel. 11950. „Progresul" t FLOAREA SOARELUI (orele ! 10,30; 14,30 ; 16,30 , 18,30 ; 20,30) Tel. 11377. „Tineretului" : DARCLES (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ „23 August" FACEREA LUMII. „Oituz" ! DOMICILIUL CONJUGAL. EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă Expoziția „Noi opere de artă din patrimoniul Muzeului județean” (pictură, sculptură, tapiserie). Punctul muzeal „Nicu Enea” Colecția de pictură Nicu Enea (strada Nufărului nr. 31), deschisă între orele 10—18. Luni închis. TG. OCNA Galeria de artă „Peisajul montan în plastica românească". SLANIC-MOLDOVA „Pictori români dintre cele două războaie mondiale" (vila „1 Mai"). Comuna Racova ExDO7ția memorials Ion Borcea MUZEE MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale — strada Karl Marx nr. 2. Muzeul de istorie — strada Karl Marx nr. 23. PRĂJEȘTI - Muzeul sitese. STEAGUL ROȘU RADIO MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. 15.05 100 de legende românești. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Țară mîndra, nouă țară ! 16.30 Medalion George Grigoriu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzica populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Noi înregistrări cu orchestra de muzică populară dirijată de Dezideriu Ardeleanu. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Noutăți discografice. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seara (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de Știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară. 15.40 Instrumente populare românești. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Divertisment pentru orchestra de coarde și două clarinete de Dumitru Capoianu. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Cîntece și jocuri populare. 17.30 Piese instrumentale și vocale. 17.50 Cîntă Kathy Kirby. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Concertul pentru harpă și orchestră de Carl Reineke ; Concertul pentru Corn și orchestră de Richard Strauss. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Romanțe. 20.15 Teatru radiofonic. STEAUA POLARA de Sergiu Fărcășan. 21.42 Muzică ușoară. 22.00 Suita I op. 9 în Do major de George Enescu. 22.30 Universitatea radio. 22.45 Potpuriuri de muzică ușoară. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Mozartieri și azi. 23.50 Recital de clavecin, George Malcolm. 0.22 Pagini din opereta Nausicaa de Viorel Doboș. 0.55—1.00 Buletin de știri. JOI 16 SEPTEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport 7.25 Bună dimineața, copii 17.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Variațiuni pe aceeași temă — muzică ușoară. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Sub mindre flamuri — cîntece patriotice. 12.00 Melodii de H. Mălineanu. 12.10 Recital de operă Leila Cincu. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.40 Mîndra mea floare aleasă, muzica populară. PROGRAMUL NI 6.00—8.05 Program muzical de dimineață. 6.05 Buletin de gurâj"1— 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Două schițe simfonice. 9.00 Coruri bărbătești. 9.15 Arii din operetele lui Kalman. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Orchestra de muzică populară Brîulețul din Constanța. 10.00 Opera „Prometeu“ de Doru Popovici. 10.41 Tineri interpreți de muzică ușoară. 11.00 Soliști de muzică populară. 11.30 Album distractiv — muzică ușoară. 11.55 Știința la zi. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Muzică ușoară. 12.30 Opereta „Veronique” de Messager. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăți muzicale. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Doine, cîntece și jocuri populare. 14.30 ATENEU. Pentru eventualele modificări intervenite la programele de radio, televiziune, cinema, muzee, expoziții — care nu ne-au fost comunicate un timp util — redacția nu-și asumă răspunderea. VREMEA Vreme răcoroasă, închisă și relativ umedă cu cerul mai mult noros. Se vor semnala averse de ploaie. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nordic. Temperatura aerului rămîne staționară , minimele vor fi cuprinse între 4 și 8 grade, iar maximele intre 12 și 16 grade. Miercuri 15 septembrie 1970 Vas de cereale, astăzi piesă de muzeu. Foto : N. MOLDOVEANU Ministerul Industriei Chimice, Centrala industrială de anvelope și articole tehnice din cauciuc , Fabrica de articole tehnice din cauciuc Brașov i recrutează candidațiiwi str. Sportul Popular nr. 1 telefon 14111 (băieți) în vîrstă de pînă la 18 ani împliniți în anul calendaristic 1971, pentru școala profesională curs de zi, în meseria de : Prelucrători cauciuc și confecționatori articole tehnice din cauciuc ÎNSCRIERILE se fac la sediul FARTEC Brașov, serviciul personal învățămînt, pînă la data de 25 septembrie 1971, pe baza actelor : • Certificat de naștere în original • Adeverință de promovare a clasei a VIII-a • Certificat medical. Concursul de admitere se va ține la Grupul școlar pentru industria chimică Codlea, între 25—30 septembrie 1971, la matematică și chimie, scris și oral. Grupul școlar asigură cazare, masă, echipament și rechizite. ^ VVVIUi VUIIUAVAAAUOMv VVIUț/UmV/Ului 1CUU& Pledoarie pentru o ediție completă a operei (Urmare din pagina I) publicistului local I. Mirea articolul „Bacovia vînzător ambulant". In vara aceluiași an Agatha Grigorescu aduna într-un volumașin 12 ° de 48 de pagini cîteva dintre prozele lui Bacovia („Tirzia“, „în cafea“, „In zadar", „Cubul negru“, „Cînd cad frunzele“, „Ninsoare", „Moină“, „Nuvelă", „Valuri“) sub titlul comun „Bucăți de noapte“. In 1929, prin stăruința lui Eugen Lovinescu, i se retipăresc volumele „Plumb“ și „Scîntei galbene“ cu titlul „Poezii“, la Editura „Ancora“. Tratativele cu editorul le-a condus Agatha, cu care se căsătorise în 1928 și căreia îi și dedica de altfel această ediție. („Doamnei mele, Agatha"). Volumul a avut un tiraj considerabil pentru timpurile acele, 3.000 de exemplare, și recepția critică deși nu era vorba de versuri inedite, a fost deosebit de favorabilă. Dar dubla față destinului bacovian nu se dezminase. Poetul, care primise numai 2000 de lei, este din nou nevoit să-și plaseze singur o parte din exemplare, deoarece „Editura Ancora“, tocmai dăduse faliment. Un an mai tirziu, în toamna lui 1930, vede lumina tiparului volumul cel mai social al poetului — „Cu voi“, prin grija lui G. St. Cazacu-Delarast, scriitor el însuși și devotat prieten al lui Bacovia. Deși volumul beneficia de data aceasta de o prezentare grafică foarte îngrijită, cititorii, nu s-au grăbit nici acum să consume tirajul (3.000 de exemplare), neatrași de o egidă atît de obscură. (Trebuie menționat faptul că placheta zăcuse 2 ani spre avizare la Editura „Cartea românească“). Anul 1934 marchează apariția primului volum antologic din opera lui George Bacovia. Tipărit la Fundația pentru literatură și artă și intitulat „Poezii", volumul se deschide cu un frumos desen de Anestin și o prefață elogioasă semnată de confratele întru poezie Adrian Maniu. Culegerea nu este însă reprezentativă pentru creația lui Bacovia, deoarece multe din piesele de rezistență ale volumelor anterioare au fost eliminate sau amputate. In 1936, Bacovia publică un nou volum, „Comedii în fond“, în populara colecție „Biblioteca pentru toți“ a editurii „Alcalay". Filonul poetic devenise însă mai puțin fertil, versurile nu mai au forța emotivă a celor din „Plumb“ sau „Scintei galbene", deși multe dintre ele aparțin anilor 1899-1906. Ca și volumul „Cu voi“ și în „Comedii in fond“ întîlnim numeroase poezii fermentînd de o ironie acidulată la adresa societății totodată la adresa condiției sale, și La interval de un deceniu (1934- 1944), Fundația pentru literatură și artă alcătuiește o nouă antologie Bacovia (în prestigioasa colecție „Ediții definitive") intitulată „Opere“ și cuprinzînd toate poeziile și o mare parte din proza poetului publicată pînă la acea dată. Revăzîndu-și volumele apărute anterior, Bacovia schimbă, cu această ocazie, titlurile a numeroase poezii și adaugă chiar ciclului „Comedii în fond“ trei poezii noi : „Miază-zi de vară", „Requiem“ și „Baladă“. De asemenea, adaugă o nouă proză — „Iarmaroc“ — ciclului „Bucăți de noapte". Volumul, frumos tipărit, deși poeziile erau și aici înghesuite, era foarte căutat, ceea ce făcu pe librar să-l dosească și să-l speculeze ca suprapreț. Doi ani mai tirziu, în 1946, apărea în editura „Casei școalelor“ volumul „Stanțe burgheze“ (în format in folio și tiraj de 1.000 de exemplare) cuprinzînd versuri dintre anii 1943-1946. Unele fuseseră inspirate într-o epocă destul de apropiată de cînd funcționa ca bibliotecar la Ministerul Minelor și Petrolului și mai putea lua contact direct cu orașul. De aceea s-a și gindit să le dea titlul de „Stanțe burgheze" (stanțe de burg). Deceniul 1946-1956, reprezintă un nou hiatus în editarea operei lui Bacovia. Poetul A. Toma, directorul Editurii de Stat pentru Literatură și Artă în anii 1951-1954, a opus un veto categoric proiectului aflat în fază avansată de reeditare a „Operelor" lui George Bacovia. Interdicția nu putea să fie însă de lungă durată. Odată cu revirimentul general, cu politica de recuperare autentică a valorilor, autorul „Plumbului“ este reîntronat pentru a treia oară în drepturile sale. Anul 1956, fast pentru poet, este marcat de apariția la Editura de Stat, pentru Literatură și Artă a volumului de poezii cuprinzînd ciclurile „Plumb", „Scîntei galbene“, „Cu voi“ și „Comedii în fond". Debutînd cu o prefață de o îndreptățită ostentație polemică a lui Eugen Jebeleanu, volumul, deși restrîns și predominant tematic, este mistuit instantaneu din rafturi. O nouă ediție, revăzută și adăugită de autor cu ciclul „Stanțe burgheze“ și un grupaj de „Versete“, apare în anul următor la aceeași editură. In 1961 Editura pentru Literatură scoate în colecția „Scriitori români", volumul „Scrieri alese“, cu un studiu introductiv de Ov. S. Crohmălniceanu și o „Evocare“ de Agatha Grigorescu-Bacovia. Ediției cuprinde în plus față de cele precedente cîteva poezii grupate în capitolul „Addenda“: „Tu ai murit“, „Romanță“, „Nervi de toamnă", [„Da...“], „Prietenul meu, smochinul". Trebuie menționate și cele două ediții de poezii de mai mică importanță apărute în 1962 la Editura pentru Literatură (colecția „Liliput“) și, respectiv, în 1964, la Editura Tineretului (colecția „Cele mai frumoase poezii“). Una dintre cele mai complete și mai populare ediții din opera lui Bacovia, apărută în 1965 la Editura pentru Literatură (Biblioteca pentru toți), într-un tiraj de 50.180 de exemplare, o datorăm lui Nicolae Manolescu, care semnează și o substanțială prefață. Pe lângă ciclurile cunoscute sunt incluse în ediția de față un mare număr de poezii grupate în capitolele „Versete", „Din periodice“ și „Postume“. Mult amplificat este și capitolul de „Proză“ care în afară de ciclul „Bucăți de noapte“, cuprinde o altă serie de proze adunate sub titlul „Dintr-un text comun" și „Din periodice“. De menționat faptul că după edițiile din 1944 și 1961, volumul din 1965 este al treilea și ultimul care conține proza lui Bacovia; în sfîrșit, trebuie să amintim în 1966 ediția de lux a volumului „Plumb“, format in 12 ° și o ediție de versuri reprodusă de Editura Tineretului în colecția „Biblioteca școlarului", după cea din 1965. O altă culegere din opera lui Bacovia apare în 1968 la Editura pentru Literatură, cuprinzînd o selecție din ciclurile „Plumb“, „Scîntei galbene“, „Cu voi", „Comedii în fond“ și „Stanțe burgheze". Cuprinsul acesteia este reprodus identic în ediția bibliofilă ilustrată de Tiberiu Nicolescu, care apare în același an la aceeași editură într-un format in folio. Ultimul volum Bacovia este cel de „Stanțe și versete“ publicat postum, în 1970, la Editura „Minerva" de Agatha Grigorescu Bacovia, soția poetului, încheind acest itinerar cronologia al edițiilor din poezia și proza poetului băcăuan, se desprinde cu ușurință concluzia că opera lui Bacovia se cere adunată fără întîrziere într-o ediție critică, completă, întocmită după criterii științifice, pe măsura audienței acesteia in rîndurile cititorilor. Sperăm că ediția Bacovia promisă de scriitorul Marin Preda, directorul Editurii „Cartea românească“, va fi o astfel de ediție, care, ignoring orice tabu-uri, va cuprinde întreaga creație a lui George Bacovia, inclusiv proza, publicistica și cronicele literare.