Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 26, nr. 5772-5797)

1971-09-26 / nr. 5794

Pag. 2 Privind lucrurile în perspectiva strict locală, „blindul" poet Sergiu Adam (nume îndeajuns de bine cu­noscut cititorilor ziarului nostru, unde, timp de aproape doi ani, a susținut o rubrică săptămînală) în­cheie, o dată cu apariția volumu­lui său de versuri Țara de lut (E­­ditura „Eminescu“( 1971), o primă suită de manifestări editoriale ofe­rite de grupul de scriitori care în ultimul deceniu au ilustrat viața li­terară a Bacăului. Cuvîntul „grup" de mai sus degajă, astăzi, cel mult, o­ imagine morală ori reconstituie un moment biografic la care, poeți, prozatori, critici și dramaturgi ca Radu Cârneci, George Bălăiță, Ovi­­diu Genaru, Mihail Sabin, Horia Ca­ne, Cicerone Cernegura, Vlad So­­rianu, George Genoiu, sau autorul nostru au început să privească oa­recum nostalgic. Numai într-o in­terpretare aproximativă și fortuită el va căpăta și un sens estetic. Spun asta, întrucît, după părerea mea, unei perioade de afirmare (iar cei citați și-au afirmat, între timp, pregnant, talentul) îi urmează, în chip firesc, o perioadă de diferen­țiere valorică, în care nici elanu­rile, nici valoarea realizărilor nu mai pot fi egale. Solidare moral, garanție unui început comun, indi­vidualitățile creatoare își urmează, fiecare destinul artistic asumat, în acest cadru dinamic, de emu­lații reale. Sergiu Adam reprezintă un exemplu de modestie și constan­tă artistică. De o evoluție a sa (în raport chiar cu propriul debut pu­blicistic) se poate vorbi doar în mă­sura în care se are în vedere efor­tul său de transcriere mereu mai clară a sentimentelor. El n-a schim­bat genuri, moduri, registre de ex­presie, n-a trecut — tematic —­ din­colo de hotarele „țării" (sale) de „lut“, care e, mai degrabă, evocare­a unui peisaj moral decît a unuia propriu-zis social, determinabil prin­­tr-un anume timp și un anume loc. Consecințele vizibile ale situației a­­mintite sunt: numărul restrîns de piese poetice publicate, dintre care o parte alcătuiesc sumarul recen­tului volum, și uniformitatea atitu­dinii lirice. Sergiu Adam e, prin temperament, un sentimental, împo­vărat de amintiri, ca toți sentimen­talii. Altădată, în astfel de naturi se identifica „poetul", egal cu sine în viața obișnuită și în creație. As­tăzi, tipul de „poet" se întîlnește tot mai rar, pînă și în literatură un­de, în detrimentul sentimentului a cîștigat un spațiu larg de manifes­tare, inteligența artistică, unde ele­mentul contemplativ a pierdut din importanță în favoarea elementului activ, mobilizator, unde se cere — ca și-n alte domenii — o sporită productivitate. Și totuși mă tulbură „anacronis­mul" acestui poet al dulcelui alean, care cîntă, în versuri cu tăietura clasică, priveliștile vieții simple, conforme cu natura, ale satului ro­mânesc dintr-un timp revolut, pro­­iectîndu-le legendar, exotic („Acolo, iarna era mai lungă, vorba ce­țoasă / albastru repede, luna ver­de, vara / cai leneși duceau do­ruri de fugă / în verdea lor coa­mă / iar fetele se pierdeau cu mirii lor prin alte sate / fără să știe — adesea cum îi cheamă") pentru a imprima apoi un accent de intensi­tate realității dramatice și ideii mo­rale — lume săracă, dar munci­toare, demnă („bărbații mureau sim­plu, fără gesturi inutile / cum cade, spre exemplu, iarba sub coasă. / Pli­nea era aur, acolo, pururi ca viața plătită, / puținul se aduna încet, n-avea vreme să ajungă comoară" — Țara de lut). Mă tulbură, așadar, pasiunea acestui poet de a explora suferințe și bucurii obscure, prinse in datini și ritualuri, subtilul acord al expresiei, al gestului său liric cu stările exaltate. Nu mi se pare de aceea exagerat să-l numesc pe Sergiu Adam un cîntăreț al datini­lor românești, al aspectelor de via­tă rurală infraistorice, evocate în forme poetice similare cu cele tra­diționale : bocete, rugi, colinde, ba­lade. Țara de lut e, într-o primă defi­niție generală o cronică nostalgică a unor priveliști din ce în ce mai perisabile, dacă nu și dispărute ! „...A fost odată și­ odată / o mamă bătrînă, nu-i mai știe astăzi / nu­mele — satul, / pasul — drumul lung al Jităriei, / muntele ei de credință — icoanele vechi. / Tot ce-a rămas este lemntul bălțat, / ars de ploaie, spurcat de păsări, / prin­tre vrejuri de flori și iarbă cura­tă / dincolo de hotarele zilei, / a­­mară depărtare fără apus" (Amar). Concentrarea autorului asupra mesajului etic face ca majoritatea poemelor sale să capete finalmen­te, o tentă ușor alegorică, efectul lor asupra cititorului atenuîndu-se : „Mușc dintr-un măr necopt, tresare vara, / din coajă crește-un timp în­cețoșat, / coline moi se-aștern, pri­veliști prea știute, / soare și iarbă și gîze mărunte / care se duc și vin de undeva / în crucea amiezii, străi­nul coboară — pe țărmul rămas se-nfioară candori / și-n suflet se face de mult și curat / ca-n de­părtatele case de țară / cînd ve­neau sărbători ” (Țărm). Starea sufletească a poetului e pusă, romantic, pe seama unei stări a peisajului — surprins cînd în lu­mina încă rece și puțină a dimine­ții, cînd în izolarea lunilor de iarnă și de toamnă : „Noiembrie, / umblă o mină străină,­­/ prin ramuri, prin frunza puțină, / departe, sub steaua Canopus, / zăpezile cheamă un semn / și tu, / ca-ntr-o veche gra­vură — așteptind / viața mea o-m­­pletești cu andrele de lemn" (Sub steaua Canopus). Iată de ce la lectura volumului Țara d­e lut cauți mai cu seamă a­­cele mărturisiri nedisimulate, di­recte, acele autodescrieri care ne permit să apreciem profunzimile u­­nei sensibilități. Le descoperi însă, abia după ce dintr-un poem sau al­tul izolezi fragmentele evocative. Operațiunea merită făcută întrucît aoi descoperi cîntecul suav (...Spune veste tristă, glas frumos / peste cîmp de lună cu zăpadă, / leagă­­nă-se ca un fruct uscat / steaua mea pe-o creangă stînd să cadă — Ce datorii ?), fiorul bucuriei curate („Orbiți de floare arborii dansea­ză / în revărsarea palidei lumini, / dansează lent, parcă plutind fan­tastic / și nu mai știu, din nou, și nu mai știu / durerile ascunse-n rădă­cini" — Și nu mai știu). De altmin­teri trebuie să spun că principala calitate, în afară de cea a sentimen­tului puternic trăit, a cărții de de­but a lui Sergiu Adam constă în ar­monia, în unitatea structurii ei me­lodice. Țara de lut (volum al că­rui avantaj și dezavantaj, totodată, e că ne trimite la un univers ușor de recunoscut) e o monodie tandră pe care, sper, o vor îndrăgi atît cei complicați de lecturi cît și cei cu sufletul simplu, încă nepervertit de vreo modă literară. Pentru că Țara de lut ne înfăți­șează nu numai un poet sincer, fi­del naturii sale, dar și un om. Aș putea încheia cu­­ versurile sa­le : „Trecu-ntr-o zi pe-acolo un străin, / Frumos ne-nchipuit și de­modat; / Prea visător să poată fi crezut / Și mult prea blind să fie­ adevărat“ (Baladă). Constantin CĂLIN Sergi« AHAM; JARA DE LUT" c­r­o­n­i­c­a______l­it­erară Peisaj bucureștean. Foto : V. BOGDANEȚ * \ Școala de șoferi profesioniști BICAZ angajează de urgență: • maiștri cu practică de conducere auto — I — avînd 5 ani vechime ca șofer și fiind absolvenți ai școlii medii. Salarizarea de la 1.920 la 2.600 lei lunar, în raport cu ve­chimea în muncă. • maiștri cu practică de conducere auto — II — avâ­nd o ve­chime de 5 ani ca șofer și fiind absolvenți ai școlii generale. Salarizarea de la 1.740 la 2.130 lei lunar, în raport cu ve­chimea în muncă. Școala asigură pregătirea necesară în vederea obținerii autorizării ca instructori de către organele de miliție.' DE LA CEC . Direcția județeană C.E.C. Bacău informează pe cei interesați că în ve­­­derea participării la tragerea la sorți pentru trimestrul IV 1971 a libre­­­­telor de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme pot depune su­­r­mele necesare pînă la data de 30 septembrie a. c., inclusiv. ? De asemenea, pină la aceeași dată, se pot efectua și depunerile pe 11- b bretele de economii pentru turism, necesare participării la tragerea la­­ sorți pentru ultimul trimestru al anului curent. . Este important că în afara ciștigurilor în autoturisme și, respectiv a­­ cîștigurilor constînd în excursii in străinătate, C.E.C. acordă și dobînzi ^ depunătorilor care au astfel de librete de economii.­­ Informații suplimentare se pot lua de la toate unitățile C.E.C. din județ. 1 ­__________ STEAGUL ROȘU O nouă expoziție la Galeriile de artă ale Muzeului județean Bacău RETROSPECTI­VA LUCIA DEM. BALACESCU, ofe­rită anul acesta marelui public de către Oficiul pen­tru organizarea ex­pozițiilor de artă, cu concursul bine­voitor al unor in­stituții de stat și particulari, a intrat în circuitul orașe­lor mari din țară. După ultimul popas, gălățean, vine să încălzească cu bogăția coloristică și aspectul sărbătoresc al lucrărilor, sufletul iubitorilor de frumos din urbea noastră. De o fermitate deosebită, voluntară, înclinată spre con­fesiuni cromatice, strălucitoare, ce-și primește din a­­dîncul ființei artistului torentul de lumină și căldură, opera pictoriței bucureștene Lucia Dem. Bălăcescu con­vinge, copleșește, cîștigă și cucerește definitiv marele public. Artista a călătorit mult, evident, înregistrînd cu lăcomie, avid, pe o hipersensibilă peliculă a propriei personalități, instantanee, colțuri de peisaj, personaje în multiple ipostaze. Dar mai ales, cu intuiție și sclipitoare imaginație, știe a construi lumi noi, așa cum le-a văzut și gîndit numai dînsa. Există la pictorul Lucia Dem. Bălăcescu o forță creatoare a verbului plastic, din care nasc, potrivit unor proprii formule arhitectonice, elemente noi peisagistice, urbane sau umane. Profesîndu-și cu credință și­­ nesecată vervă crezul ar­tistic de mai bine de cinci decenii, pictorița respiră prin întreaga sa operă o pasionantă dragoste de viață și o nedesmințită fugă de comun, de convenționalism, dove­­dindu-se imună la febra epidemică a diferitelor curente, școli, mode. Nu s-a vrut nicicînd în vogă, în pas cu moda, ci, credincioasă sie însăși își păstrează nealterată personalitatea. Și acest adevăr se simte de la o expo­ziție personală sau de grup la alta, de la prima din 1919, după care urmează un impunător palmares expozițio­­nal, în țară și străinătate, la București, Paris, Barcelona, în Grecia sau Belgia. O atrage strălucirea spirituală a unor mari maeștri ai condeiului românesc, de la Ion Luca Caragiale, Ion Mi­­nulescu la Tudor Arghezi, cărora le ilustrează cu o deo­sebită forță interpretativă operele. Se face inspiratul co­mentator grafic al ideaticii baudlairiene. Se transpune în lumea marilor creatori, într-o adevărată simfonie a unor variațiuni pe multiple și generoase teme; în mod firesc, de-a lungul acestei bogate cariere plas­tice, pictorul și graficianul Lucia Dem. Bălăcescu atrage atenția binevoitoare a unor critici și specialiști de talia unui G. Călinescu, N. N. Tonitza, A. Paleologu, G. O­­prescu, Șerban Cioculescu. Toți îi remarcă inteligența, originalitatea, înrudirea spirituală cu marea artă euro­peană, afinitățile matisse­iene. Expoziția adăpostită de Galeriile de artă ale Muzeu­lui din Bacău este ceea ce marele Boileau ar numi „Me­sajul armonios, nealterat și sincer al unui spirit viu ce nu cunoaște preget în a­­ sluji frumosul...". Ea înmănun­chează o sinteză izbutită a definirii creației pictoriței Lucia Dem. Bălăcescu prin peisaje, naturi moarte, por­trete. în portret, artista realizează cu pasiune fotografică in­stantaneul, actul surprinderii totale pe care îl înnobi­lează interpretativ cu ascuțind de pătrundere și cu un rafinat dar al ironiei. („Eu și prietenele mele" 1925, "Por­tretul lui Felix Aderca" 1958). într-un mod cu adevărat original, artista creează, cu in­­geniozitate, o t­opografie proprie a personajelor de ro­man intrate în galeria mitului literar : Kira Kiralina — sau istoric: moartea lui Hangerli. Cu discreție feminină pătrunde în taina interioarelor de curți și case, le sesizează individualitatea, le defi­nește personalitatea : Casa lui Tudor Arghezi din Măr­țișor... Artista conferă valori și atribute nebănuite peisaju­lui urban: „Iașul cenușiu", „Cheiul Dîmboviței", „Scuar bucureștean", „Cișmigiu", „Constanța", intuind persona­litatea colectivă a fiecărui colț citadin. E îndrăgostită de om, de prezența sa covîrșitoare, ce-și pune amprenta peste tot în grava oficiere a actu­lui cultural contemporan („Țărani la Palatul Culturii din Iași“) sau în minuscula trăire a actului cotidian de de­mult sau de azi, de departe, de pe alte meleaguri sau de la noi („Măgăruși la Montmorency", „Scenă bucu­­reșteană". Cîteodată se lasă furată de magia atracției lumii de evocare istorică cu ineditul ei grav de stampă : „Plata haraciului în timpul lui C. Brâncoveanu", „Sibiul vechi", „Petre Mavrogheni la plimbare", „Ceremonial în timpul lui Vasile Lupu". Salutînd cu deosebită satisfacție prezența valoroasă și elevată a acestei expoziții în repertoriul tematic al galeriei de artă, nu ne îndoim că ea se va bucura de in­teresul și prețuirea inteligentă a unui mare public, do­tat din ce în ce mai mult cu un spirit selectiv și critic. Eugenia ANTONESCU De strictă actualitate și maxima urgenta (Urmare din pag. 1) existent în cutia mașinii spunînd „ceva“. Am spus „ceva“ întrucît ceea ce trebuia să se facă nu s-a executat cu răspundere, semănă­toarea avînd fondurile mobile dere­glate, ceea ce face ca sămința să fie distribuită neuniform. De fapt, aceleași deficiențe le-am consta­tat și la celelalte semănători. Și atunci, cum rămîne­ cu răspunde­rea celor ce au avut sarcina să controleze și să îndrume activita­tea secției de mecanizare ? Iată deci că după pregătiri înde­lungate, lucrurile nu stau așa cum se cer a fi, deși la prima vedere s-ar părea că micile amănunte nu ar avea prea mare importanță. Subliniem însă faptul că este vor­ba despre latura calitativă a mun­cilor agricole, factor hotărîtor în obținerea unor recolte bogate. De aceea, considerăm că încă nu este prea tîrziu pentru a se apăsa mai cu răspundere pe acea pedală care asigură efectuarea unor semănă­­turi de cea mai bună calitate și în cadrul epocii optime. PRUNE»MERE» valorificare si industrializare Mt S = ^jj LEGUMELOR si FRUCTELOR V ■ ■ ■ ... , ■ ■ ■ M ___^^^^Jy5|j]||I[Hi|||] *| U ® Hüll JtiiimniLTM.ILIM O ’c’enlvele G jr­ si fructelor, depozitele acestora­ c/in toeatt- J ^ I­tați te: Bacău, B­uh­uși, Municipiul Gfr. Gheorghiu, Poc­u Turcului și Moinești și achizitorii) ! 1 CfM­TMȚ^DE FRUCTE J iiI«I­ți 11 ^ ^ J&L­eevwe, se asegtora si czm&zAye pen­ foc reco&cwe și af­mzspart. | FOTBAL: Sport Club — Farul începută ieri după-amiază, cu partidele Dinamo Bucu­rești — „U" Craiova și Jiul — U.T.A., cea de-a V-a etapă a campionatului primei­­ Divizii programează astăzi întîlnirile Steaua — F.C. Argeș (televizat, la ora 14), Steagul roșu — „U“ Cluj, Crișul — A.S.A., Poli­tehnica Iași — Petrolul, C.F.R. Cluj — Rapid și Sport club Bacău — Farul Constanța. Cuplul Costică și Petre Ră­­dulescu au anunțat pentru as­tăzi următorul „unsprezece" : GHIȚĂ — MIOC, CATARGIU, SM­ÄUCEANU, TAFU, HRIȚCU KISS — VA­­— PANĂ, DEMBROVSCHI, BUGIUBEI, SORIN AVRAM. Așadar, for­mația standard (mai puțin ab­sența fortuită a titularilor Co­­mănescu și Duțan). Nu vor fi, probabil, modifi­cări nici în echipa constănțea­­nă, antrenorul oaspeților a­­vînd la dispoziție întregul lot, fără nici o indisponibilitate. Echipa probabilă a adversari­lor noștri : ȘTEFĂNESCU — N. CONSTANTINESCU, AN­TONESCU, BĂLOSU, GH­IRCA — OPREA, I. CONSTANTI­NESCU, TANASE — CARA­­MAN, TUFAN, OLOGU. SPECTACOL DE GALĂ (Urmare din pag. I) ziste „asediului" la ca­re au recurs o noapte întreagă forțele reac­ționare, înlăturind, în final, pericolul aproa­pe iminent ce plana asupra clădirii Prefec­turii și, evident, a con­ducerii proaspăt insta­urate. După spectacolul de gală ce va avea loc în prezența scenaristului Corneliu Leu, a regi­zorului Mircea Mure­­șan și a interpretei de muzică ușoară Miha­­ela Mihai (în film o simpatică secretară) va urma un interesant colocviu dintre reali­zatorii filmului și o parte a publicului spectator, pe tema preocupării cineaștilor români pentru îmbu­nătățirea producției naționale de filme. Duminică 26 septembrie 1971 BACAUL-o prezență prestigioasă (Urmare din pagina I) și altele. Marea majoritate a vizi­tatorilor își­ exprimau dorința de a găsi aceste sortimente și în maga­zinele de desfacere ale comerțu­lui, iar alții, dornici de a intra cît mai repede în posesia lor, au solici­tat adresa întreprinderilor noas­tre pentru a comanda direct o serie de sortimente de mobilă și oglinzi. — La acest pavilion au fost invitați și parteneri străini. Ce ați oferit pentru contractare la export? — Intr-adevăr, ILEXIM — u­­nitate profilată pe țară prin care industria locală își exportă produ­sele sale, a invitat peste 200 de fir­me străine pentru contractare la a­­cest pavilion. In general noi oferim la export tot ceea ce am expus în stand. Pînă în prezent am primit so­licitări pentru mobilă,­­ confecții pentru copii, împletituri din răchi­tă, articole din fontă, artizanat din sticlă, produse de morărit și altele. De exemplu, pentru o serie de piese dispersate de mobilă și arti­zanat am fost solicitați de firme străine să trimitem mostre la tîrgul internațional de la Lyon care va a­­vea loc în perioada 1—5 octom­brie 1971. Pe lingă sortimentele ex­puse, noi am lăsat la biroul de tra­tative al ILEXIM o listă cu în­că o serie de produse pe care le oferim la export și pe care nu le-am expus din cauza spațiului limitat. — Ce a însemnat pentru in­dustria locală a județului Ba­cău participarea la cel de-al V-lea Pavilion de mostre de bunuri de consum și ce vă pro­puneți pentru viitor ? — Așa după cum menționa tova­rășul Nicolae Ceaușescu în dis­cuțiile purtate la standul nostru, participarea tuturor consiliilor popu­lare județene la Pavilion a pri­lejuit un util schimb de experien­ță. Am avut satisfacția de a cons­tata că, datorită ajutorului primit din partea organelor de partid și de stat, a efortului depus de către lucrătorii din industria locală, ju­dețul nostru s-a prezentat cu o ga­mă largă de sortimente de bunuri de consum, aceasta fiind o urmare a organizării, în ultimii ani, de noi capacități de producție pentru mase plastice, sticlă, fire și fibre sinte­tice etc, fapt care ne-a permis să ajungem din urmă o serie de ju­dețe care aveau tradiție în acest do­meniu. Pentru viitor ne propunem să folosim și să punem în valoare con­dițiile tehnico-materiale existente, talentul și inițiativa creatoare a lucrătorilor din industria locală, în vederea obținerii unor progrese și mai însemnate pe linia reali­zării unor produse care, prin ca­racteristicile și calitatea lor, prin varietate și mod de prezentare, să satisfacă pe deplin exigențele în continuă creștere ale oamenilor muncii. Vom căuta să transpunem în viață, într-un timp cît mai scurt, indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu trasmise prin scrisoarea adresată oamenilor muncii din do­meniul producției și desfacerii bu­nurilor de consum. TELEVIZIUNE DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1971 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport și să­nătate. 9.00 Matineu duminical pentru copii. Film serial . SEBASTIAN ȘI MIS­TERUL EPAVEI (I). Episodul Co­nacul de la Morșan. 10.00 VIATA SATULUI. 11.15 Albumul compozitorilor români. Gherase Dendrino. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 14.00 FOTBAL : Steaua—F. C. Argeș (Divizia A). Transmisiune directă de la stadionul Republicii. 15.30 Polo pe apă : România—S.U.A. și România—Italia. (înregistrări de la Hvar). 16.20 BOX : Finalele turneului interna­țional de la Ostrava (Aspecte în­registrate) . POSTMERIDIAN. 16.45 Magazin. 18.10 Film serial pentru tineret : PLA­NETA GIGANȚILOR. 19.00 Vetre folclorice : Bistrița-Năsăud. 19.20 1001 DE SERI. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. Pe locul vii­toarelor orașe. 20.20 Film artistic : „Asasinul din cartea de telefon". 21.50 „Zi-le d-alea, de-ale noastre". E­­misiune de varietăți muzicale. 22.45 Telejurnalul de noapte. Sport. LUNI 27 SEPTEMBRIE 1971 18.00 Deschiderea emisiunii. Muzică populară. 18.15 ECRANUL. Emisiune de informație și critică cinematografică. 18.45­ STOP CADRU. 19.15 Publicitate. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Te laud, și te apăr și te cint. 20.40 Roman foileton : „Aghiotantul ex­celenței sale" (III). 21.20 Prim plan : ALEXANDRU PO­­PESCU, primarul municipiului Ploiești. 21.50 Parada vedetelor : Juliette Greco și Sergio Endrigo. 22.20 Din țările socialiste. 22.35 Telejurnalul de noapte. DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. 15.05 Caravana fanteziei (emisiune pen­tru tineret). 15.45 Sport și muzică. 18.15 Estrada duminicală. 19.00 Radiojurnal. 20.00 Tableta de seară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Meridiane melodii. 22.50 Moment poetic. 23.00 Meridiane melodii (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 13.30 Melodii nemuritoare. 15.45 Publicitate radio. 16.00 Muzică de promenadă. 16.30 Serial radiofonic pentru tinerii as­cultători : „Iancu Jianu". 17.00 Buletin de știri. 17.05 Almanah sonor. 18.00 Cărturari români. Ion Borcea. 18.30 Gala marilor interpreți de operă. 18.45 Imnul Internaționala — simbol de luptă al proletariatului. 19.00 Melodii populare. 19.15 Teatru scurt. Premiera : „Femini­tate“ de Anna Halasz. 19.50 Orchestra Bebe Prisada. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Revista literară radio. 20.35 Trei melodii cu Nicolae Nițescu. 20.45 Simfonia a II-a în Re major op. 73 de Johannes Brahms. 21.26 Recital Luciano Totoli. 21.40 Studioul de­ poezie. 22.00 M­uzică de dans. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Uvertură de Sigismund Toduță . LUNI 27 SEPTEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 7.25 Bună dimineața, copii ! 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon,­ melodia preferată (continuare). 9.30 Revista literară radio. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Melodii populare din județele Ti­miș și Vîlcea. 10.40 Uvertura la „Raimonda“. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică populară iraniană. 11.15 Prezent și viitor în știința agri­colă. 11.35 Constantin Romașcanu și cîntecele sale. 12.00 Orchestra Kurt Edelhagen. 12.10 Recital de operă Nicolae Florei. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Joseph Haydn. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt — emi­siune muzicală pentru ostași. 15.00 Buletin de știri. 15.05 înșir-te mărgărite (emisiune pen­tru copii). 15.35 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier 16.15 Prelucrări corale. 16.30 Recitalul soliștilor Puica Igiroșanu, Dinu și Irena Santo. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.30 Teatru radiofonic ștafeta nevă­zută“ de Paul Everac. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. PROGRAMUL II 9.00 Corul Palatului culturii din Ploiești. 9.15 Recital de operetă Vali Niculescu. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Ansambluri folclorice : „Ciocîrlia". 10.00 Selecțiuni din opera comică „O zi de domnie" de Verdi. 10.30 Ritmuri și melodii cu soliștii Co­rina Chiriac, Romana Farres, A­­lexandru Jula, Lucky Blondo, or­chestrele Cornel Popescu și Ca­ravelli. 11.05 Radio­ Prichindel (emisiune pentru cei mici). 11.20 Microrecital Zafir Dadzimanov. 11.30 Muzică populară. 11.55 știința la zi. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.30 Din țările socialiste. Reportaje din R. P. Bulgaria, R. Cuba și R. P. Mongolă. 12.50 Melodii interpretate de Brenda Lee. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Varietăți muzicale. 14.00 Buletin de știri.­­ 14.05 Soliști de muzică populară. 14.30 Viața cărților. 15.00 Muzică ușoară. 15.20 Dragi mi-s cintecele mele. 15.30 Noi înregistrări. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 O nouă ediție a lucrărilor pentru vioară și orchestră de Mozart. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Melodii populare. 17.30 Arte frumoase. 18.00 Actualitatea muzicală. 18.40 Duete din opere. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Lecturi la cererea iubitorilor de literatură de la Liceul nr. 2 din Ploiești. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Studioul tînărului interpret : cla­rinetistul Gheorghe Mihai. 20.30 Mozaic în cheia sol. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Simfonia op. ie de Pascal Bentoiu. 21.30 Orizont științific. 21.50 Doină zic și doină cînt. 22.00 Lucrări de Henry Purcell. 22.30 Rampa. 23.00 Buletin de știri. MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : „Hello Dolly” seriile I—II. (Orele­­ 10,20 : 15,20 : 19:20). Tel. 12028. Flamura roșie : „Hello Dolly” seriile I—II. (Orele­­ 16 : 20). Tel. 11950. Progresul : „Bătălia de pe Neretva” seriile I—II. (Orele­­ 10,30 : 14,30 : 17,30 : 20,30). Tel. 11377. Tineretului : „Dispariția lui Timo”. (Ore­le : 10,30! 15,30; 17.30 : 19.30 : 21,30). Tel. 12039. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DE­ I 23 August : „Cum am declanșat al doi­lea război mondial"". Oituz : „Asediul”. BUHUȘI Textila : Serbările galante". MOINEȘTI Petrolul : „Legenda din tren" TG. OCNA Oituz : „Poveste sentimentală" MUNICIPIUL Bili ti Galeriile de artă Expoziția Lucia Dem. Bolâcescu. Punctul muzeal „Nicu Enea" Colecția de pictură Nicu Enea (strada Nufărului nr. 31), deschis între orei 10—18. Luni Închis. TG. OCNA Galeria de artă „Peisajul montan în plastica romă­nească“. SLANIC-MOLDOVA „Pictori români dintre cele două răz­boaie mondiale" (vila „1 Mai"). Comuna Racova Expoziția memorială Ion Borcea MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale — strad Karl Marx nr. 2, nr. Muzeul de Istorie — strada Karl Mar 23. PRĂJEȘTI — Muzeul sătesc. Vreme frumoasă cu cerul ma mult senin. Vîntul va sufla slab Temperatura în creștere ușoară minimele vor fi cuprinse între și 8 grade, iar maximele între 2 și 25 grade. Dimineața, local, s va semnala ceață.

Next