Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 26, nr. 5825-5849)

1971-11-25 / nr. 5845

Pag, 2 ORELE RERfIUNȚI ALE MUNCII însemnări Răspunsul dat conducerii Cen­tralei a fost ferm­i Da, ne angajăm să realizăm o producție suplimen­tară de 7,5 milioane lei! Am men­ționa însă că, dincolo de cifră, pe care o considerăm demnă de reți­nut, acest răspuns a fost dat nu la în­ceputul anului, ci în urmă cu o lu­nă ! In plus, această suplimentare implica o mărire de capacitate la fabricarea spirtului, dezvoltare care presupunea procurarea de utilaje, lucrări de montaj etc. Treaba nu era simplă deloc. Totuși oamenii se angajase­ră. Așa ,că, s-a trecut imediat (la 24 octombrie a.c.) la indentificarea utilajelor necesare. S-a găsit un lin la București, blaza (vasul de încălzire a spirtului brut) la Iași. Unele erau segmentate, linul prin­cipal, cîntărind 11 tone, trebuia a­­dus de la București și ridica unele probleme de transport, iar cel de-al doilea lin, ne­fiind de găsit, trebuia pur și simplu confecționat din ma­terialele ce se aflau în întreprinde­re. l­a 6 noiembrie a fost adus în întreprindere ultimul utilaj — pre­ferment­atorul. Concomitent cu ac­țiunea de procurare a utilajului și a celorlalte materiale (e momentul să evidențiem aici și aportul servi­ciului aprovizionare), la locul unde se stabilise amplasarea se făceau săpăturile, se turnau fundațiile pentru lunurile de fermentare, se executau modificări în „fizionomia“ unor spații existente și care in iureșul acestor lucrări trebuiau să nu stingherească producția secției a cărei dezvoltare se preconiza. Sudorii, lăcătușii au intrat în alertă. Li se cerea mult, lucru de bună calitate și totul in cel mai scurt timp posibil — o lună în loc de două cît ar fi durat întreaga o­­perațiune în condiții firești. Prin forța lucrurilor s-a constitu­it un colectiv de șoc, avîndu-l în frunte pe inginerul șef Ion Teterea, pe maiștrii Ion Mihăilă (secretarul comitetului de partid), Ion Draga, Mihalache Rusu, șeful secției droj­­die-spirt, inginerul Gheorghe Sebe, sudorii Petre­­ Amarghitei, Dumitru Seciu, lăcătușii Mihai Benchea, Gheorghe Dumea și Anton Bulai. Acestora, în momentele cheie, de maximă tensiune le-au venit în ajutor șeful de echipă Constantin Munteanu, numeroși muncitori din secția drojdie-spirt, practic întrea­ga secție. „De fapt acesta a fost ma­rele nostru avantaj, ne spune direc­torul ( ajunct. ing. Maria Titianu, că întregul colectiv al secției a con­tribuit la realizarea obiectivului respectiv“. La 9 noiembrie (după numai trei zile de la sosirea în întreprindere a ultimului utilaj), se monta deja vasul de încălzire a spirtului brut, iar la 20 noiembrie, după numai cîteva ore de probe tehnologice, noua capacitate era conectată la fluxul tehnologic al secției. Motivarea acestui ritm alert de lucru îl aflăm în faptul că numai intrînd în producție la 20 noiem­brie noua capacitate putea asigura cele 15 vagoane de spirt, cît trebuia pînă la acoperirea valorii suplimen­tare pe întreprindere. (Simbătă, 20 noiembrie a.c. am primit confirma­rea că, intr-adevăr, prima șarjă de spirt a fost produsă). Așadar, numărătoarea inversă a ajuns la cifra zero și startul s-a dat, sporind astfel cu circa 35 la sută capacitatea anuală a întregii secții, și aceasta, practic — în nu­mai 20 de zile de lucru efectiv. Deci, și timpul poate fi comprimat! Că s-a lucrat fără a avea mai în­­tîi un proiect, ci doar printr-o lar­gă și aprofundată consultare, la fața locului, a specialiștilor, e a­­devărat. „Dacă s-ar fi optat pentru soluția normală însemna o lună pro­iectarea, devizele de lucrări, două lu­ni procurarea, asamblarea și mon­tajul utilajelor — ne spune tovară­șul Gheorghe Budu, directorul în­treprinderii. Noi însă ne dădusem cuvîntul că în două luni realizăm cele 7.550.000 lei producție supli­mentară“. In acest context, am pus între­barea : loc și timp pentru emoții a fost ? — Da, am avut emoții la ridica­rea și montajul pe poziție a lunului de 11 tone greutate — ne răspunde inginerul șef Ion Teterea. — In rest s-a muncit cu extra­ordinară tragere de inimă, vine completarea secretarului comitetu­lui de partid. Sudorii, lăcătușii, au lucrat uneori și 12-14 ore. Nimeni nu s-a ocupat de limitele celor 8 ore și nu s-a gîndit la recompense materiale. A primit, singură, dorin­ța de a intra la termenul limită noua instalație. Toma DUDAU Fotbalul românesc se afirmă După emoțiile de a­cum zece zile și victo­ria la limită asupra e­­chipei naționale de fotbal a Cehoslovaciei, ziua de miercuri a adus liniștea reconfortantă iubitorilor de fotbal din țara noastră Victoria splendidă re­purtată de o manieră categorică asupra re­prezentativei Țării Ga­lilor și mult dorita ca­lificare în sferturile de finală ale Campionatu­lui european de fotbal sunt astăzi certitudini. Este evident că fotba­lul românesc și-a căpă­tat un binemeritat lor, in­erarhia valorilor eu­ropene. Calificarea e­­chipei noastre naționa­le printre cele 16 re­prezentative de fotbal din lume și participarea sa la turneul final de la Guadalajara din Me­xic a fost, cum bine știm, un prim mare suc­ces. Victoria recentă in întilnirea cu echipa Cehoslovaciei și aceas­ta de ieri asupra Țării Galilor au făcut posibi­lă situarea noastră pe primul loc în seria I a Campionatului euro­pean de fotbal, o per­formanță care vorbește de la sine. Și astfel, după mulți ani de muncă asiduă, Angelo Niculescu și Ti­tus Ozon au reușit să facă o echipă în adevă­ratul sens al c­uvîntu­­lui, care știe să lupte și sa și apere șansele, de la egal la egal, cu cele mai puternice for­mații din bătrinul nos­tru continent și din lume. Nu este chiar ni­mic exagerat în afir­mația aceasta pentru că, să fii una din cele mai bune opt echipe naționale de fotbal din Europa este un merit cu totul deosebit. Nu­mai simpla înșiruire a echipelor calificate în sferturi (Italia, Iugosla­via, URSS, R.F. a Ger­maniei, Belgia și, pro­babil Ungaria și An­glia) arată clar fără e­­chivoc, marele salt ca­litativ înregistrat de fotbalul românesc. Să felicităm sincer, din toată inima, pe cei doi antrenori, pe fieca­re dintre cei 11 trico­lori care au format ieri o echipă de certă va­loare. Să fim mîndri că Bacăul are doi re­prezentanți de frunte în fotbalul românesc, pe Emerich Dembrovschi și Aristide Ghiță. Să le dorim tuturor mult suc­ces în activitatea de vi­itor și să le mulțumim călduros pentru marea satisfacție oferită ieri zecilor de mii de spec­tatori de pe stadionul „23 August" și sutelor de mii de telespecta­tori care au constatat desigur, cît de mult a început să se afirme astăzi fotbalul româ­nesc. Mircea PĂDURARU Splendide victorii România—Țara Galilor 2-0 (1-0) Vremea rece și deloc prietenoasă nu a speriat pe cei peste 50.000 de iubitori ai fotbalului care au ținut să asiste „pe viu“ la ultimul exa­men al fotbaliștilor români pentru obținerea mult doritei calificări in sferturile de finală ale Campiona­tului european la fotbal. Tensiunea nervoasă în care au în­ceput meciul tricolorii, s-a transmis repede spectatorilor și milioanelor de telespectatori care au ținut să asiste la acest meci hotărîtor pentru noi. Dar, minutul 9 al întîlnirii ne-a descrețit frunțile. După ce Deleanu, infiltrat în atac, șutează violent și portarul Milling­ton respinge cu greu în corner, ro­mânii înscriu primul gol. Lucescu execută excelent lovitura de colț de pe dreapta și Lupescu, venit ca un bolid, înscrie spectaculos cu capul 1­1—0 pentru România. Jocul­­ se echilibrează. Dobrin­ joa­că retras, între Dumitru și Nunweil­­ler VI și cu toate încercările repe­tate ale atacanților de a schimba jo­cul de pe dreapta pe stînga, nu reu­șim să creăm breșe în apărarea a­­tentă a oaspeților. Cu toate acestea, in min. 25, băcă­uanul Dembrovschi reia de la nu­mai cîțiva metri, cu capul, în bara transversală, la o splendidă centra­re a lui Sătmăreanu. Numai după două minute, Iordănescu ratează o nouă ocazie la o centrare a aceluiași Dembrovschi. Două ocazii ratate și scorul care putea fi, în prima repriză, 3—0 ră­­mîne cel stabilit de Lupescu în min. 0 al întîlnirii : 1—0. După pauză, galezii echilibrează U.T. A. —Vittoria Setubai 3-0 (2-0) Să fiu sincer aveam mari îndoieli asupra unei posibile victorii a tex­­tiliștilor arădeni asupra echipei portugheze Vittoria Setubai. Nu de alta, dar aceeași formație ne-a încântat prin jocul ei, acum 2 ani, la București, învingătoare ca­tegorică a lui Rapid București cu 4--1, după ce pe teren propriu cîș­­tigase cu 3—1. Recent, portughezii învinseseră cu 4—0 pe Spartak Moscova. Iată insă că U.T.A., această repre­zentantă de frunte a fotbalului ro­mânesc, ne-a dovedit că eliminarea celebrei echipe olandeze din Rotter­dam, anul trecut, nu este o întîm­­plare. Și, fără să se sperie de renumele oaspeților — cu 8 jucători interna­ționali în echipă, în frunte cu ce­lebrul Torres — textiliștii au făcut un joc excelent în apărare și mai ales un atac, reușind o performan­tă de răsunet, care-i face cinste î 3—0 cu Vittoria Setubai. Au înscris : Domide (min. 10), Si­ma (min. 18) și Kun II (min. 66). Victoria U.T.A.-ei este meritată și îi dorim succes în confruntarea re­tur din 8 decembrie de la Setubai cu Vittoria, Jocul și au cîteva acțiuni de a­­tac lămurite însă cu succes de a­­părarea noastră imediată, în care au excelat Lupescu, Dinu și Delea-DU. Nesiguranța și neliniștea care stă­­pîneau întreg stadionul și puseseră parcă stăpînire pe jucătorii noștri, sînt risipite în minutul 73 de joc. Iordănescu recuperează un balon, trimite la Lucescu pe stînga și a­­cesta, din viteză, trimite puternic și precis în colțul din dreapta al porții apărată de Millington. La 2—0 meciul este jucat ! Jucă­torii noștri se întrec în dantelării, Dobrin face deliciul tribunelor cu driblingurile lui. Oaspeții reușesc în min. 78 prin Res Davies să trimită puternic ba­lonul în bara transversală. Dar, me­ciul este jucat. Publicul este liniș­tit și savurează calificarea echipei noastre naționale.. . Bravo­ România ! CLASAMENTUL SERIEI I A CAMPIONATULUI EUROPEAN : . 1 . DE FOTBAL: 1. ROMÂNIA 2. Cehoslovacia 3. Țara Galilor 4. Finlanda 6 4 1 1 11- 2 9­6 4 1­1 11- 4 9­6 2­1­3­5- 6 5­6­0 15­1-16 1 Str. 23 August 2, telefon 1460 REGIM DE LUCRU ÎN SUBTERANi 6 ore pe zi Se asigură următoarele condiții: ÎN CALITATE DE ANGAJAT NOU­Ă în perioada de instruire pentru subteran de 10 zile, se acordă un salariu tarifar de 56 lei/zi (9,33 lei/oră),­­ în perioada de acomodare în subteran se acordă un sa­lariu tarifar de 69 lei/zi (11,50 lei/oră). Cei care lucrează la lu­crări miniere beneficiază de un salariu de 76 lei/zi, plus sporul de acord (12,66 lei/oră). ÎN CALITATE DE ANGAJAT CU O VECHIME DE PESTE 3 LUNI CALIFICARE • Există posibilitatea calificării în meseria de miner, prin cursuri de calificare organizate pe lângă fiecare exploatare, cu sau fără scoatere din producție.După calificare in meseria­ de miner se poate ajunge la un salariu tarifar de 114 lei pe zi, plus sporul pentru depășirea normelor. Angajează urgent MUNCITORI NECALIFICAȚI (bărbați între 18 și 45 ani) pentru lucrări în subteran CAZAREA • Pentru nefamiliști se asigură cazare în căminele mun­citorești ale exploatărilor miniere (contra cost 70—100 lei pe lună), iar pentru familiști, în funcție de posibilități, se asigură apartamente cu gratuitate de chirie și încălzire. MASA • Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la prețul de lei 13 pentru 3 mese pe zi. • Echipamentul de protecție se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. Cei interesați se pot adresa Ofi­ciului forțelor de muncă în raza căruia domiciliază pentru pri­mirea formelor de repartizare. Cheltuielile de transport pen­tru cei repartizați se suportă de întreprindere. ACTE NECESARE LA ANGAJARE 1 • Cartea de muncă, fișa de li­chidare (dacă a mai lucrat), livret militar, buletin de identitate. R /­N­E­M­A Municipiul Bacău Muncitorul : „După vulpe“ (Orele 10,20; 15,20; 17,20; 19,20; 21,20) Tel. 1 20 28. Flamura roșie a „Cromwell“ seriile I-II (Orele 15,30; 18; 20,30), Tel. 1 19 50. Progresul : „Verificat, nu există mine“ (Orele 10,30; 14,30; 16,30;­­18,30; 20,30), Tel. 1 13 77. Tineretului : „Călătorie fantastică“ (O­­rele 10,30; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30), prel. 1­29 39. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 23 August­­: „Simon Bolivar“. Oituz : „Întoarcerea Sf. Buca“. Buhuși — Textila : „Iconostas“. Tg. Ocna — Oituz­­: „Pantoful cenușă­­resei“. PRONOEXPRES Nr. 47 din 24 noiembrie 1971 Extragerea I : 6, 1, 39, 21, 25, 15. ..pf - R • ftin­tem «fu . . Fond de premii 1.070.982 lei. » Extragerea a II-a : 26, 4, 13, 20,, 32. * a *­­f* I­i*. A. v* ? . ■ i -f *.»-„ * f*. “-«ii j#" V ti « Fond de premii 451.739 lei. I. C. V. A. Unitatea Bacău angajează de urgență 6 mecanici auto - tîmplari mecanici Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Informații la sediul unității — strada Păun Pin­­cio nr. 10 Bacău, telefon 14012, Colectivul atelierului de pro­iectare I.R.E. Bacău, anunță în­cetarea din viață a colegului de muncă Decuseară loan 33 ani Inmormîntarea, joi 25 noiem­brie 1971, ora 13, Cortegiul por­nind din strada Ozanei 1, spre cimitirul cartierului C.F.R. Ba­cău. STEAGUL ROȘU Salariații Băncii Naționale Bacău, cu regret anunță înceta­rea din viață a colegului lor Negulescu C-tin 61 ani și transmit sincere condolean­țe familiei. Corpul neînsuflețit este de­pus în biserica cimitirului din Calea Mărășești. Inmormîntarea astăzi, ora 15. PRIN CENTRELE DE ACHIZIȚII ȘI MAGAZINELE COOPERAȚIEI DE CONSUM PUTEȚI VALORIFICA LA PREȚURI DE STAT. IN CONDIȚII FOARTE AVANTAJOASE :" = cereale, fasole, semințe dovleac, ouă, păsări, iepuri, oi, porci, miere de albine, pene, fructe, cartofi, deșeuri metalice și de hirtié, fin, paie etc /tcei care valorifică ca oi săli sporite de produse, pot fi si­mulati ,la aprovizionarea cu anumite mărfuri. I ///­ r'N EXPOZIȚII UIONICIeilIL BACAU Galeriile de arta : Expoziția de pictura Gheorghe Apostu Punctul muzeal „Nicu Enea" s Colecția de pictură Nicu Enea (strada Nufărului nr. 31). Ore de vizită 10—16 luni închis. TG. OCNA Galeria de artă s .Peisajul montan in plastica romă­n pnciul SLANIC-MOLDOVA Expoziția „In memoria lui O. Baco­via“ (vila­­ 1 Mai"). Comuna BACOVA . Expoziția memorala Ion Borcea* M­UZEE M­­UNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale — strada Karl Marx nr. 2. in Muzeul de Istorie — strada Karl Marx 23. PRAIK$TI Muzeul «ftre­sc V­R­EME­A Vremea devine schimbătoare și se răcește ușor, cerul va fi varia­bil. Local se vor semnala ploi slabe, iar în zona de munte lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului devine insta­bilă, minimele vor fi cuprinse în­tre —1 și —5 grade, iar maximale între 2 și 6 grade. Joi 25 noiembrie 1971 ^NAfVVVVS/WVWVVVVVVVVVVVWVVVVVVVăA^VW' Fabrica de confecții „Bacăul“ angajează. jurisconsult Condiții de angajare : studii superioare juridice și 8 ani vechime în specialitate. merceolog (bărbat) condiții de angajare: liceul și 7 ani vechime în funcții economice: sau liceul și școala economică postliceală și 5 ani vechime în funcții economice. fochist cazane aburi, cu gradul II—III autorizat, electrician calificat categoria de salarizare II—III—IV. Informații la biroul personal al Fabricii de confecții, strada Milcov nr. 4, telefon 14800, interior 96. ' , • I • h­jJJ '( U ; . TELEVIZIUNE JOI 25 NOIEMBRIE 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp in agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît și cînd mîncăm ?". 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acțiune. 20.10 Reflector. 20.25 Avanpremieră. 20.30 Pagini de umor. Mari comici ai e­­cranului. 21.30 Interpretul săptămânii : Benone Si­­nulescu. 21.45 Cadran internațional. 22.15 Luminile rampei. 22.50 Telejurnalul de noapte. R­ADIO BUCUREȘTI JOI 25 NOIEMBRIE 1971 PROGRAMUL I 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Corul Palatului culturii din Plo­iești. 16.30 Cînta Marica Pitu, Petre Petrușe și Luca Novac. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Succese pe meridiane cu Anda Că­­lugăreanu, Adriano Celentano și John Rowles. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Viorel Costing un tînăr interpret al cintecului popular maramu­­reșan. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Recital de operetă Corina Bărbu­­lescu. 21.45 Din lirica populară — melodii și versuri. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară de Paul Ulmu-15.15 Recital de operă Zoe Dragotescu. 15.30 Radio-școala. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Mari violoniști: Arthur Grumiaux. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Cîntă Viorica Grozea, Ion Lipan și Remus Bistriță. 17.30 Dicționar de literatură universală. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Concert coral. 18.40 Cronica lirică. 19.­00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cadran. 19.50 Noapte bună, copii i 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii­ în pauză : Bu­letin de știri . Cronica literară. 22.00 Cîntă Cristian Popescu, Caterină Caselli și Donny Wink. 22.30 Vocile artei moderne. 22.50 Madrigale. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Pagini de mare popularitate din opere. 23.45 Melodii de odinioară. 24.00 Concert op. 21 în Re major pen­tru pian, vioară și cvartet de coarde de Ernest Chausson. 0.37 Patru piese pentru pian de Adrian Rațiu. 0.55—1.00 Buletin de știri. 6.00 6.20 6.30 6.45 7.00 7.45 8.00 8.08 8.25 8.30 9.00 9.03 9.30 ÎQ.OO 10.05 10.30 11.00 11.05 11.15 11.30 12.00 12.15 12.30 13.00 13.15 13.27 14.00 14.35 6.05 7.00 8.05 8.20 8.55 9.10 9.30 9.35 9.45 11.30 11.55 12.00 12.03 12.15 12.30 13.00 13.15 14.00 14.05 14.30 17.00 17.05 17.30 17.45 13.00 18.30 19.30 20.00 20.15 20.30 21.45 22.10 VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 PROGRAMUL I Muzică și actualități. Jurnal agrar. Gimnastică Bună dimineața, copii 1 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. Sfatul medicului. Sumarul presei. Matineu muzical. Moment poetic. La microfon, melodia preferată. Buletin de știri. La microfon, melodia preferată (continuare). Memoria pămîntului românesc. Buletin de știri. Trandafir de la Moldova — mu­zică populară. Selecțiuni din operete. Buletin de știri. Din muzica popoarelor. Pe teme juridice. Pe-ale țării largi ogoare — cîn­­tece. Discul în foileton. Recital de operă Fiorenzza Cos­­sotto, întîlnire cu melodia populară și interpretul­ preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Cîntecul e pretutindeni. Compozitorul săptămînii — Henry Purcell. La microfon : Grigore Prican, Ma­ria Haiduc și Florea Țupa. PROGRAMUL II Buletin de știri. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. Tot înainte (emisiune pentru pio­nieri). Compozitorul — interpret al lu­crărilor sale : Valentin Gheorghiu. Cîntecele noastre. Pagini din opera Adriana Lecou­­vreur de Cilea. Buletin de știri. Orchestra de muzică „Bărăganul“ din Slobozia,populară Matineu teatral : „Titanic vals" de Tudor Mușatescu. Duete vocale de muzică ușoară. Știința la zi. Buletin de știri. Avanpremieră cotidiană. Piese de estradă. Secvențe sonore cu Corina Chiriac, Little Tony și Michel Pom­areff. Radiojurnal. Varietăți muzicale. Buletin de știri. La microfon, Florica Duma, Ale­xandru Roman și Ilie Ioniță. Odă limbii române. IAȘI JOI 25 NOIEMBRIE 1971 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Cîntecul care mi-e drag. România . Orizont ’75. Patrie, pămînt străbun (program de cîntece). Tineri interpreți în studio. Cotidian sonor. Pe portativul undelor, melodia preferată. Cenaclu radiofonic „Junimea“. Estrada melodiilor. Teatru la microfon : „Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită", de Bertolt Brecht. De pe deal și de pe vale (melodii populare). Revista melodiilor. Pentru eventualele modificări in­tervenite în programul de radio, televiziune, cinema, muzee, expo­ziții — care nu ne-au fost comu­nicate în timp util — redacția nu-și asumă răspunderea. Produse băcăuane la tîrguri internaționale (Urmate din pag. 1), birouri, 40.000 rame pentru tablouri într-o gamă variată de dimensiuni ș. a. Urmează să executăm proto­tipuri pentru încă o serie de sor­timente, solicitate pe piața Franței ca: garnituri de colț, scaune plian­­te, dulapuri pentru copii, mobilier de grădină, produse de artizanat și să încheiem noi contracte după ac­ceptarea lor de către beneficiarii externi. Nu trebuie trecut cu vederea fap­tul că piața franceză este foarte pretențioasă, deoarece se importă din mai multe țări cu tradiție în producția de mobilă, în magazine pătrunzînd sortimentele de o cali­tate ireproșabilă și de bun gust. Concluzia pe care am reținut-o, în interesul industriei locale băcăuane, este că aceasta va trebui să se a­­dapteze intr-un timp scurt la ce­rințele acestei piețe, deoarece soli­citările sunt foarte mari și diverse. Pentru aceasta va trebui să dezvol­tăm secția de sculptură și articole strunjite, să introducem în produc­ție noi procedee tehnologice, ca fi­­nisarea mobilei cu lacuri mate, co­lorate, poliesteri și ambalarea in­dividuală a mobilei cu cutii de car­ton. In același scop, am purtat discu­ții cu o serie de beneficiari de mo­bilă pentru a ne livra mașini de co­piat in lemn, strunguri automate, urmînd ca plata lor să se facă în mobilă, produsă de noi. Dar pentru reușita deplină a aces­tor tranzacții și pentru creșterea competitivității produselor indus­triei locale băcăuane pe piața fran­­ceză, ca și pe alte piețe externe va trebui să acordăm o atenție mai mare modului de execuție și fini­sare a mobilei. Mobila văzută de noi la tîrgul de la Lyon, în ma­gazinele și depozitele din Paris ne-a impresionat din acest punct de ve­dere. In afară de desfacerea produselor de mobilă, obiect principal al acti­vității delegației noastre, ne-a in­teresat și strîngerea relațiilor cu o serie de firme cu alt specific, ur­mînd a le trimite o serie de oferte privind confecțiile textile, produ­sele de artizanat și produsele za­haroase pe care le realizăm. De a­­semenea, cunoscînd mai bine acum cerințele pieții franceze, ne-am pro­pus să asimilăm, în anul viitor, o serie de articole de uz casnic și gospodăresc din mase plastice, lemn, metal, alimentare, artizanat etc., care să îmbogățească gama produselor executate de industria locală a județului nostru.

Next