Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 26, nr. 5850-5876)

1971-12-04 / nr. 5853

A UZINEI DE AUTOCAMIOANE DIN BRAȘOV Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarășul Maurer și pentru ceilalți tovarăși de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei co­lectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor mun­citorilor, tehnicienilor, inginerilor, un salut călduros din partea Comite­tului Central al partidului, a Consiliu­lui de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. ( Aplauze puternice, prelungite). În cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de mașini din România, cu un colectiv de peste 15.000 de salariați. După cum cunoașteți in această perioadă în uzină s-au produs multe mașini și utilaje. Mica expoziție pe care am văzut-o astăzi reamintește tot ceea ce întreprinderea a produs mai im­portant în anii de cînd a fost creată ; se arată cum a crescut, cum s-a dez­voltat acest minunat colectiv de oa­meni ai muncii cu o înaltă calificare pină la realizarea autocamionului ro­mânesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în țară, cit și în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitând unele sectoare noi ale u­­zinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermi­tate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de produc­ție, ceea ce contribuie mult la ridi­carea nivelului general al produc­ției, la îmbunătățirea continuă a ca­lității camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-pa­­tru ani în urmă și cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit trans­formări radicale în această direcție. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut — dar re­zultatele obținute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării u­­zinei dovedesc că avem aici un co­lectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, conducerii de partid, că în ur­mătorii doi-trei ani uzina de camioa­ne va deveni una din cele mai mo­derne întreprinderi de construcții de mașini din România. Vă urez din toa­tă inima să atingeți acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puterni­ce, urale). Ați obținut an de ani rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-ați realizat în bune condițiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cin­cinal în care uzina dumneavoastră ur­mează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează și chiar se depășește cu un anumit procent. înțeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producției, și dezvoltarea și dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cin­cinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura acestui pu­ternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veți obține asemenea rezultate încît, la sfirșitul anului 1975, prevederea înscrisă in plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioane, să o depășiți cu cel puțin cîteva mii de camioane. E­­xistă toate posibilitățile pentru a­­ceasta, iar construcțiile pe care le realizați acum vor permite să se pro­ducă mult mai mult decit este prevă­zut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru re­zultatele bune obținute până acum, pentru realizarea cu succes a sarcini­lor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiați cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toți ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de inaltă calificare, desfășoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activi­tate — al producției, productivității muncii, al calității — obține an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deși sîntem la o sărbătoare și de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuși, o se­rie de deficiențe care trebuie înlătu­rate. Este necesar să se aibă în ve­dere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătățiri producției u­­zinei nncit autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion mo­dern similar existent pe piața inter­națională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ținînd seama de dotarea uzinei și mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehni­cieni și ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerințelor pro­gresului continuu al uzinei și, prin aceasta, și al economiei noastre na­­ționale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehno­logi, muncitori să acționeze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid de­ficiențele care mai există și pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al producției din uzina dumneavoas­tră In al doilea rind, doresc să arăt că s-au obținut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe li­nia autodotării. Aveți, în această pri­vință, un program bun pină în 1975. Dar și în legătură cu aceasta ar tre­bui să spunem că sînteți, de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat și mașini-unelte, deci are o experiență în această direcție ; pro­ducerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenție dezvoltării sectorului de autodotare, creării de mașini-unelte, de mașini-agregat numai pentru nevoile uzinei, ci nu și pentru necesitățile altor întreprinderi din România. Cu timpul — și aș dori ca acest timp să nu fie prea îndepăr­tat — va trebui să participăm și la export cu această producție de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, m­ai competitivă și mai rentabilă pe piața internațională. Consider că și în această direcție colectivul dum­neavoastră este capabil să realizeze la scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depășească. Aș dori din toa­tă inima să obțineți pe acest drum realizări mult mai mari decît preve­derile stabilite în plan. (Aplauze pre­lungite). Nu aș dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economii, de reducerea consumurilor de metal și de materiale ; aceste probleme tre­buie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creșterea producției cu un preț de cost cît mai redus, cu cheltu­ieli cit mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuției la creșterea venitului național, la crea­rea resurselor necesare pentru dez­voltarea în continuare a economiei și pentru ridicarea nivelului de viață al întregului nostru popor. în această privință, în uzina dumneavoastră sînt încă rezerve însemnate și trebuie acționat pentru punerea lor cît m­ai deplină in valoare. Cunoașteți că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei naționale ; producția in­dustrială urmează să crească într-un ritm anual de 11-12 la sută, iar cea a construcțiilor de mașini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „cincinalul construc­țiilor de mașini", pentru că într-ade­­văr dorim ca în 1975 construcția de mașini din România să se ridice la un asemenea nivel, atit din punct de vedere cantitativ, ci­ m­ai cu seamă calitativ, nicit să poată fi competitivă cu orice producție similară din orice țară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de mașini își va putea îndeplini marele său rol în înzestrarea și dotarea eco­nomiei naționale, în asigurarea dez­voltării ei în ritm susținut, corespun­zător cerințelor revoluției tehnico­­științifice mondiale. în cadrul acestui program se înscriu și sarcinile uzinei dumneavoastră, în întreaga economie avem rezultate bu­ne. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depășite cu aproape două procente ; realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depășire. Așa cum am spus, sper că în următorii patru ani veți reuși să vă ridicați cel puțin la nive­lul depășirii pe țară, deși posibilități­le uzinei dumneavoastră sînt mai mari. Rezultatele economice genera­le dovedesc că am început noul plan în condițiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul planului cincinal, cît și posibilitățile industriei noastre, ale muncitorilor și tuturor oamenilor muncii din România, de a asigura în­făptuirea cu succes a programului e­­laborat de Congresul al X-lea — pro­gram care prevede făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, ridicarea bunăstării și fericirii întregului popor. (Aplauze prelungite , orale). Cunoașteți prevederile din acest cincinal, precum și măsurile ce se au în vedere pentru ridicarea bunăstă­rii clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum știți, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creșterea alocațiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la majora­rea salariilor — a celor mici, în primul­înd — în conformitate cu prevederile cincinalului, la sporirea pensiilor și, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrșitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri pri­vind îmbunătățirea producției bunu­rilor de consum în vederea satisface­rii în condițiuni tot mai bune a ne­voilor întregului popor. Se are în ve­dere realizarea unui volum sporit de locuințe pentru a asigura satisface­rea cerințelor și îmbunătățirea condi­țiilor de locuit , numai in orașe vom construi peste 500.000 de apartamen­te. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor prețuri — pe baza scăderii prețurilor de cost. După cum știți, acum cîteva zile Co­mitetul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18-20 la sută prețurile aparatelor de radio și televizoarelor, ceea ce înseamnă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populație de circa 360-370 milioane de lei; a­­ceasta va influența pozitiv asupra bu­getului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătățire continuă a condițiilor de muncă și viață, de ridicare a nivelului de trai material și spiritual al poporului con­stituie obiectivul principal al politicii partidului nostru, esența făuririi sa­ (Continuare in pag a IlI-a) Una din importantele întreprin­deri constructoare de mașini, nu nu­mai ale Brașovului, dar și ale țării Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei ju­mătăți de secol de prodigioasă e­­xistență. Cu prilejul festivității, miile de muncitori, ingineri și teh­nicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Mo­ment fericit pentru harnicul colec­tiv de aici de a-și exprima senti­mentele de dragoste și prețuire față de conducătorul partidului și statului, de­ a raporta succesele do­­bîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună drep­tate cincinalul construcțiilor de mașini. Aniversarea a prilejuit to­todată un bilanț al etapei parcurse de la înființare și pînă astăzi al ma­rilor înfăptuiri obținute sub con­ducerea partidului în anii socialis­mului. în vizita la Brașov, secretarul ge­neral al partidului a fost însoțit de tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu și Dumitru Po­­pescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroși foști muncitori, ingineri și tehnicieni ai uzinei, astăzi pensionari sau că­rora în decursul anilor le-au fost în­credințate munci de răspundere în activul de partid și de stat, munci­tori și tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Brașov, aniversa­rea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor brașovenilor, a întregii ra­muri a construcțiilor de mașini. Încă de la intrarea­ in județ, p.ncW:... t­ovarășul Nicolae (regușescu, .cei­lalți oaspeți sînt salutați de­ tova­rășul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean — Brașov al P.C.R., de alți reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, au venit în întîmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toți cei prezenți fac oaspeților o primire deosebit de călduroasă. Se ovaționează înde­lung pentru Partidul Comunist Ro­mân, pentru secretarul pentru prosperitatea patriei generale noas­tre scumpe — Republica Socialistă România. Pînă la porțile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiș, la Dîrste —, mulțimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, ceilalț conducători de partid și de stat sînt întîmpinați de Ioan Avram, minis­trul industriei construcțiilor de ma­șini, Constantin Cîrțînă, prim-secre­tar al Comitetului municipal Bra­șov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei in­dustriale de autocamioane și trac­toare, director general al uzinei, Pavel Ștefan, secretar al Con­siliului Central al U.G.S.R., de re­prezentanți ai conducerii întreprin­derii și un mare număr de munci­tori, tehnicieni și ingineri. Popula­ția muncitoare a uzinei ovaționea­ză îndelung, aplaudă, scandează (Continuare în pag­a III-a) Uzina „Tractorul" Brașov. O ramură-cheie a dezvoltării întregii economii Exprimind totala adeziune a în­tregului nostru popor, cel mai înalt forum al țării, Marea Adunare Na­țională, a investit recent, cu putere de lege, planul cincinal 1971—1975, amplu și cutezător program care concretizează prin proporțiile și tră­săturile lui esențiale politica înțe­leaptă a Partidului Comunist Român de construire a societății socia­liste multilateral dezvoltate, de ri­dicare a României pe noi culmi ale progresului și ci­vilizației. " Ca rezultat al u­ —u­nor ample consul- ———— țări cu colective ————— de muncitori, nn­ —— gineri, economiști, cercetători și oa­meni de știință, rod al unor labo­rioase analize și dezbateri la scara întregii țări, sarcinile cuprinse în planul cincinal reprezintă o sinte­ză a înțelepciunii colective a oa­menilor muncii din industrie, agri­cultură, din instituțiile de învățămint cultură și artă, din toate sectoarele producției materiale și spirituale. Elaborat în deplină concordanță cu Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., noul plan cincinal va permite accelerarea progresului tel­economiei naționale, bazată in prin­cipal pe ridicarea eficienței inves­tițiilor, mai buna folosire a capaci­tăților de producție și a forței de muncă, reducerea cheltuielilor m­a­­teriale, îmbunătățirea structurii pro­ducției în toate ramurile printr-o orientare spre produse de cît mai înaltă tehnicitate și valorificarea superioară a muncii naționale în schimburile externe. în acest an­samblu de prevederi un rol impor­tant revine construcțiilor de mașini, ramură cheie a dezvoltării întregii economii naționale. Ritmul anual de dezvoltare, de 14,1 — 15,6 la sută, superior celui prevăzut pentru în­treaga economie, vorbește de la sine despre rolul principal al aces­tei ramuri. în cadrul construcțiilor de ma­șini s-au elaborat o serie de pro­grame speciale __________ pentru dezvoltarea cu prioritate a ra­­­­murilor de vîrf. I... Subramura CON­________ STRUCȚIEI DE ______________ MAȘINI UNELTE cunoaște creșteri deosebit de impor­tante, producția a­­nului 1975 urmînd să fie de aproape 4 ori mai mare de­cît cea realizată în 1970. Trebuie de asemenea să reținem orientarea fabricației de mașini u­­nelte spre realizarea unor produse de înaltă tehnicitate, cu parametri funcționali superiori și eficiență ri­dicată. IN 1975, DOUĂ TREIMI DIN VOLUMUL DE UTILAJE PRODUSE Ing. Vasile TAI­PĂ, director al Fabricii d­e mașini unelte Bacău (Continuare în pagina a 11-a) nic. îmbunătățirea în continuare a repartizării forțelor de producție pe teritoriul național, creează premise pentru a menține și în cincinalul următor un ritm înalt de dezvolta­re. Cincinalul prevede realizarea unei creșteri intensive și modernizarea Kmmm­ mmm­m Grădinarii trebuie să intensifice ritmul activităților de sezon in legumicultura Urmare a măsurilor întreprinse de conducerea partidului și statului nostru în direcția îmbunătățirii or­ganizării, conducerii și planificării agriculturii, producția agricolă a cunoscut importante creșteri, asigu­­rind astfel un belșug de produse agroalimentare. Ca în toate ramu­rile de activitate, însemnate sporuri s-au înregistrat și în legumicultura, sector de activitate care pentru zo­nele cooperative agricole constituie­­ una di­n principalele surse de veni­turi bănești. — In­ anul 1971, ne declara Emil Viper, șef de serviciu din cadrul I.P.V.I.S.F. Bacău, producția de le­gume realizată în unitățile coopera­tiste a fost mai mare decît în a­­nul precedent cu peste 36 la sută, ceea ce a contribuit într-o măsură sporită la îmbunătățirea aprovizio­nării populației cu astfel de pro­duse. Și, intr-adevăr, spre deosebire de anii trecuți, piața a fost și va fi mai bine aprovizionată, consumatorii be­neficiind de legume din sorturi va­riate și de calitate superioară, fără a evita să amintim și despre unele deficiențe ce s-au mai întîlnit pe rețeaua de aprovizionare cu legume. Concomitent cu recoltarea și des­facerea producției anului curent, legumicultorii s-au ocupat și de pregătirea recoltei viitoare. Astfel, conform sarcinilor prevăzute, în a­­ceastă toamnă, ei au însămînțat în­treaga suprafață­­ stabilită a se cul­tiva cu ceapă pentru stufat, spanac salată și altele, legume destinate consumului timpuriu de primăvară. Printre unitățile care au realizat su­prafețe mai mari se numără coo­perativele­­ agricole din Tamași, Mărgineni, Cleja, Letea Veche și altele. In ciuda faptului că timpul este destul de avansat, în această pe­rioadă, spre deosebire de lucrătorii din alte ramuri ale agriculturii, le­gumicultorii își continuă activitatea, la ordinea zilei fiind înscrise procu­rarea pămîntului necesar — a mra­­niței și nisipului, apoi a cherestelei, sticlei și altor materiale. Realizări mai bune se întîlnesc la coopera­tiva agricolă din Mărgineni, în ce­lelalte unități rezultatele fiind deo­sebit de mici. „In acest an, ne spu­nea ing. Ovidiu Tomulescu, șeful fermei legumicole de la C.A.P. Măr­gineni, noi am realizat un venit me­diu la hectar, de 11.500 lei. Rezul­tatele puteau fi și mai bune dacă nu­­ au,cam­ atîtea­ greutăți iar valo­rificarea pro­ducției. Dar, trecînd peste acest fapt, țin să arăt că gră­dinarii noștri acordă atenția cuve­nită pregătirii recoltei din anul care vine. In prezent, întreaga suprafață este arată, iar pe o bună parte s-au administrat și îngrășăminte, lucra­rea urmînd să continue odată cu venirea zăpezii (este vorba despre transportul gunoiului de grajd)". Cu toate că ne aflăm la începu­tul lunii decembrie, se impune un mai mare interes din partea tuturor unităților pentru a urgenta lucrările din sectorul legumicol. Asigurarea în întregime a amestecului de pă­­mînt, a gunoiului de grajd pentru răsadnițe, fertilizarea terenului și aprovizionarea cu semințe trebuie să preocupe în permanență atît consi­liile de conducere, specialiștii, cît și pe șefii de fermă sau brigadie­rii ce-și desfășoară activitatea în legumicultura. Se știe că, în acest an, urmare a tărăgănării unor tre­buri de la o zi la alta, însămînțatul în răsadniță a întîrziat, iar pe alocuri datorită faptului că nu s-a asigu­rat din timp biocombustibilul nece­sar, răsadurile au suferit, înregis­­trîndu-se chiar unele compromiteri, fapt ce a influențat negativ asupra producției. Intrucît în această perioadă se găsesc suficiente brațe de muncă, se impune mobilizarea lor din plin, în­cît toate activitățile de sezon în legumicultura să fie executate la timp, punînd astfel bazele unei pro­ducții sporite în anul care vine. Vernisajul expoziției graficienilor amatori Ieri, la Galeriile de artă din Ba­cău a fost vernisată expoziția jude­țeană a graficienilor amatori, în or­ganizarea Centrului județean al creației populare și a mișcării ar­tistice de masă, în colaborare cu Școala populară de artă. Expoziția cuprinde lucrări ale membrilor claselor de specialitate ale Școlii populare de artă (profe­sori Ilie Boca și Ion Burdujoc). Roade ale taberei de creație de la Tg. Ocna, exponatele sunt sem­nate, printre alții, de Ion Mărie — muncitor la C.P­. Bacău, deținător al premiului I la Bienala de artă plastică a amatorilor. 1971­­ Floren­ța Coșevciuc — muncitoare la I.I.S. „23 August" Bacău, premiul al 11-lea la aceeași bienală ; Maricica Lăiu, cooperatoare la C.A.P. Strugari,­­Maria Cabadaev, studentă la Insti­tutul pedagogic din Bacău. Succese la Centrul de librării Bacău Colectivele de muncă ale Centru­lui de librării raportează realizarea planului de desfacere pe 11 luni din anul 1971 în proporție de 100,5 la sută. tiei Acest succes este urmarea aten­acordate de organizația de partid, de comitetul de direcție, de către toți lucrătorii Centrului de li­brării față de difuzarea cărții și a articolelor de papetărie. ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a In pagina a IV-a Dezbaterile din Comitetul pentru probleme economice Fiecare învățător, fiecare profesor UN EDUCATOR COMUNIST Ne aflăm și vom rămîne pentru multă vreme sub puternica impre­sie produsă de lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie — înalt forum politic și ideologic. Dezbaterile asupra problemelor ac­tivității politico-ideologice și cul­tural-educative care, prin amploa­­­rea și­ conținutul lor, se înscriu ca un eveniment fără precedent în is­toria partidului nostru, constituie o fundamentată poziție împotriva subaprecierii sau tratării unilatera­le a tot ce ține de plămădirea con­științei socialiste, de formarea o­­mului nou al societății noi, animat de claritatea telului, simțul respon­sabilității civice, de o ideologie re­voluționară și de principii etice înalte. " Am desprins din expunerea tova­rășului Nicolae Ceaușescu la Con­sfătuirea cu activul din domeniul ideologiei, la care am avut posibi­litatea să particip, ca și din docu­mentele recentei plenare, atitudi­nea revoluționară pe care partidul nostru, fidel concepției sale cu pri­vire la caracterul multilateral, com­plex al operei de edificare a noii orînduiri, o opune tratării de pe poziții simpliste-fataliste a răpune­rii în urmă a conștiinței față de dez­voltarea bazei materiale, atitudine care are drept obiectiv armoniza­rea activității ideologice, politice, educative cu cerințele obiective ale dezvoltării societății socialiste. Expunerea secretarului general al partidului la recenta plenară a C.C. al P.C.R., acest document de mare valoare programatică evidențiază progresele făcute pe linia înfăptu­irii Directivelor Congresului X-lea al P.C.R., dezvăluie cu intran­as sigentă slăbiciunile din activitatea politico-educativă, fenomenele ne­gative în activitatea ideologică, criticînd atitudini incompatibile cu etica orînduirii noastre?, și pune în lumină întreaga amploare a sarci­nilor care se ridică în noua etapă a dezvoltării României socialiste in domeniul transformării conștiinței și moralei oamenilor. De aici cerințe sporite în fata școlii, instrument principal de care dispune societatea noastră în do­meniul educației. Privind critic ac­tivitatea în domeniul învățămîntu­­lui, documentele recente rețin în mod expres atenția asupra a două mari neajunsuri. In primul rind, continuăm să în­registrăm insuficiențe în realiza­rea caracterului practic, aplicativ al învățămîntului nostru de toate gra­dele și, în special, în direcția le­gării acestuia de producție. Legarea învățămintului de practi­că nu este o sarcină nouă, ea con­stituie un obiectiv principal al pro­cesului de modernizare a invăță­­mîntului, acțiune unitară prin scop — pregătirea tinerei generații pen­tru a se adapta și crea într-o so­cietate cu un înalt ritm de dezvol­tare — și diversă­ prin conținut,­ no­țiune uzitată chiar pericolul frecvent, prezentind pierderii sensului real de necesitate obiectivă pentru orice societate, cu atît mai mult pentru tarile socialiste unde sînt create condiții favorabile ce țin de esența­ orînduirii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, sub­liniind încă de la Conferința Na­țională a cadrelor didactice se­nsul real al modernizării învățămintului la noi, arăta : „Unul din imperati­vele ■ fundamentale ■ care se ridică în fața școlii noastre e acela de a răspunde prin structura, conținu­tul său cerințelor practice, nevoilor actuale și de perspectivă ale dife­ritelor sectoare ale vieții economi­ce și sociale". Această acțiune complexă în care este angajat educatorul pentru răspunde comenzii sociale actuale a și de perspectivă, nu poate fi redu­să la verbalism, învățămîntul abstract și teoreti­­zant în sensul restrîns al cuvîntu­­lui, producător de funcționari, tre­buie să se transforme pas cu pas în învățămint viu, realist, creator de oameni cu profesii practice, a­­daptate necesităților vieții moder­ne, capabili să genereze val­ori și avuție națională. Totuși, în această direcție s-au în­registrat timide progrese. Puțin re­ușim să facem pentru a distinge ca­noanele lecției, să transformam­ cla­­­sa într-un laborator viu în care pro­fesorul și elevul să apară într-o nouă corelație decît cea generată de categoria catedră-bancă. Un alt mare neajuns îl constituie faptul că în­­ practica școlară, lucru întîlnit și la noi în județ, unii e­­ducatori, uită că procesul de învă­­țămînt trebuie înțeles ca o acti­vitate educativă complexă, organi­zată și desfășurată în unitățile șco­lare sub conducerea și îndrumarea cadrelor didactice, că latura educa­­tiv-afectivă e în exclusivitate atri­­­­butul educatorului și nu poate preluat de nici un sistem de pro­fi­gramare existent sau imaginat în lume. Ca urmare se limitează corul școlii la un act unilateral de trans­mitere de cunoștințe. Nu o dată, a­­sistînd la lecții, uneori și de științe sociale, uiți că școala, prin meni­rea ei, este chemată să facă edu­cație comunistă tinerei generații, și ceea ce este și mai neplăcut, că participînd la observațiile critice făcute de colegi în cadrul interasis­­tențelor la asemenea ore, după cî­­teva aprecieri general valabile se concluzionează stereotip i „lecția și-a atins scopul, mi-a plăcut !". Subliniind răspunderea ce revine, prof. Maria VICOL, inspector general al Inspectoratului școlar județean­­(Continuare în pagina a ll-a)

Next