Steagul Roşu, mai 1972 (Anul 27, nr. 5979-6003)

1972-05-14 / nr. 5989

ANUL XXVII — Nr. 5.989 (7.768) DUMINICĂ 14 MAI 1972 4 pagini — 30 bani Invățămintul de partid la sate s-a Încheiat Ce concluzii desprinderi după convorbirile recapitulative? S-au încheiat ultimele convorbiri ce au avut loc în actualul an de învățămint la sate. Ele s-au des­fășurat într-un număr mare de cursuri și cicluri de informări și expuneri, care au cuprins aproape 27.000 de cursanți din rîndul ță­rănimii muncitoare. Faptul că în munca de propa­gandiști au fost antrenați un număr mai mare de activiști de partid, de stat, cadre din economie și din alte sectoare de activitate, a determinat ca învățămîntul de partid să fie mai bogat în conținut și să corespundă în mai mare măsură cerințelor și preocupărilor cursan­ților din agricultură. Acum după închidere, este fi­resc ca retrospecția să ne aducă în față cîteva concluzii pe care le considerăm utile. Astfel, pe par­cursul anului de învățămînt a exis­tat o mai strînsă legătură între propagandiști și cursanți, au avut loc întîlniri între activiștii de partid, de stat și țăranii cooperatori, cu care ocazie au fost dezbătute probleme teoretice și practice iz­­vorîte din documentele partidului și statului nostru. S-a constatat de a­­semenea, că comitetele comunale de partid și organizațiile de bază s-au preocupat într-o măsură mai­ mare decit in anii trecuți de asi­gurarea nivelului și eficienței în­vățământului de partid, fapt ce s-a concretizat printr-o orientare mai bună a propagandiștilor și cursan­ților în stabilirea temelor pentru expuneri și dezbateri. în centrul dezbaterilor la învăță­­mîntul de partid la sate au stat sarcinile actualului cincinal, și, în special, cele referitoare la agricul­tură, documentele Plenarei C.C. al P.G.R., din noiembrie 1971, ale­ Con­ferinței pe țară a secretarilor co­mitetelor comunale de partid și a președinților consiliilor populare comunale și ale celui de-al II-lea Congres al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție și alte documente de partid și de stat. La cursuri­le de la sate au fost studia­te și dezbătute probleme legate de creșterea rolului conducător al par­tidului în etapa actuală, făurirea so­cietății socialiste multilateral dez­voltate, sarcinile privind apărarea și dezvoltarea averii obștești, pre­cum și o serie de alte probleme izvorite din programul partidului nostru cu privire la îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, contribu­ind astfel la educarea partinică, pa­triotică și moral-cetățenească a co­muniștilor. Desfășurarea învățământului de partid la sate a fost completată cu organizarea în mai bune condiții a convorbirilor de închidere, par­ticiparea mai mare la aceste ac­tivități a membrilor Biroului Co­mitetului județean de partid, a ac­tiviștilor și lectorilor Comitetului județean, fapt care a contribuit la o dezbatere mai aprofundată a pro­blemelor puse în discuție, la o mai bună înțelegere a principalelor sar­cini ce se desprind pentru activita­tea fiecărei organizații de partid. Pozitiv este și faptul că marea majoritate a dezbaterilor a avut un caracter combativ, deschis, cursanții criticînd cu mult curaj lip­surile existente în diferite sectoare de activitate, venind în același timp cu propuneri concrete pentru continuarea activității de pregătire și informare a membrilor de partid în timpul verii. In perioada închiderii învățămîn­­tului de partid la sate, de un real ajutor pentru propagandiști cursanți a fost centrul de informa­ți­ce și documentare organizat la Ca­binetul județean și cabinetele de științe sociale din comune și școli, care au pus la dispoziția celor in­teresați diferite materiale, biblio­grafii, planuri de expuneri, sinte­ze documentare. . Este adevărat, concluzia generală ce se poate desprinde atestă o ac­tivitate fructuoasă. Dar o analiză a­­profundată a faptelor nu ne poate determina doar la reflecții pozitive. Pentru că, în unele cursuri, s-au ți­nut expuneri de slabă calitate sub aspect teoretic sau insuficient le­gate de preocupările organizațiilor de partid. De asemenea, au existat și dezbateri, la un nivel necores­punzător, deoarece nu s-a acordat (Continuare în pag. a 11-a) Dr. Pintilie Rusu, șeful Secției de propagandă a Comitetului județean Bacău al P.C.R. SENTIMENTUL IZBINZII Poți să dorești o izbindă, într-un anuntit doi vie unui sector de activi­­tate, o viață întreagă — și să nu cunoști sentimentul izbinzii- Poate esențialul e tocmai asta — să do­rești, să vrei să învingi — pentru că se obține lucrul cel mai înălțător : unanimitatea luptei. La urma ur­mei, există și acest revers : învin­gătorul e unul singur. „Al doilea", „al treilea" și așa mai departe sunt trepte născute din dorința de a-i apropia de ceilalți —­ toți — rămași în urma­• ■ • Sala Clubului C­F­ R­. din Ba­cău, într-o zi din ajun de sărbă­toare, o masă lungă, masa prezidiu­lui — acoperită cu pînză roșie, ne­lipsitele ghivece de flori, vazele festive — în vaze, indiciul anotim­pului — liliac-Liliac. însemnări de reporter O secție a Complexului C.F.R. Ba­cău primea o înaltă distincție — Diploma de unitate fruntașă pe ra­mură. Șeful secției premiate — Centralizare și telecomandă — un inginer între două vîrste, modest, excesiv de modest, aproape că nu-și ridica ochii de pe filele bătute la mașină, la un moment dat, văzînd că oamenii, presimțind sărbătoarea, nu­­ sînt chiar atît de atenți, îi în­țelese și sări vreo două-trei file în care erau înscrise fapte pe care ei le cunoșteau bine. Aplauzele veniră la timp, erau vi­guroase, sincere, oamenii se bucu­rau realmente, poate fiindcă era vorba de un premiu (după adunare, cineva din prezidiu avea să adre­seze invitația „treceți și pe la ca­sierie, se dau și astfel de premii“), poate fiindcă erau de față invitați din partea Ministerului, a Uniunii sindicatelor pe ramură, a regionalei C­ F.R­, sau poate fiindcă la mijloc era vorba de încununarea unui e­­fort, a unor merite ce le aparți­neau- Secția de centralizare și te­lecomandă, din Bacău eri.cea mai bună din țară, un colectiv nu prea numeros față de imensul efectiv de la C­F­R­, dar esențial pentru pre­cizia și siguranța circulației. Atunci cînd se ridică barierele automate, cind trenul personal pleacă de la Pașcani la ora anunțată, cînd o de­fecțiune ivită la nu știu ce insta­lație electrică a fost remediată la timp — la mijloc e mina pricepută, capacitatea de intervenție operativă a secției E.C.T. Bacău. In diverse cabine, în gări, halte, pretutindeni pe calea ferată veghează operatori pricepuți, meseriași care își fac da­toria conștiincios, așa cum o cere statului — poate cel mai sever — al meseriei lor de feroviari. Dar dincolo de veghea, de vigilența lor trează, complementîndu-se în mod i­­deal cu aceasta se află calitatea in­stalațiilor de centralizare și teleco­mandă, capacitatea acestora de a răspunde comenzilor al cărui „dis­pecer general“ este, s-ar zice, ba­nalul „mers al trenurilor". Cei care dau girul funcționării ireproșabile a acestei complicate aparaturi, în con­tinuă perfecționare și înnoire, sunt lucrătorii secției sărbătorite- Mo­destia de care vorbeam la început vine de la deprinderea cu acest rol de „culise", dar fără de care cunos­cutul gest al impiegatului, care dă „bun de plecare în cursă", trenuri­lor, la orele prevăzute, n-ar fi cu putință-Cel mai bine ar fi să reluăm, însă, firul evenimentului nostru-Tovarășul inginer Gh. Grigoraș, șeful secției, a primit, pe fondul a­­plauzelor, prețioasa diplomă, des­chisă ca o carte, a împăturit-o și s-a așezat, pe scaunul său, al doi­lea din stînga, aproape ioșind de emoție. A urmat șirul de 78 de fruntași, distinși cu insigna de frun­taș în întrecerea socialistă. Aplau­zele au marcat, cu finețe, prin du­rată, intensitate și alte nenumărate. Constantin NANCU (Continuare în pagina a II-a) HOTARIRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Na­țional al Frontului Unității Socialiste au adoptat recent Hotărirea cu pri­vire la acțiunile ce se vor organiza în întîmpinarea aniversării ,a 25 de ani de la proclamarea Republicii Popu­lare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru li­bertate, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat for­țele cele mai înaintate ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Ro­mân, abolirea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat în mîinile cla­sei muncitoare, în alianță cu țărăni­mea și cu celelalte categorii de oa­meni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului ro­mân, în desfășurarea revoluției popu­lare, instaurarea celei mai democra­tice forme de guvernămînt din istoria națiunii noastre, trecerea la înfăptui­rea revoluției socialiste. In cei 25 de­ ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschi­­zînd o epocă de progres rapid în via­ța poporului, situînd România în rîn­dul națiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între po­poarele lumii. In acești ani, au cu­noscut un puternic avînt forțele de producție ale țării, știința, tehnica, in­­vățămintul și cultura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpini în țara lor, parti­­cipînd tot mai activ la conducerea a­­cesteia, la adoptarea și înfăptuirea hotărîrilor și măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite de­monstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobi­lizat talentul și energia oamenilor muncii, capacitățile lor creatoare in vederea ridicării economice, sociale și spirituale a patriei. Oamenii muncii din țara noastră —­­români, maghiari, germani și de alte naționalități — întîmpină sărbătoarea Republicii în condițiile avîntului crea­tor și muncii însuflețite pentru înfăp­tuirea mărețelor obiective ale progra­mului făuririi societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, elaborat de Con­gresul al X-lea al partidului și ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conștiinței socialiste și a­­șezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a ani­versări a proclamării Republicii, orga­nele și organizațiile de partid, de masă și obștești, toate organismele și insti­tuțiile reunite in cadrul Frontului Uni­tății Socialiste, vor desfășura o sus­ținută muncă politico-educativă în ve­derea mobilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarci­nilor economice, social-culturale pe a­­cest an și buna pregătire a condițiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor și marilor capacități crea­toare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare și moder­nizare a producției și a tehnicii de producție, pentru ridicarea parame­trilor tehnico-economici și calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienței întregii activități economice. Organi­zațiile de partid, sindicale și de U.T.C. — din unitățile industriale și de con­strucții — vor acorda o atenție deo­sebită folosirii raționale a capacități­lor de producție, a materiilor prime și materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producție și ridicării productivității muncii, pune­rii în funcțiune la termen și la pa­rametrii proiectați a noilor obiective de investiții, iar în unitățile socialiste (Continuare in pagina a IV-a) Ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României Sâmbătă la amiază a avut loc, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, ședința de lucru a bi­roului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prog­nozelor de dezvoltare economico­­socială a României. Au luat parte:secretari ai Comite­tului Central al P.C.R., președinți ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie și­ aparatul de stat. In cadrul ședinței s-a făcut o tre­cere în revistă a stadiului elaboră­rii prognozelor economico-sociale și s-au stabilit direcțiile și orientă­rile principale pentru adînci-a studiilor care să stea la baza aces­tei acțiuni de importanță națională deosebită. Răgaz fără... odihnă Mai capricioasă decit în alte primăveri, vremea a ținut, mai ales în agricultură, unele treburi pe loc. Nu s-a putut lucra, un timp, pe ogor, dar a­­ceasta nu a însemnat că oamenii și-au permis o totală odihnă. I-am întâlnit, într-una din zilele a­­celea ploioase, pe mulți dintre cooperatorii din Luizi Călugăra la sediul C.A.P., erau vreo 60 de oameni — bărbați și femei — adunați în sala clubului. Prezența, acolo, a inginerei Elena Go­logan și a directorului căminului cultural — Se­ver Bodron — ne-a dat de înțeles că, în fond, deși nu sunt pe cîmp, cooperatorii au găsit totuși un lucru destul de bun de făcut. Cu multă răbdare și pe înțelesul tuturor, in­ginera explica oamenilor ce înseamnă plata muncii în acord global. Faptul că la Luizi Călugăra cooperatorii folo­sesc în acest fel „răgazul" pe care îl au uneori ca urmare a timpului nefavorabil lucrărilor în cîmp, denotă preocuparea consiliului de conducere pentru creșterea continuă a producției agricole, căci, în ultimă instanța, a explica oamenilor pe în­delete, convingător­­ii de avantajați sînt, în pri­mul rînd ei, muncind pe baza acordului global, a acestui procedeu care cointeresează în ridica­rea nivelului recoltelor, a ocupa în mod instruc­tiv chiar și zilele de răgaz acordate de natură, înseamnă a pune baze solide la temelia succese­lor din toamnă. în fotografia noastră prezentăm un aspect con­vingător. Explicind cooperatorilor avantajele muncii pe baza acordului global, inginera Elena Gologan reușește să mențină trează atenția coo­peratorilor. Fiecare moment prielnic lucrului in timp să fie intens folosit pentru încheierea grabnică a insămîntării porumbului și grăbirea lucrărilor de întreținere a culturilor! Firicel de cintec românesc Peste două săptă­­mini, ansamblul folclo­ric al Fabricii de pos­tav din Buhuși va fi un drum spre Republica Democrată Germană, unde urmează să parti­cipe la Festivalul inter­național de la Rudol­stadt. Timp puțin pînă la plecare. Se poate spune că pentru artiștii amatori și cei care s-au ocupat de pregătirea lor spre a reprezenta țara noastră într-o competiție de ținută in­ternațională a început numărătoarea inversă. Semnalul a fost dat miercuri seara, odată cu vizionarea spectaco­lului, zilele de dinain­tea plecării fiind mar­cate nu numai de asi­­duie pregătiri și finisa­re a lucrului, ci­ mai ales de spectacolele cu public. Pentru prima oară o formație buhu­­șeană duce mesajul său artistic peste hotare. Aceasta umple de min­d de pe fiecare textilist căci n-a fost unul care să nu fi înțeles și să nu fi sprijinit pregăti­rea artiștilor amatori, de la directorul fabricii (tovarășul Vasiliu Țiț, se afla în sala clubului, prezent la vizionare) și pînă la muncitorul care a acceptat să cedeze locul său, din schimbul­­, unui dansator pentru ca, după-amiază, a­­cesta să poată participa la repetiții. Acum, cînd publicul din județul nostru poate asista la reprezentațiile susținu­te de ansamblul „Mio­rița“ împreună cu or­chestra „Plaiurile Bis­­triței", regizorul Gheor­ghe Teașcă, de la Con­siliul Central al U.G.S.R. este in măsură să se pronunțe în legătură cu repertoriul și nive­lul calitativ atins de interpreți. — Colaborarea cu Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, res­pectiv cu profesorul Constantin Donea, — ne spune el — a func­ționat și de astă-dată. Desigur, cînd ne-am oprit asupra artiștilor amatori de la Buhuși, anul trecut, pentru Fes­tivalul folcloric de pe litoral, am făcut-o la modul sondaj. Ei au răspuns atît de viguros incit, am căutat să ne verificăm părerea, îmi dau seama că nu ne-am înșelat. Avem de-a face cu un colectiv meri­tuos și am credința că pot să ajungă la nive­lul ansamblurilor fol­clorice ale sindicatelor de la Sibiu, Oradea, Argeș. nn — Ați gîndit totul ca spectacol unitar, sau anumite fragmente pot fi prezentate și se­parat ? — Din o sulă unul minute de spectacol, cincizeci și două sunt cu dansuri și obiceiuri. Prin aceasta n-am ur­mărit o performanță, ci să înfățișăm o imagine frumoasă și variată a tării noastre la Festi­valul de la Rudolstadt, care este în primul M. MARDARE (Continuare In pagina a Il-a) Cresc capacitățile de producție De cîtva timp, instalația de fabri­care a acetilenei din carbid, funcțio­nează la o capacitate mai mare cu 33 la sută .d decît cea inițială. La a­­cest important spor de producție s-a ajuns în urma unor modificări realizate cu cheltuieli minime de că­tre personalul secției acetilenă, ca­re s-a străduit să­ execu­te cât mai bine lucrările și în ce­ mai puține zile. Tot la instalația respectivă, din inițiativa salariaților secției, s-a realizat spălarea acetilenei cu solu­­ție de leșie de hidroxid de sodiu, pentru , îndepărtarea în totalitate a produșilor cu sulf, ceea ce contri­buie în mare măsură la fabricarea unei acetilene superioare din punct de vedere calitativ. UZINA CHIMICĂ BORZEȘTI -însemnate sporuri In prima decadă a lunii­­ a­­prilie, unele dificultăți de­­ no­­meni au făcut ca instalația mo­nomer, secția P­ C. V., să func­­ționeze sub capacitatea planifica­tă. Cu toate acestea, prin scurta­rea timpului afectat reviziei gene­rale și prin executarea lucrărilor la un nivel calitativ superior, de către echipele conduse de maiștrii Ion Iliescu, Ionel Munteanu, Mihai Lupu, Ilie Udrea și Ioan Breahnă, în luna respectivă s-au realizat in plus 175 tone de clorură de vinil, astfel că pe 4 luni depășirea față de plan este de 295 tone. De re­marcat că sporul de producție nu a prejudiciat calitatea monomerului, dimpotrivă produsul obținut a fost de bună calitate, conținutul în pro­duși secundari fiind sub limita ad­misă. Latura cea mai frumoasă a omului -OMENIA Dr. Gheorghe Popovici I. Omul care a vindecat sute și mii de oameni. Trăsături definitorii : continuu în mișcare, preocupat, per­manent aflat în meditație și acțiune, un veșnic „argint viu". Dr. Popovici I este un om cu gîndire mobilă : gîndește repede și exact. Poate și profesiunea — pe care și-o onorează cu prisosință — îl de­termină la un astfel mod de a gîndi. Dar, cum gîndește medicul în legătură cu celelalte probleme ale vieții, aflate în afara activității profesionale ? Cum gîndește președintele Comisiei permanente per­­­tru sănătate a Consiliului popular județean, vicepreședintele colegiu­lui medicilor și farmaciștilor? Și,­­la urma urmei, cum gîndește omul Gheorghei Popovici ! ? Iată întrebări — cîteva — pe care și le punea reporterul la drum spre Spitalul unificat din Bacău. Discuția se încheagă repede. Dar, cu o condiție: să izbutești să-l găsești liber pe acest om sociabil și sever. Este aici, este în sala de operații, este la „Salvare“ sau la „Aviasant" (servicii pe care, ca și cel de chirurgie, le conduce), este la Consiliul popular, este la Direcția sanitară. Și, în sfîrșit, suntem­ singuri în cabinetul său, fără „etichetă", într-un climat plăcut, pe care interlocutorul nostru se pricepe să-l creeze prin sinceritate. Și are în ochi tot cerul lumii. Și are în zîmbet franchețea omu­lui inteligent. — De cîți ani sînteți medic chi­rurg ? — De 30 de ani trecuți — 31 aș putea spune. — Aveți o evidență, aproxima­tivă măcar, a numărului de ope­rații pe care le-ați efectuat ? — încă în cursul anului trecut am declarat că am depășit 20.000. De­sigur, numărul lor a crescut. — Ați cunoscut, se înțelege, mulți oameni. V-au rămas înti­părite cîteva din figurile pacien­ților dumneavoastră ? — Mi-au rămas, în subconștient, cu toții. Sînt întipăriți însă mai bi­ne cei care m-au solicitat mai mult din punct de vedere profesional, cei care au prezentat probleme difi­cile. , (continuare Shi pag, a IlI-a) " — Care a fost succesul dumnea­voastră profesional cel mai preg­nant ? — Da, îmi amintesc perfect. Este vorba de o fetiță de 3 ani, care pre­zenta­ o stenoză de esofag și care nu putea sa se alimenteze absolut deloc. Fetița luase sodă caustică și, fiind foarte mică, nici nu știa să se manifeste. Părinții erau foarte ne­căjiți, o aduseseră la spital într-o stare foarte gravă. Sunt de atunci vreo 5—6 ani. A fost operată. Vă închipuiți cută încordare, operația a reușit. Am ținut-o la noi, în spi­tal, aproape un an de zile, pînă l­a Reni CACIULARU — Convorbire cu doctorul în științe medicale Gheorghe POPOVICI I, șeful Secției de chirurgie a Spitalului unificat din Bacău —

Next