Steagul Roşu, iunie 1972 (Anul 27, nr. 6004-6029)

1972-06-23 / nr. 6023

Cu­ PlAl­ MISIIM mmm Fabrica de postav „Proletarul"‘ • 5.184.000 lei benefi­cii peste plan • 6.000.000 lei spor la producția marfă vîn­­dută și incasată La Fabrica de postav „Proleta­rul" există, după cum am informat și cu alte prilejuri, o modernă sta­ție de prelucrare automată a date­lor. Mașinile de calcul și-au făcut pe deplin datoria, și în aceste zile, furnizînd conducerii unității infor­mații complete despre desfășurarea activității de producție. Apelămi și noi la aceste informa­ții , la data de 20 iunie, au arătat respectivele mașini de prelucrare automată a datelor, sarcinile de plan ce reveneau colectivului fabri­cii în primul semestru, fuseseră în întregime, îndeplinite,­­ deci cu 10 zile mai devreme. Beneficiile realizate, în această perioadă, peste prevederi, se ridi­că la 5.184.000 lei, iar sporul la producția marfă, vindută și încasa­tă, depășește 6.000.000 lei. In întrecerea dintre secții, pe loc de frunte se situează secția Finite — de ale cărei merite tre­buie legată performanța realizării unor produse de bună calitate, re­flectată, intre altele, și de faptul că, în această perioadă, nu s-a în­registrat nici un refuz din partea beneficiarilor. E vorba de un co­lectiv destul de mare, numărînd su­te de muncitori, din rîndul cărora se desprind, prin conștiinciozitatea și înalta răspundere cu care lu­crează — Vasile Baba, ajutorul de meșter Ion Bordeianu, Lucia Bu­­cevschi. Merite la fel de mari au și cele­lalte secții, colectivele acestora. Iată cîteva dintre numele devenite foarte cunoscute în fabrică, nume pe care întrecerea socialistă le-a scos la iveală și care sînt frecvent amintite alături de cele mai impor­tante succese obținute de textiliștii băcăuani in această primă jumăta­te a celui de-al 2-lea an al cinci­nalului : țesătoarele Maria Rebe­gea, Măndița Tuia și Margareta Cizmaru, filatorii Mihai Ciolac, So­­fica Tomescu, lucrătorii din secto­rul mecanic-șef, care asigură buna întreținere și funcționare a mașini­lor și utilajelor — Constantin Ha­­rabagiu, Nicolae Morecuț, maistrul Constantin Iftimie, controlorii de calitate Magdalena Stoian, Valeriu Dîlcă și mulți alții. La Fabrica de postav din Buhuși Țesătoarea Elisabeta Nedelea a realizat 135,5 m stofă intr-un schimb, doborind recordul țesătoarei Elena Vatamanu întrecerea dintre țesătoarele din țară, care are drept scop obținerea unor rezultate deosebite, are ca efect obținera unor rezultate care sînt adevărate recorduri în dome­niul țesătoriei. Această­ întrecere, inițiată de țesătoarele fruntașe din Capitală, Cisnădie, Iași și Galați a găsit ecou și în rîndurile celor din Fabrica de postav din Buhuși. Pri­ma care și-a manifestat dorința de a răspunde prin fapte deosebite in întrecere a fost comunista Elena Pristavu. Muncitoarea respectivă ne declară că recordul ei poate fi mult îmbunătățit și de către alte țesătoa­re care lucrează la 4 războaie realizează producții sporite. Și, in­și­tr-adevăr, zilele trecute recordul a fost doborît. Schimbul Elenei Pristavu, Elena Vatamanu, a reali­zat in ziua de 8 iunie 132,5 metri liniari la o stofă pentru costume bărbătești din care se execută con­fecții destinate exportului. Zilele acestea am aflat despre un nou re­cord. Țesătoarea Elisabeta Nedelea a realizat 135,5 metri liniari la sto­fe pentru costume bărbătești și pen­tru rochii. Așadar, Întrecerea țesătoarelor a devenit deosebit de disputată, iar noi vom avea prilejul să consem­năm recorduri superioare ca o con­tribuție directă la transpunerea in viață a angajamentelor mobiliza­toare asumate de colectivul fabri­cii. M. CHIRIAC, redactor la ziarul uzinal „Muncitorul textilist“ Fabrica de confecții 1 [UNK] De la serviciul plan al Fabricii de confecții Bacău suntem­ infor­mați că ieri, colectivul acestei uni­tăți economice a realizat ultimele produse în contul planului ce-i re­venea în primul semestru al anu­lui. Așadar, sarcinile de plan au fost devansate cu 7 zile, perfor­manță care se explica, după cum ni s-a relatat, prin larga și însufle­țită participare­a muncitorilor la întrecerea socialistă, ale cărei o­­biective sunt bine cunoscute la fie­care loc de muncă. Printre sectoarele de producție cu cele mai bune rezultate se nu­măra unitățile nr. 6 (condusă de Elena Stan), nr. 16 (condusă de Gri­­gore Mafteucă) și nr. 5 (de sub conducerea Elenei Babei). Dintre muncitorii fruntași în întrecere pot fi amintiți Constantin Alexăn­­droaie, Margareta Riglea, Cristina Popovici, Felicia Petre și alții. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — Nr. 6.023 (7.802) VINERI 23 IUNIE 1972 4 pagini — 30 bani în trecere entuziastă pentru realizarea­­ obiectivului major: RUBRICĂ REALIZATA CU SPRIJINUL CORESPONDENȚILOR VOLUNTARI Relatează de la față locului :■ .. ,,, . ~­­ ■ • v--~­ _ Sudorul Muncitoarea Gheorghe Moisă Măndica Iordache despre succesele con- la secția parchete, des­structorilor Șantierului pre un mobilizator an-3 — industriale Bacău gajament FABRICA DE ȘURUBURI BA­CĂU . La modernizarea și ex­tinderea capacității de produc­ție a acestei fabrici o contribu­ție însemnată a adus-o și Șan­tierul 3 — industriale al T. C. I Gheorghe Gheorghiu-Dej. Co­lectivul lotului condus de Ale­xandru Aleman a muncit cu multă însuflețire pentru a-și o­­nora angajamentele luate în în­trecerea socialistă — de a pre­da beneficiarului, înainte de termen, obiectivele stabi­lite prin plan. Datorită muncii a pline de abnegație constructorilor și aplicării unor metode moderne de lucru, echipele conduse de C. Rachieru, C. Ciobanu și C. Hurdubei au reușit să devan­seze termenele inițiale. Ca ur­mare, magazia a fost terminată încă din trimestrul IV al anului 1971, iar, de curînd, beneficiarul (Fabrica de șuruburi Bacău) a luat în primire și noua centrală termică executată la un înalt nivel calitativ, pe măsura exi­gențelor unei industrii moder­ne. De remarcat că aceste obiec­tive au fost date în exploatare cu mai mult de un an de zile mai devreme. Jurnal de întrecere U.E.I.S. GHEORGHE GHEOR­GHIU-DEJ . Animat de pa­triotica deviză CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN, colecti­vul de la fabrica de parchete a hotărît să dea un impuls con­siderabil întrecerii socialiste ce se desfășoară în cinstea Con­ferinței Naționale a partidului, sporindu-și recent angajamen­tele. Muncitorii de aici s-au angajat să dea peste plan parchete necesare pentru 20 de apar­tamente, să redu­că și mai mult con­sumul specific să crească propor­­i­ția calității m­oare cu 1,3 supe­la sută. De asemenea, se vor livra su­plimentar la export 3.000 mp parchete. Suportul angajamentului îl constituie rezultatele activității de pînă acum. Fruntașii fabricii, din rîndul cărora desprindem numele lui Radu V. Ion, Anița Asnădoaie, Lucreția Cherecheș, Mariana Popa, Victoria Dascălu, Anton Clopotaru, Eleonora Bîn­­daru, Gheorghe Vrabie sînt a­­nimatorii întrecerii socialiste în cadrul căreia angajamentele ca­pătă contur de fapte. Delegați la Conferința Națională a P.C.R. FLORIN BOCA Meseria de strungar în fier l-a făcut pe Florin Boca să vadă, dincolo de profesia propriu-zisă, o înaltă menire socială, căci strungăria reprezintă, într-adevăr, alături de celelalte profesii, un răspuns la acțiunea omului asupra naturii. Așadar, comunistul Florin Boca este strungar. Strun­gar în fier de peste 30 de ani de zile, din care de 21 de ani lucrează în Uzina metalurgică din Bacău. La recen­ta Conferință extraordinară a organizației județene de partid, Florin Boca a fost ales ca delegat la Conferin­ța Națională. O înaltă apreciere, care justifică o ac­tivitate fructuoasă, plină de semnificații. Căci omul care lucrează în prezent în atelierul de modelărie me­talică a noii fabrici de vane, este cunoscut ca un mun­citor cu o prodigioasă activitate. Bun meseriaș, inova­tor perseverent — are la activul său aproape 30 de inovații — un adevărat om de omenie, acesta este Flo­rin Boca. L-am cunoscut — cum era și firesc, de altfel — la strung. Alături, un tînăr — Mihai Benchea — urmărea cu atenție mișcările maestrului său. Pentru că Florin Boca are aici o preocupare multiplă. — Pînă acum, în decursul anilor de cînd lucrez în această întreprindere, cred că am pregătit în meseria de strungar — profesie pe care o iubesc nespus de (Continuare in pag. a 111-a) MARIA AMARGHEOALEI Există în această femeie o nemărturisită dragoste față de muncă, multă perseverență și spirit gospodăresc. A­­ceasta ar fi, definit sintetic, portretul Măriei Am­ar­­gheoalei. Și faptele vorbesc mai mult ca orice, despre personalitatea ei, în satul acesta Ciumaș, din comuna Berești-Bistrița oamenii o cunosc bine și o prețuiesc mult pe Maria A­­margheoalei. De cînd a luat ființă cooperativa agricolă din Itești ea s-a aflat mulți ani în fruntea brigăzii de cimp din Ciumaș. Nenumărate sînt faptele de muncă care i-au adus Măriei stima și considerația sătenilor. Ca brigadieră ea a izbutit prin exemplul personal, prin perseverență să facă din brigada de cîmp o formație de lucru fruntașă la executarea lucrărilor agricole, nu, do­­bîndirea unor recolte bogate. De la începutul acestui an, Măriei Amargheoalei i s-a încredințat, ca o încunu­nare a muncii rodnice, funcția de președintă a unității. Și tot în acest an, la Congresul țărănimii cooperatiste, a fost aleasă în Comitetul Executiv al U.N.C.A.P. Preocupările sale au căpătat noi valențe. Militînd pentru aplicarea exemplară a acordului global, preșe­dinta din Itești a reușit împreună cu ceilalți membri ai consiliului de conducere, cu specialistul, sub conduce­rea comitetului de partid, să a­ctiveze cooperatorii la lu­cru, înscțmînțările și întreținerea culturilor fiind făcute.­­ (Continuare în pag. a IlI-a) Cum veți realiza CINCINALUL II 4 II ȘI 4 SNI ? începem, firește, de la acel telefon, primit la redacție, în dimi­neața zilei de 16 iunie. De la celălalt capăt al firului, tovarășul ing. Nicolae Matei, șeful Șantierului 2 — indus­triale Bacău, ne-a in­format, în foarte puține cuvinte, despre îndrăz­neață hotărîre luată de colectivul șantierului. — Este rodul unei analize lucide a posibili­tăților noastre, spune șeful șantierului, nu-i nim­ic întîmplător în ce am stabilit. Nu s-a ho­tărît nimic de „sus", de la nivelul conduce­rii șantierului. Cuvîn­­tul hotărîtor l-a avut colectivul — fie că a fost exprimat în a­­dunările generale ale comuniștilor, sau în a­­dunările de producție, în ce mă privește, ca specialist, angajat di­rect, prin profesională pregătirea și prin funcția încredințată, in îndeplinirea sarcinilor de plan ce revin fierului, ar trebui șan­să fiu, ca să zic așa, mai ..prudent", să nu „mă leg la cap — cum zi­ce un proverb, nu în­totdeauna înțelept — dacă nu mă doare". Sincer vorbind, nu pot să nu-mi recunosc to­tuși o oarecare dență, pentru că, pra­vă rog să rețineți acest lucru, angajamentul a fost stabilit incluzîn­­du-se în termenul 4 ani și 4 luni și de marjă de siguranță, de o cîteva luni! Cum vreți, atunci,­ să nu fiu liniș­tit, să nu cred cu toa­tă convingerea că el va fi îndeplinit' întoc­mai ? In continuare, susți­­nîndu-și argumentele, șeful șantierului înfă­țișează, punct cu punct, sarcinile din dreptul u­­nuia din cei 5 ani ai cincinalului — anul 1972 —, ani pe care il consideră semnificativ pentru întreaga perioa­dă în care poate fi în­deplinit angajamentul. De exemplu, valoarea lucrărilor de construc­ții montaj, realizate peste plan, se va ridi­ca, pînă la sfîrșitul a­­nului, — dacă ritmul de execuție se menți­ne la nivelul actual (și nu există absolut nici un motiv să nu se mențină — subliniază inginerul Matei) — la 10.000.000 lei. Dar, în construcții, datele calendaristice sunt relative, unele ter­mene sunt stabilite în alt an decît cel al în­ceperii lucrărilor. Cu alte cuvinte, multe din obiectivele cu termen de recepție în 1973 pot fi devansate chiar din 1972. Un asemenea caz îl reprezintă lucrările de la Fabrica de con­­fecții, din Bacău, cu C. NANCU (Continuare in pagina a IlI-a) Un reportaj-anchetă despre o vibrantă chemare și un angajament care a făcut ocolul județului ) încheierea vizitei in tara noastră a șefului statului cambodgian Joi dimineața. Alteța Sa regală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și Al­teța Sa regală, prințesa Monique Sia­nuk și-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în țara noastră la in­vitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceaușescu, și a tovară­șei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Altețele lor Regale, prințul Norodom Sianuk și prințesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internațional Bucu­rești—Otopeni, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Ja­nos Fazekas, Ștefan Andrei, Constan­tin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Marin Alexie, amba­sadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lângă șeful statului Cam­bodgia. Întregul traseu străbătut, ca și ae­roportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovară­șului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom Sianik. Urarea „Trăiască prietenia și solidaritatea militantă din­tre poporul român și poporul cambod­gian" se putea citi pe o mare pancar­tă înălțată pe platoul central al aero­portului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarășii. La invitația președintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socia­liste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu,­­ și a tovarășei Elena Ceaușescu, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambod­giei, Alteța Sa Regală Prințul Noro­dom Sianuk și Alteța Sa Regală prin­țesa Monique Sianuk au făcut o vi­zită oficială în România, între 19 și 22 iunie a.c. In timpul șederii sale în România, șeful statului Cambodgia, președin­tele Frontului Unit Național al­ Cam­bodgiei, și celelalte personalități cambodgiene au vizitat unități indus­triale, obiective social-culturale din orașele București și Pitești, luînd cunoștință­ cu mult interes de reali­zările obținute de poporul român în făurirea orînduirii noi, socialiste, în patria sa, înalții oaspeți cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă și ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimentelor de priete­nie, și solidaritate pe care poporul român le nutrește față de poporul cambodgian. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, pre­ședintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secre­tar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambod­giei, Alteța Sa Regală Prințul Noro­dom Sianik, au avut convorbiri la care au participat: Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Miniștri; Janos Fazekas, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri; Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R.; Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe; Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R.; Marin Alexie, ambasadorul R. S. România acreditat pe lângă șe­ful statului Cambodgia. Din partea cambodgiana , Jeng Sary, trimis special al părții din interior a Frontului Unit Națio­nal al Cambodgiei (F.U.N.C.) și a Gu­vernului Regal de Uniune Națională (GRUNC), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al­ FUNC și ministrul afacerilor externe ai Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, vice­președinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali. Erau de față șefi de misiuni diplo­matice acreditați în țara noastră și alți membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aero­port prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor­­ două țări, in semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prințul Norodom Sianik și președintele Nicolae Ceaușescu trec în revistă garda de o­­noare. Solii­ poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiunilor di­plomatice acreditați la București, de la persoanele oficiale române prezen­te pe aeroport. Oaspeții răspund înde­lung aclamațiilor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii aflați pe aeroport, își iau rămas bun de la con­ducătorii partidului și statului nostru. La despărțire, prințul Norodom Sta­nik și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mâinile, se îmbră­țișează. Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianik, își iau ră­mas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeților buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc înalții oaspeți cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pî­nă la frontiera țării noastre, nava ae­riană este escortată de avioane cu reacție ale forțelor armate române. GRUNC; Iluot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ambasador al Regatului Cambodgia în R. S. România; Th­iouin Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ministru însărci­nat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberare națională. Alteța Sa prințul Sisowath Methavi, director de cabinet al șefului statului, în cadrul întîlnirilor și convorbiri­lor, care s-au desfășurat într-o atmo­sferă cordială, de prietenie și înțele­gere reciprocă, cele două părți s-au informat reciproc asupra preocupări­lor actuale ale popoarelor român și cambodgian, au examinat etapa ac­tuală și perspectivele relațiilor bila­terale și au efectuat un larg schimb­ de vederi cu privire la probleme ale vieții internaționale, îndeosebi situa­ția din Peninsula Indochina. Președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o prezentare a activității inten­se desfășurate de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Ro­mân, pentru înfăptuirea amplului pro­gram de edificare a societății socia­liste multilateral dezvoltate, adoptat la cel de-al X-lea Congres al parti­dului. Șeful Statului Cambodgia, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianik, a informat despre evoluția situației din Cambodgia, scoțînd în evidență lup­ta neabătută și fără compromis dusă de poporul cambodgian și de forțele sale armate populare de eliberare na­țională, sub conducerea Frontului U­­nit Național al Cambodgiei și Guver­nului Regal de Uniune­­ Națională al Cambodgiei, împotriva agresiunii im­perialiștilor americani și împotriva valeților lor, trădătorii de la Pnom Penh, pentru restaurarea suveranită­ții și integrității teritoriale a țarii, pentru edificarea unei Cambodgii in­dependente, pașnice, neutre, demo­crate și prospere. El a scos, de ase­menea, în relief victoriile strălucite ale poporului cambodgian obținute pe plan militar, politic și diplomatic, în ultimii doi ani, și, mai ales, pe cele obținute recent la Pnom Penh și în suburbiile sale, ca și în­ nume­roase provincii, unde 27 de baze și poziții strategice importante, deținu­te de către mercenarii de la Saigon și trădătorii de la Pnom Penh, au fost în întregime lichidate și controlate de către forțele armate populare de la Swayb­eng, de la Preyveng, de la Kampót și de la Takeo. Toate aceste victorii au permis o nouă lărgire a zonelor eliberate, care reprezintă un (Continuare în pagina a IV-a) (Agerpres) Declarația comună adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a șefului statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianik (19-22 iunie 1972) In preajma strîngerii grînelor: Sunt pregătite bazele de recepție să primească noua recoltă ? Lanurile de orz și grîu au înce­put să „bată" spre auriu, semn că nu peste multă vreme se va da star­tul la recoltatul grînelor. In acest an, datorită aplicării corecte a teh­nologiei cerute, precum și exis­tenta unor condiții climatice favora­bile, se anunță o recoltă bună. Lu­crătorii ogoarelor se găsesc, deci, în fața campaniei agricole de strin­­gere a producției de grîu. Depozi­tarea în condiții bune a noii recolte reclamă buna pregătire a spațiilor de depozitare din cooperative și în­deosebi a bazelor de recepție, spre­ care se vor îndrepta o parte din cantitatea de grîu și alte cereale pă­­ioase. In acest context, investiga­țiile noastre au avut ca obiectiv examinarea stadiului de pregătire a spațiilor de depozitare, felul cum lucrătorii din unitățile Întreprinderii județene pentru valorificarea cere­alelor și plantelor tehnice — s-au preocupat să asigure condiții pen­tru ca să primească în condiții e­­xemplare noua recoltă. In primul rînd ne-am interesat de modul cum decurge eliberarea spațiilor de depozitare; acțiunea s-a desfășurat pină în prezent cu oarecari intîrzieri la bazele de re­cepție din Bacău, Podu­ Turcului și alte unități, din cauze obiective. De fapt, la Bacău, se mai află o magazie de 5.000 tone ocupată și acum, iar la Podu Turcului dintr-o magazie plină cu 3.000 tone se sco­sese abia 500 tone. La baza de recepție Borzești (res­ponsabil Nicolae Mirilă) o magazie de 1.500 tone fusese eliberată de produse. La data raidului, nostru în­căperea era văruită, fiind necesară însă curățirea pardoselei. La Fili­­pești există o bază de recepție cu o însemnată capacitate de preluare și depozitare a recoltei. Aici spa­țiile de depozitare a produselor au fost eliberate. S-au făcut unele a­­menajări. Totuși, spiritul gospodă­resc nu este prezent în unitate. Șe­ful depozitului, Nicolae Nanu, deși depune unele eforturi, încă n-a reușit să asigure o imagine a spi­ritului de gospodar. La Filipești pot fi luate și-n continuare unele măsuri care să asigure un cadru corespunzător primirii noii recolte de grine. . (Continuare în pagina a Il-a)

Next