Steagul Roşu, iunie 1972 (Anul 27, nr. 6004-6029)
1972-06-23 / nr. 6023
Cu PlAl MISIIM mmm Fabrica de postav „Proletarul"‘ • 5.184.000 lei beneficii peste plan • 6.000.000 lei spor la producția marfă vîndută și incasată La Fabrica de postav „Proletarul" există, după cum am informat și cu alte prilejuri, o modernă stație de prelucrare automată a datelor. Mașinile de calcul și-au făcut pe deplin datoria, și în aceste zile, furnizînd conducerii unității informații complete despre desfășurarea activității de producție. Apelămi și noi la aceste informații , la data de 20 iunie, au arătat respectivele mașini de prelucrare automată a datelor, sarcinile de plan ce reveneau colectivului fabricii în primul semestru, fuseseră în întregime, îndeplinite, deci cu 10 zile mai devreme. Beneficiile realizate, în această perioadă, peste prevederi, se ridică la 5.184.000 lei, iar sporul la producția marfă, vindută și încasată, depășește 6.000.000 lei. In întrecerea dintre secții, pe loc de frunte se situează secția Finite — de ale cărei merite trebuie legată performanța realizării unor produse de bună calitate, reflectată, intre altele, și de faptul că, în această perioadă, nu s-a înregistrat nici un refuz din partea beneficiarilor. E vorba de un colectiv destul de mare, numărînd sute de muncitori, din rîndul cărora se desprind, prin conștiinciozitatea și înalta răspundere cu care lucrează — Vasile Baba, ajutorul de meșter Ion Bordeianu, Lucia Bucevschi. Merite la fel de mari au și celelalte secții, colectivele acestora. Iată cîteva dintre numele devenite foarte cunoscute în fabrică, nume pe care întrecerea socialistă le-a scos la iveală și care sînt frecvent amintite alături de cele mai importante succese obținute de textiliștii băcăuani in această primă jumătate a celui de-al 2-lea an al cincinalului : țesătoarele Maria Rebegea, Măndița Tuia și Margareta Cizmaru, filatorii Mihai Ciolac, Sofica Tomescu, lucrătorii din sectorul mecanic-șef, care asigură buna întreținere și funcționare a mașinilor și utilajelor — Constantin Harabagiu, Nicolae Morecuț, maistrul Constantin Iftimie, controlorii de calitate Magdalena Stoian, Valeriu Dîlcă și mulți alții. La Fabrica de postav din Buhuși Țesătoarea Elisabeta Nedelea a realizat 135,5 m stofă intr-un schimb, doborind recordul țesătoarei Elena Vatamanu întrecerea dintre țesătoarele din țară, care are drept scop obținerea unor rezultate deosebite, are ca efect obținera unor rezultate care sînt adevărate recorduri în domeniul țesătoriei. Această întrecere, inițiată de țesătoarele fruntașe din Capitală, Cisnădie, Iași și Galați a găsit ecou și în rîndurile celor din Fabrica de postav din Buhuși. Prima care și-a manifestat dorința de a răspunde prin fapte deosebite in întrecere a fost comunista Elena Pristavu. Muncitoarea respectivă ne declară că recordul ei poate fi mult îmbunătățit și de către alte țesătoare care lucrează la 4 războaie realizează producții sporite. Și, inșitr-adevăr, zilele trecute recordul a fost doborît. Schimbul Elenei Pristavu, Elena Vatamanu, a realizat in ziua de 8 iunie 132,5 metri liniari la o stofă pentru costume bărbătești din care se execută confecții destinate exportului. Zilele acestea am aflat despre un nou record. Țesătoarea Elisabeta Nedelea a realizat 135,5 metri liniari la stofe pentru costume bărbătești și pentru rochii. Așadar, Întrecerea țesătoarelor a devenit deosebit de disputată, iar noi vom avea prilejul să consemnăm recorduri superioare ca o contribuție directă la transpunerea in viață a angajamentelor mobilizatoare asumate de colectivul fabricii. M. CHIRIAC, redactor la ziarul uzinal „Muncitorul textilist“ Fabrica de confecții 1 [UNK] De la serviciul plan al Fabricii de confecții Bacău suntem informați că ieri, colectivul acestei unități economice a realizat ultimele produse în contul planului ce-i revenea în primul semestru al anului. Așadar, sarcinile de plan au fost devansate cu 7 zile, performanță care se explica, după cum ni s-a relatat, prin larga și însuflețită participarea muncitorilor la întrecerea socialistă, ale cărei obiective sunt bine cunoscute la fiecare loc de muncă. Printre sectoarele de producție cu cele mai bune rezultate se număra unitățile nr. 6 (condusă de Elena Stan), nr. 16 (condusă de Grigore Mafteucă) și nr. 5 (de sub conducerea Elenei Babei). Dintre muncitorii fruntași în întrecere pot fi amintiți Constantin Alexăndroaie, Margareta Riglea, Cristina Popovici, Felicia Petre și alții. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — Nr. 6.023 (7.802) VINERI 23 IUNIE 1972 4 pagini — 30 bani în trecere entuziastă pentru realizarea obiectivului major: RUBRICĂ REALIZATA CU SPRIJINUL CORESPONDENȚILOR VOLUNTARI Relatează de la față locului :■ .. ,,, . ~ ■ • v--~ _ Sudorul Muncitoarea Gheorghe Moisă Măndica Iordache despre succesele con- la secția parchete, desstructorilor Șantierului pre un mobilizator an-3 — industriale Bacău gajament FABRICA DE ȘURUBURI BACĂU . La modernizarea și extinderea capacității de producție a acestei fabrici o contribuție însemnată a adus-o și Șantierul 3 — industriale al T. C. I Gheorghe Gheorghiu-Dej. Colectivul lotului condus de Alexandru Aleman a muncit cu multă însuflețire pentru a-și onora angajamentele luate în întrecerea socialistă — de a preda beneficiarului, înainte de termen, obiectivele stabilite prin plan. Datorită muncii a pline de abnegație constructorilor și aplicării unor metode moderne de lucru, echipele conduse de C. Rachieru, C. Ciobanu și C. Hurdubei au reușit să devanseze termenele inițiale. Ca urmare, magazia a fost terminată încă din trimestrul IV al anului 1971, iar, de curînd, beneficiarul (Fabrica de șuruburi Bacău) a luat în primire și noua centrală termică executată la un înalt nivel calitativ, pe măsura exigențelor unei industrii moderne. De remarcat că aceste obiective au fost date în exploatare cu mai mult de un an de zile mai devreme. Jurnal de întrecere U.E.I.S. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ . Animat de patriotica deviză CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN, colectivul de la fabrica de parchete a hotărît să dea un impuls considerabil întrecerii socialiste ce se desfășoară în cinstea Conferinței Naționale a partidului, sporindu-și recent angajamentele. Muncitorii de aici s-au angajat să dea peste plan parchete necesare pentru 20 de apartamente, să reducă și mai mult consumul specific să crească proporiția calității moare cu 1,3 supela sută. De asemenea, se vor livra suplimentar la export 3.000 mp parchete. Suportul angajamentului îl constituie rezultatele activității de pînă acum. Fruntașii fabricii, din rîndul cărora desprindem numele lui Radu V. Ion, Anița Asnădoaie, Lucreția Cherecheș, Mariana Popa, Victoria Dascălu, Anton Clopotaru, Eleonora Bîndaru, Gheorghe Vrabie sînt animatorii întrecerii socialiste în cadrul căreia angajamentele capătă contur de fapte. Delegați la Conferința Națională a P.C.R. FLORIN BOCA Meseria de strungar în fier l-a făcut pe Florin Boca să vadă, dincolo de profesia propriu-zisă, o înaltă menire socială, căci strungăria reprezintă, într-adevăr, alături de celelalte profesii, un răspuns la acțiunea omului asupra naturii. Așadar, comunistul Florin Boca este strungar. Strungar în fier de peste 30 de ani de zile, din care de 21 de ani lucrează în Uzina metalurgică din Bacău. La recenta Conferință extraordinară a organizației județene de partid, Florin Boca a fost ales ca delegat la Conferința Națională. O înaltă apreciere, care justifică o activitate fructuoasă, plină de semnificații. Căci omul care lucrează în prezent în atelierul de modelărie metalică a noii fabrici de vane, este cunoscut ca un muncitor cu o prodigioasă activitate. Bun meseriaș, inovator perseverent — are la activul său aproape 30 de inovații — un adevărat om de omenie, acesta este Florin Boca. L-am cunoscut — cum era și firesc, de altfel — la strung. Alături, un tînăr — Mihai Benchea — urmărea cu atenție mișcările maestrului său. Pentru că Florin Boca are aici o preocupare multiplă. — Pînă acum, în decursul anilor de cînd lucrez în această întreprindere, cred că am pregătit în meseria de strungar — profesie pe care o iubesc nespus de (Continuare in pag. a 111-a) MARIA AMARGHEOALEI Există în această femeie o nemărturisită dragoste față de muncă, multă perseverență și spirit gospodăresc. Aceasta ar fi, definit sintetic, portretul Măriei Amargheoalei. Și faptele vorbesc mai mult ca orice, despre personalitatea ei, în satul acesta Ciumaș, din comuna Berești-Bistrița oamenii o cunosc bine și o prețuiesc mult pe Maria Amargheoalei. De cînd a luat ființă cooperativa agricolă din Itești ea s-a aflat mulți ani în fruntea brigăzii de cimp din Ciumaș. Nenumărate sînt faptele de muncă care i-au adus Măriei stima și considerația sătenilor. Ca brigadieră ea a izbutit prin exemplul personal, prin perseverență să facă din brigada de cîmp o formație de lucru fruntașă la executarea lucrărilor agricole, nu, dobîndirea unor recolte bogate. De la începutul acestui an, Măriei Amargheoalei i s-a încredințat, ca o încununare a muncii rodnice, funcția de președintă a unității. Și tot în acest an, la Congresul țărănimii cooperatiste, a fost aleasă în Comitetul Executiv al U.N.C.A.P. Preocupările sale au căpătat noi valențe. Militînd pentru aplicarea exemplară a acordului global, președinta din Itești a reușit împreună cu ceilalți membri ai consiliului de conducere, cu specialistul, sub conducerea comitetului de partid, să activeze cooperatorii la lucru, înscțmînțările și întreținerea culturilor fiind făcute. (Continuare în pag. a IlI-a) Cum veți realiza CINCINALUL II 4 II ȘI 4 SNI ? începem, firește, de la acel telefon, primit la redacție, în dimineața zilei de 16 iunie. De la celălalt capăt al firului, tovarășul ing. Nicolae Matei, șeful Șantierului 2 — industriale Bacău, ne-a informat, în foarte puține cuvinte, despre îndrăzneață hotărîre luată de colectivul șantierului. — Este rodul unei analize lucide a posibilităților noastre, spune șeful șantierului, nu-i nimic întîmplător în ce am stabilit. Nu s-a hotărît nimic de „sus", de la nivelul conducerii șantierului. Cuvîntul hotărîtor l-a avut colectivul — fie că a fost exprimat în adunările generale ale comuniștilor, sau în adunările de producție, în ce mă privește, ca specialist, angajat direct, prin profesională pregătirea și prin funcția încredințată, in îndeplinirea sarcinilor de plan ce revin fierului, ar trebui șansă fiu, ca să zic așa, mai ..prudent", să nu „mă leg la cap — cum zice un proverb, nu întotdeauna înțelept — dacă nu mă doare". Sincer vorbind, nu pot să nu-mi recunosc totuși o oarecare dență, pentru că, pravă rog să rețineți acest lucru, angajamentul a fost stabilit incluzîndu-se în termenul 4 ani și 4 luni și de marjă de siguranță, de o cîteva luni! Cum vreți, atunci, să nu fiu liniștit, să nu cred cu toată convingerea că el va fi îndeplinit' întocmai ? In continuare, susținîndu-și argumentele, șeful șantierului înfățișează, punct cu punct, sarcinile din dreptul unuia din cei 5 ani ai cincinalului — anul 1972 —, ani pe care il consideră semnificativ pentru întreaga perioadă în care poate fi îndeplinit angajamentul. De exemplu, valoarea lucrărilor de construcții montaj, realizate peste plan, se va ridica, pînă la sfîrșitul anului, — dacă ritmul de execuție se menține la nivelul actual (și nu există absolut nici un motiv să nu se mențină — subliniază inginerul Matei) — la 10.000.000 lei. Dar, în construcții, datele calendaristice sunt relative, unele termene sunt stabilite în alt an decît cel al începerii lucrărilor. Cu alte cuvinte, multe din obiectivele cu termen de recepție în 1973 pot fi devansate chiar din 1972. Un asemenea caz îl reprezintă lucrările de la Fabrica de confecții, din Bacău, cu C. NANCU (Continuare in pagina a IlI-a) Un reportaj-anchetă despre o vibrantă chemare și un angajament care a făcut ocolul județului ) încheierea vizitei in tara noastră a șefului statului cambodgian Joi dimineața. Alteța Sa regală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și Alteța Sa regală, prințesa Monique Sianuk și-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în țara noastră la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Altețele lor Regale, prințul Norodom Sianuk și prințesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internațional București—Otopeni, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lângă șeful statului Cambodgia. Întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarășului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom Sianik. Urarea „Trăiască prietenia și solidaritatea militantă dintre poporul român și poporul cambodgian" se putea citi pe o mare pancartă înălțată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarășii. La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianuk și Alteța Sa Regală prințesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în România, între 19 și 22 iunie a.c. In timpul șederii sale în România, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și celelalte personalități cambodgiene au vizitat unități industriale, obiective social-culturale din orașele București și Pitești, luînd cunoștință cu mult interes de realizările obținute de poporul român în făurirea orînduirii noi, socialiste, în patria sa, înalții oaspeți cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă și ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimentelor de prietenie, și solidaritate pe care poporul român le nutrește față de poporul cambodgian. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianik, au avut convorbiri la care au participat: Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri; Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri; Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R.; Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe; Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R.; Marin Alexie, ambasadorul R. S. România acreditat pe lângă șeful statului Cambodgia. Din partea cambodgiana , Jeng Sary, trimis special al părții din interior a Frontului Unit Național al Cambodgiei (F.U.N.C.) și a Guvernului Regal de Uniune Națională (GRUNC), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ministrul afacerilor externe ai Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali. Erau de față șefi de misiuni diplomatice acreditați în țara noastră și alți membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări, in semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prințul Norodom Sianik și președintele Nicolae Ceaușescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeții răspund îndelung aclamațiilor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii aflați pe aeroport, își iau rămas bun de la conducătorii partidului și statului nostru. La despărțire, prințul Norodom Stanik și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mâinile, se îmbrățișează. Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianik, își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeților buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc înalții oaspeți cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pînă la frontiera țării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacție ale forțelor armate române. GRUNC; Iluot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ambasador al Regatului Cambodgia în R. S. România; Thiouin Prasith, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al FUNC și ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberare națională. Alteța Sa prințul Sisowath Methavi, director de cabinet al șefului statului, în cadrul întîlnirilor și convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, de prietenie și înțelegere reciprocă, cele două părți s-au informat reciproc asupra preocupărilor actuale ale popoarelor român și cambodgian, au examinat etapa actuală și perspectivele relațiilor bilaterale și au efectuat un larg schimb de vederi cu privire la probleme ale vieții internaționale, îndeosebi situația din Peninsula Indochina. Președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o prezentare a activității intense desfășurate de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru înfăptuirea amplului program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, adoptat la cel de-al X-lea Congres al partidului. Șeful Statului Cambodgia, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianik, a informat despre evoluția situației din Cambodgia, scoțînd în evidență lupta neabătută și fără compromis dusă de poporul cambodgian și de forțele sale armate populare de eliberare națională, sub conducerea Frontului Unit Național al Cambodgiei și Guvernului Regal de Uniune Națională al Cambodgiei, împotriva agresiunii imperialiștilor americani și împotriva valeților lor, trădătorii de la Pnom Penh, pentru restaurarea suveranității și integrității teritoriale a țarii, pentru edificarea unei Cambodgii independente, pașnice, neutre, democrate și prospere. El a scos, de asemenea, în relief victoriile strălucite ale poporului cambodgian obținute pe plan militar, politic și diplomatic, în ultimii doi ani, și, mai ales, pe cele obținute recent la Pnom Penh și în suburbiile sale, ca și în numeroase provincii, unde 27 de baze și poziții strategice importante, deținute de către mercenarii de la Saigon și trădătorii de la Pnom Penh, au fost în întregime lichidate și controlate de către forțele armate populare de la Swaybeng, de la Preyveng, de la Kampót și de la Takeo. Toate aceste victorii au permis o nouă lărgire a zonelor eliberate, care reprezintă un (Continuare în pagina a IV-a) (Agerpres) Declarația comună adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a șefului statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianik (19-22 iunie 1972) In preajma strîngerii grînelor: Sunt pregătite bazele de recepție să primească noua recoltă ? Lanurile de orz și grîu au început să „bată" spre auriu, semn că nu peste multă vreme se va da startul la recoltatul grînelor. In acest an, datorită aplicării corecte a tehnologiei cerute, precum și existenta unor condiții climatice favorabile, se anunță o recoltă bună. Lucrătorii ogoarelor se găsesc, deci, în fața campaniei agricole de stringere a producției de grîu. Depozitarea în condiții bune a noii recolte reclamă buna pregătire a spațiilor de depozitare din cooperative și îndeosebi a bazelor de recepție, spre care se vor îndrepta o parte din cantitatea de grîu și alte cereale păioase. In acest context, investigațiile noastre au avut ca obiectiv examinarea stadiului de pregătire a spațiilor de depozitare, felul cum lucrătorii din unitățile Întreprinderii județene pentru valorificarea cerealelor și plantelor tehnice — s-au preocupat să asigure condiții pentru ca să primească în condiții exemplare noua recoltă. In primul rînd ne-am interesat de modul cum decurge eliberarea spațiilor de depozitare; acțiunea s-a desfășurat pină în prezent cu oarecari intîrzieri la bazele de recepție din Bacău, Podu Turcului și alte unități, din cauze obiective. De fapt, la Bacău, se mai află o magazie de 5.000 tone ocupată și acum, iar la Podu Turcului dintr-o magazie plină cu 3.000 tone se scosese abia 500 tone. La baza de recepție Borzești (responsabil Nicolae Mirilă) o magazie de 1.500 tone fusese eliberată de produse. La data raidului, nostru încăperea era văruită, fiind necesară însă curățirea pardoselei. La Filipești există o bază de recepție cu o însemnată capacitate de preluare și depozitare a recoltei. Aici spațiile de depozitare a produselor au fost eliberate. S-au făcut unele amenajări. Totuși, spiritul gospodăresc nu este prezent în unitate. Șeful depozitului, Nicolae Nanu, deși depune unele eforturi, încă n-a reușit să asigure o imagine a spiritului de gospodar. La Filipești pot fi luate și-n continuare unele măsuri care să asigure un cadru corespunzător primirii noii recolte de grine. . (Continuare în pagina a Il-a)